InfoGhid - User contributions [en-gb]

Statuia lui Mihai Eminescu

2026-09-25T07:05:34Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Statuia Eminescu.jpg|thumb|220px|Statuia lui Mihai Eminescu]]

'''Statuia lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu Mihai Eminescu]''' realizată de sculptorul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Frederic_Storck Frederic Storck] a fost dezvelită la 16 octombrie 1911, în cadrul unei manifestaţii care aducea cu o sărbătoare naţională, în Parcul Municipal, care astăzi îi poartă numele.

Actul întocmit cu ocazia comemorării marelui poet şi dezvelirii monumentului, păstrat în două exemplare (unul la Arhivele Statului, altul la [http://www.bvau.ro/ Biblioteca „V.A. Urechia”]) atestă prezenţa scriitorilor [http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sadoveanu Mihail Sadoveanu], [http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorga Nicolae Iorga], [http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Anghel Dimitrie Anghel], [http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Minulescu Ion Minulescu], Corneliu Moldovan, [http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Cazaban Alexandru Cazaban], [http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_G%C3%A2rleanu Emil Gârleanu], [http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Bart_(scriitor) Jean Bart], [http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_A._Bassarabescu I.A. Bassarabescu], [http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_T._Stamatiad Al. Stamatiad], [http://ro.wikipedia.org/wiki/Natalia_Negru Natalia Negru], a actriţei [http://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Filotti Maria Filotti].

Statuia lui Mihai Eminescu, realizată după o fotografie a poetului din 1885, reprodusă cu succes în 1909 în albumul Omagiu lui Eminescu, de-a lungul anilor a fost mutată în mai multe locuri, după toanele autorităţilor (în părculeţul aflat cândva pe locul unde se află astăzi magazinul [http://www.winmarkt.ro/centre-comerciale/winmarkt-galati/ „Winmarkt”], în faţa [http://fanitardini.ro/ Teatrului Dramatic], în [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Gr%C4%83dina_Public%C4%83 Grădina Publică] şi înapoi), mutilat de răufăcători şi restaurat în mai multe rânduri de artiştii plastici Gheorghe Terescenco, Alexandru Pamfil şi Gheorghe Andreescu, "statuia lui Eminescu iradiază din albul marmurei poezia cu cadenţe celeste a Luceafărului", cum aprecia criticul de artă Corneliu Stoica.

'''Localizare:''' Str. Domnească (în faţa parcului [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Parcul_Municipal_%E2%80%9EMihai_Eminescu%E2%80%9D Municipal Mihai Eminescu])

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Statuia+lui+Mihai+Eminescu/@45.6655702,26.0619675,8z/data=!4m10!1m2!2m1!1sstatuia+lui+Mihai+Eminescu!3m6!1s0x40b6de54f86c71cb:0x487bbb17be46a960!8m2!3d45.4361513!4d28.0545339!15sChpzdGF0dWlhIGx1aSBNaWhhaSBFbWluZXNjdZIBE2hpc3RvcmljYWxfbGFuZG1hcmvgAQA!16s%2Fg%2F11b60gm3hx?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
: Stoica, Corneliu. Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi, Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Statuia lui Ion C. Brătianu

2026-09-25T06:58:59Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:I.C.Bratianu.jpg|thumb|250px|Statuia lui Ion. C. Brătianu]]
Statuia lui '''[http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Constantin_Br%C4%83tianu Ion C. Brătianu]''' realizată de sculptorul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Oscar_Sp%C3%A4the Oscar Spaethe] din bronz, a fost ridicată în 1926 şi amplasată în Piaţa „Sfinţii Apostoli” (azi, cam pe lângă Liceul de Marină). În perioada celui de-al doilea război mondial, statuia a fost deteriorată, pentru ca în 1947 regimul comunist să o înlăture de pe soclu. A fost adăpostită o perioadă în grajdul [http://www.primaria.galati.ro/portal/index.php Primăriei], mai târziu în curtea [http://www.mavgl.ro/index.php/en/ Muzeului de Artă Vizuală].

În 1992 autorităţile locale au hotărât reinstalarea statuii în piaţa de pe Faleză. Soclul, asemănător cu cel din 1926 a fost construit de o echipă de la Regia Autonomă de Drumuri şi Spaţii Verzi Galaţi, echipă care a restaurat şi statuia.

Statuia, înaltă de 3,5 m. care îl înfăţişează pe marele patriot român I.C.Brătianu într-o ţinută energică, demnă, cu mâna stângă în buzunarul hainei cu privirea catând departe în zare, iar cu mâna dreapta aratând parca spre Basarabia si Gurile Dunarii, cu un gest ce constituie un îndemn catre generatiile viitoare: „Pastrati-le si Paziti-le!”, a fost sfinţită la 5 noiembrie 1992.

'''Localizare:''' str. Domnească, pe faleza Dunării

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Statuia+lui+I.+C.+Br%C4%83tianu/@45.4294601,28.0523685,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6df01a48c0f25:0x601c47e3812be405!2sStatuia+lui+I.+C.+Br%C4%83tianu!8m2!3d45.4294564!4d28.0549434!16s%2Fg%2F11g9q5r4gz!3m5!1s0x40b6df01a48c0f25:0x601c47e3812be405!8m2!3d45.4294564!4d28.0549434!16s%2Fg%2F11g9q5r4gz?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi'', Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Statuia lui Ion C. Brătianu

2026-09-25T06:58:26Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:I.C.Bratianu.jpg|thumb|250px|Statuia lui Ion. C. Brătianu]]
Statuia lui '''[http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Constantin_Br%C4%83tianu Ion C. Brătianu]''' realizată de sculptorul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Oscar_Sp%C3%A4the Oscar Spaethe] din bronz, a fost ridicată în 1926 şi amplasată în Piaţa „Sfinţii Apostoli” (azi, cam pe lângă Liceul de Marină). În perioada celui de-al doilea război mondial, statuia a fost deteriorată, pentru ca în 1947 regimul comunist să o înlăture de pe soclu. A fost adăpostită o perioadă în grajdul [http://www.primaria.galati.ro/portal/index.php Primăriei], mai târziu în curtea [http://www.mavgl.ro/index.php/en/ Muzeului de Artă Vizuală].

În 1992 autorităţile locale au hotărât reinstalarea statuii în piaţa de pe Faleză. Soclul, asemănător cu cel din 1926 a fost construit de o echipă de la Regia Autonomă de Drumuri şi Spaţii Verzi Galaţi, echipă care a restaurat şi statuia.

Statuia, înaltă de 3,5 m. care îl înfăţişează pe marele patriot român I.C.Brătianu într-o ţinută energică, demnă, cu mâna stângă în buzunarul hainei cu privirea catând departe în zare, iar cu mâna dreapta aratând parca spre Basarabia si Gurile Dunarii, cu un gest ce constituie un îndemn catre generatiile viitoare: „Pastrati-le si Paziti-le!”, a fost sfinţită la 5 noiembrie 1992.

'''Localizare:''' str. Domnească, pe faleza Dunării

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Statuia+lui+I.+C.+Br%C4%83tianu/@45.4294601,28.0523685,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6df01a48c0f25:0x601c47e3812be405!2sStatuia+lui+I.+C.+Br%C4%83tianu!8m2!3d45.4294564!4d28.0549434!16s%2Fg%2F11g9q5r4gz!3m5!1s0x40b6df01a48c0f25:0x601c47e3812be405!8m2!3d45.4294564!4d28.0549434!16s%2Fg%2F11g9q5r4gz?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi'', Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Statuia lui Costache Negri

2026-09-25T06:53:33Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:StatuiaCNegri.JPG|thumb|200px|Statuia lui Costache Negri]]
'''Statuia lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/Costache_Negri Costache Negri]''' realizată de sculptorul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Iord%C4%83nescu Ion Iordănescu] din Bucureşti, fost elev al lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Paciurea Dimitrie Paciurea] a fost dezvelită la 17 iunie 1912, în mijlocul Pieţei Regale (care era situată la intersecţia de astăzi a străzii Domnească cu strada Brăilei, loc numit altadată "la răspântie"). Turnată în bronz, având înălţimea de 2,80 m, a fost montată pe un soclu realizat din piatră de Câmpulung.

În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, statuia s-a deteriorat motiv pentru care autorităţile comuniste au dat-o jos de pe soclu și au transportat-o în viile de la marginea de vest a oraşului. După mulţi ani de uitare, ea a fost restaurată de sculptorul gălăţean Vasile Onuț și amplasată în anul 1967 în Parcul Municipal, pentru ca în anul 1985 să fie transferată în locul unde se găseşte în prezent, în apropierea Hotelului Mercure Galați Centrum.

'''Localizare:''' Str. Domnească , lângă [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Hotel_%22Gala%C5%A3i_Centrum%22 Hotel Mercure Galaţi Centrum]

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Statuia+lui+Costache+Negri/@45.4331199,28.0530665,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6df6ba79d28ef:0x67f4d3993cac050b!2sStatuia+lui+Costache+Negri!8m2!3d45.4331162!4d28.0556414!16s%2Fg%2F11jrsv9t68!3m5!1s0x40b6df6ba79d28ef:0x67f4d3993cac050b!8m2!3d45.4331162!4d28.0556414!16s%2Fg%2F11jrsv9t68?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi'', Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza

2026-09-25T06:50:55Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Cuza.jpg|thumb|150px|Statuia lui Alexandru Ioan Cuza]]
'''Statuia lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza Alexandru Ioan Cuza]''' operă în bronz a sculptorului Ioan C. Dimitriu-Bârlad a fost amplasat, în 1959 cu prilejul Centenarului Unirii Principatelor Române, pe un soclul realizat în 1926 de [http://ro.wikipedia.org/wiki/Raffaello_Romanelli Raffaelo Romanelli] pe care a fost amplasat la acea dată [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Bustul_lui_Lasc%C4%83r_Catargiu bustul lui Lascăr Catargiu] care a domnit pe soclu până în 1948 când autorităţile comuniste au hotărât înlăturarea bustului, monumentul rămânând cu nume impropriu, acela de „Monument al muncilor agricole”.

La 9 mai 1972 întrucât opera lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Dimitriu-B%C3%A2rlad Ioan C. Dimitriu- Bârlad] distorsiona proporţiile întregului ansamblu, a fost înlocuit cu statuia lui Alexandru Ioan Cuza de acum, realizată de sculptorul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Jalea Ion Jalea].

Compoziţia statuară, aşa cum apare astăzi, este rezultatul muncii la intervale mari de timp a celor doi sculptori: italianul Raffaelo Romanelli şi românul Ion Jalea. Elementele realizate în altorelief, desfăşurate în spaţiu pe trei laturi ale soclului, reprezintă o alegorie ce sugerează actul unirii Moldovei cu Ţara Românească, înfaptuit la 24 ianuarie 1859 (cele doua femei îmbratişate, dispuse pe latura frontală), precum şi urmările reformei agrare de la 1864. Este o compoziţie unitară, cu calităţi plastice incontestabile. Perechea de boi aflată în jug, precum şi oamenii sunt surprinşi în procesul muncii, efortul ce-l depun fiind imortalizat în imagini vii, dinamice. Un ţăran, aplecat, ţine strâns în mâini coarnele plugului, alţii poartă pe umeri povara sacilor încărcaţi cu cereale.

Partea de sus a monumentului o constituie statuia lui Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul este înfaţişat în uniformă militară, într-o ţinută maiestuoasă, purtând pe umeri o pelerină. Mâna stângă se sprijină pe sabie, iar în dreapta, sprijinită la rândul ei pe cea stânga, ţine un sul de hârtie.

'''Localizare:''' Str. Domnească, în rotonda din faţa [http://www.galati.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1661 Grădinii Publice]

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Gr%C4%83dina+Public%C4%83/@45.4521544,28.0507208,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6de47165cd97b:0x6797e5883e2be213!2zR3LEg2RpbmEgUHVibGljxIM!8m2!3d45.4521507!4d28.0532957!16s%2Fg%2F1tcxh8bh!3m5!1s0x40b6de47165cd97b:0x6797e5883e2be213!8m2!3d45.4521507!4d28.0532957!16s%2Fg%2F1tcxh8bh?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi'', Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Palatul Poştei

2026-09-25T06:32:56Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Posta 5.JPG|thumb|250px|Palatul Poştei]]

'''Denumire actuală:''' Oficiul Poștal nr. 1

'''Adresa:''' strada Iacob Lahovary, nr. 6

'''Cod LMI:''' GL-II-m-B-03054

'''Datare:''' 1906 - 1908

'''Istoric''' Palatul Poştei a fost construit între anii 1906-1908 când directorul general, Gr. Cercez, prin adresa din 20 iulie 1906, face cunoscut Primăriei Comunei Galaţi, că Direcţia Generală a Telegrafelor, Poştelor şi Telefoanelor pe care o conducea este autorizată conform legii de la 1 martie 1906, să construiască localuri proprii pentru serviciile oferite în diferite localităţi din ţară.

'''Descriere''' Construcţia era din beton şi zid de cărămidă. Subsolul cuprindea serviciile de poştă, arhiva, şi un atelier de tâmplărie; parterul cuprindea serviiciile de poştă, serviciile de cecuri şi economii, Serviciul Societăţii Române de Radiodifuziune, cabinetul şi locuinţa dirigintelui, etajul cuprindea Serviciul de Telegraf, Serviciul Telefonic Judeţean, camera de oaspeţi, precum şi toate serviciile administraţiei şi Control.

Astăzi, clădirea găzduieşte Oficiul Poştal nr. 1 care oferă servicii performante în orice moment: de la simpla expediere a unei scrisori, până la furnizarea unor servicii moderne, bazate pe cele mai noi tehnologii.

'''Surse:''' Bodea, Valentin. ''''Monumentele istorice şi de arhitectură din oraşul Galaţi din a doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea.- vol.2'', Galaţi: Editura Pax Aura Mundi, 2011.

'''Fișier de autoritate:''' https://tinread.bvau.ro/opac/authority/306788

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Po%C8%99ta+Rom%C3%A2n%C4%83/@45.4315659,28.0516006,15z/data=!4m10!1m2!2m1!1sPALATUL+POSTEI+GALATI!3m6!1s0x40b6de55aada02f3:0x19e91796e325e09f!8m2!3d45.4357395!4d28.0539162!15sChVQQUxBVFVMIFBPU1RFSSBHQUxBVEmSAQtwb3N0X29mZmljZeABAA!16s%2Fg%2F1hc1s13r7?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

Palatul Navigaţiei

2026-09-25T06:31:17Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Palatul Navigatiei noaptea.jpg|thumb|270px|Palatul Navigaţiei]]
'''Nume actual:''' Palatul Navigației

'''Adresa:''' str. Portului nr. 34

'''Codul LMI:''' GL-II-m-B-03064

'''Datare:''' 1912 - 1914

'''Istoric:''' '''Palatul Navigaţiei''' a fost construit între anii 1909-1912 după proiectul realizat de arhitectul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Petre_Antonescu Petre Antonescu.]
Construcţia este realizată din cărămidă şi planşee de beton armat. Fundaţia este stabilită pe piloţi datorită terenului, loess. Şarpanta acoperişului este realizată din lemn, iar învelitoarea din ardezie, cu streaşină pe console şi căpriori de stejar. Exteriorul este realizat din piatră artificială, iar deasupra uşilor, la intrarea pe peronul gării fluviale, există un acoperiş protector al scărilor exterioare, susţinut de console din lemn de stejar, ornamentate cu motive geometrice. Edificiul este dominat de un turn.

'''Descriere:''' Clădirea este alcătuită din parter şi două etaje, la parter fiind sala de aşteptare, birourile şi amenajările necesare serviciului de îmbarcare şi debarcare ale staţiei de călători. La etaj se află birourile.

'''Surse:''' Stoica, Corneliu; Dragomir, Ion, T; Brudiu, Mihalache.'' Muzee şi monumente gălăţene, Galaţi:'' Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al Judeţului Galaţi, 1974.
Bodea, Valentin. ''''Monumentele istorice şi de arhitectură din oraşul Galaţi din a doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea.- vol.2'', Galaţi: Editura Pax Aura Mundi, 2011.

'''Fișier de autoritate:''' https://tinread.bvau.ro/opac/authority/221796

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Palatul+Naviga%C5%A3iei,+Strada+Portului,+800025+Gala%C8%9Bi/@45.4315183,28.0593254,17z/data=!4m15!1m8!3m7!1s0x40b6dfaa0246d19d:0x55836cdc20225c15!2sPalatul+Naviga%C5%A3iei,+Strada+Portului,+800025+Gala%C8%9Bi!3b1!8m2!3d45.4315146!4d28.0619003!16s%2Fg%2F11x6r8bq8v!3m5!1s0x40b6dfaa0246d19d:0x55836cdc20225c15!8m2!3d45.4315146!4d28.0619003!16s%2Fg%2F11x6r8bq8v?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

Palatul Comisia Europeană a Dunării

2026-09-25T06:29:56Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:1914 Palatul Comisiunei Europene.jpg|thumb|Palatul Comisiei Europene a Dunării 1914]]
[[File:1921 Hotel CE.jpg|thumb|Palatul Comisiei Europene a Dunării 1921]]

[[File:1931 CEDO.jpg|thumb|Palatul Comisiei Europene a Dunării 1931]]

'''Nume actual:''' [https://www.bvau.ro/ Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați]

'''Nume anterior:''' Palatul Comisia Europeană a Dunării

'''Adresa:''' str. Mihai Bravu nr. 16

'''Cod LMI:''' GL-II-m-B-03057

'''Datare:''' 1896

'''Istoric:''' Palatul Comisia Europeană a Dunării, a fost construit între anii 1893-1895 în urma Congresului de pace de la Paris (1856), unde Marile Puteri au decis constituirea Comisiei Europene a Dunării cu sediul la Galaţi, cu rolul de a reglementa regimul navigaţiei pe Dunăre. La data de 29 aprilie a avut loc recepţia de inaugurare a clădirii, la care a participat şi inginerul şef al Comisiei Europene a Dunării, Carl Kuhl. În cadrul clădirii funcţionau Secretariatul General, biblioteca, se păstra arhiva şi se ţineau şedintele plenare.

În timpul primului război mondial, la 10 octombrie 1917, Palatul Comisiei Europene a Dunării a fost bombardat de armatele aliate bulgaro-germane, clădirea fiind puternic avariată.

În urma bombardamentului, clădirea a fost reconstruită din temelii. De reconstrucţia acesteia s-a ocupat Societatea Română de Întraprinderi din Bucureşti. Noua construcţie prevedea două etaje, subsol şi mansardă. La 13 noiembrie 1923 a avut loc recepţia de inaugurare a noii clădiri la care a participat arhitectul M. Manea, reprezentant al Comisiei Europene a Dunării.

În 1940 statul român a preluat toate bunurile mobile şi imobile, prin procese verbale de predare-primire între Comisia Europeană a Dunării şi Direcţia Dunării Maritime; din decembrie 1940 economia României s-a subordonat cerinţelor Germaniei. Comisia Europeană a Dunării a funcţionat teoretic în acest sediu până în 1948 când în cadrul Conferinţei Dunărene de la Belgrad s-a luat decizia desfiinţării acesteia.

Începând cu anul 1968 şi până în prezent găzduieşte una dintre cele mai importante instituţii de cultură a judeţului Galaţi [http://www.bvau.ro/ Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”].

'''Surse:''' Bodea, Valentin. Monumentele istorice şi de arhitectură din oraşul Galaţi din a doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea.- vol.1:ediţia a 2-a , Galaţi: Editura Pax Aura Mundi, 2011

'''Fișier de autoritate:''' https://tinread.bvau.ro/opac/authority/300489

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Biblioteca+Jude%C8%9Bean%C4%83+%22V.A.+Urechia%22+Gala%C8%9Bi/@45.4406555,28.0361062,14z/data=!4m10!1m2!2m1!1sBiblioteca+V.A.+uRECHIA!3m6!1s0x40b6de4ef0aeb12b:0x36dd1cf3c09df7ad!8m2!3d45.4453072!4d28.0570932!15sChdCaWJsaW90ZWNhIFYuQS4gdVJFQ0hJQZIBDnB1YmxpY19saWJyYXJ54AEA!16s%2Fg%2F1tcwk1rv?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

Monumentul Sfântul "Francisc de Assisi"

2026-09-25T06:27:36Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Sf francisc.jpg|thumb|200px|Monumentul ,,Sfântul Francisc de Assisi"]]
'''Monumentul ,,Sfântul Francisc de Assisi"''' a fost ridicat la 3 octombrie 1926 de credincioşii catolici din oraş, cu ocazia împlinirii a 700 de ani de la decesul Sfântului în oraşul său natal, Assisi, din ţinutul Umbria (Italia).

Francisc din Assisi (1181-1226) întemeietorul Ordinului călugăresc franciscan, a fost fiul unui bogat negustor de stofe. Numele său de botez a fost Giovanni, însă i se spunea Francisc (francezul), pentru că mama sa era provensală. În tinereţe şi-a ajutat părinţii la bunul mers al afacerilor. S-a remarcat prin ajutorul acordat săracilor şi leproşilor. La câţiva ani după aceea se călugăreşte şi începe o nouă viaţă însufleţită de credinţă. În 1210 scrie « Regula Prima », o glosă asupra fragmentelor din Evanghelii, care se referă la lepădarea de sine şi la condiţiile de viaţă ale urmaşilor lui Hristos.

A pelegrinat prin multe locuri, ducând o viaţă de privaţiuni, iar în 1221 a schiţat un regulament care , după operarea unor modificări, a fost aprobat ca « Regula Bullata », de Papa Honorius al III-lea.

Decedat în 1226, la vârsta de 45 de ani, este canonizat de bunul şi vechiul său prieten Grigore al IX-lea, fostul cardinal Ugolino.

Monumentul din Galaţi, reprezintă copia fidelă a celui realizat de Dupré, cioplit în marmură de Carara, cu înălţimea de 1,80 m, a fost realizat de renumita Casă Fratelli Giorgini din Masso-Carara, Italia.
<div style="text-align: justify;">

'''Adresa:''' în curtea Bisericii romano-catolice

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Biserica+%E2%80%9ENa%C8%99terea+Sf%C3%A2ntului+Ioan+Botez%C4%83torul%E2%80%9D/@45.4444636,28.053263,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6df7160b3644b:0x5495ac6c870ffb23!2zQmlzZXJpY2Eg4oCeTmHImXRlcmVhIFNmw6JudHVsdWkgSW9hbiBCb3RlesSDdG9ydWzigJ0!8m2!3d45.4444599!4d28.0558379!16s%2Fg%2F11gg3rsjrt!3m5!1s0x40b6df7160b3644b:0x5495ac6c870ffb23!8m2!3d45.4444599!4d28.0558379!16s%2Fg%2F11gg3rsjrt?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Monumente religioase din municipiul Galaţi'', Galaţi: Editura Alma, 2001.

Monumentul Sfântul "Francisc de Assisi"

2026-09-25T06:27:24Z

Bianca:

Monumentul Sfântul "Anton de Padova"

2026-09-25T06:26:41Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:33. Galati - Monumentul Sfantului Anton de Padova.jpg|thumb|200px|Monumentul ,,Sfântul Anton de Padova"]]
'''Monumentul „Sfântului Anton de Padova”''' situat în curtea Bisericii romano-catolice, a fost ridicat de credincioşii catolici din Galaţi şi dezvelit la 14 iunie 1935. Sf. Anton este înfăţişat cu un crin în mâna stângă ţinând la piept, pe pruncul Iisus, aşezat pe o carte (Biblia).

Sfântul Anton din Padova (cca. 1193-1231), monarh franciscan şi preot, s-a născut la Lisabona, din părinţi nobili. La vârsta de 16 ani s-a alăturat Ordinului clericilor austini şi studiază la Coimbra cu profesori de la Montpellier, Toulouse şi Paris. În 1221, a luat parte la Adunarea generală a clericilor din Assisi. Ulterior, este ales ca să predea teologia călugărilor de la Bologna şi Padova. În 1227 devine arhiepiscop al Italiei de Nord.

Decedat în 1231 la Accella, o suburbie a Padovei, s-a bucurat de o mare popularitate, fiind nominalizat de Pius al XII-lea, în 1946, ca Doctor al Bisericii.

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Biserica+%E2%80%9ENa%C8%99terea+Sf%C3%A2ntului+Ioan+Botez%C4%83torul%E2%80%9D/@45.4444636,28.053263,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6df7160b3644b:0x5495ac6c870ffb23!2zQmlzZXJpY2Eg4oCeTmHImXRlcmVhIFNmw6JudHVsdWkgSW9hbiBCb3RlesSDdG9ydWzigJ0!8m2!3d45.4444599!4d28.0558379!16s%2Fg%2F11gg3rsjrt!3m5!1s0x40b6df7160b3644b:0x5495ac6c870ffb23!8m2!3d45.4444599!4d28.0558379!16s%2Fg%2F11gg3rsjrt?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

<div style="text-align: justify;">

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi'', Galaţi: Editura Şcoala Gălăţeană, 2003
:Stoica, Corneliu. ''Monumente religioase din municipiul Galaţi'', Galaţi: Editura Alma, 2001.

Monumentul Ostaşului Român

2026-09-25T06:22:33Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Ostas .jpg|thumb|150px|Monumentul Ostaşului Român]]
'''Monumentul Ostaşului Român''' realizat de sculptorul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_M%C4%83%C8%9B%C4%83oanu Dumitru Măţăoanu] din bronz, aşezată pe un soclu din piatră, înfăţişează un soldat de veghe, cu ambele mâini pe armă la capătul căreia este ataşată baioneta, a fost inaugurat în 1926. În spate poartă o raniţă în care se găseşte echipamentul de luptă. Întreaga expresie a personajului exprimă vigilenţă, dârzenie, voinţa de a lupta pentru apărarea pământului românesc. Pe partea din faţă a soclului, pe o placă de marmură, este săpată inscripţia: ''„În amintirea ostaşilor morţi în războiul din 1916-1918''”.

'''Adresa:''' I.H. Rădulescu (la intersecţia străzii Ana Ipătescu cu strada Gării)

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Gr%C4%83dina+Public%C4%83/@45.4428645,28.0250717,15z/data=!4m10!1m2!2m1!1sMonumentul+Ostasului+Roman+Galati!3m6!1s0x40b6de47165cd97b:0x6797e5883e2be213!8m2!3d45.4521507!4d28.0532957!15sCiFNb251bWVudHVsIE9zdGFzdWx1aSBSb21hbiBHYWxhdGmSAQZnYXJkZW7gAQA!16s%2Fg%2F1tcxh8bh?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi'', Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Monumentul docherilor

2026-09-25T06:16:14Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Docherului.JPG|thumb|150px|Monumentul docherilor]]
'''Monumentul docherilor''' realizat în 1956 de sculptorul Mircea Ştefănescu este alcătuit din statuia cioplită în marmură a unui muncitor, aşezată pe un soclu placat cu travertin.
Chipul muncitorului aşezat deasupra soclului este viguros, conceput în volume dinamice, privirea este fermă transmiţând privitorului o sinteză a atributelor ce definesc categoria portretizată.

'''Localizare''' : partea stângă a [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Palatul_Naviga%C5%A3iei Palatului Navigaţiei]

'''Localizare''' [https://www.google.com/maps/place/Statuia+Docherul/@45.4428354,28.0250717,15z/data=!4m10!1m2!2m1!1sMonumentul+Docherului+Galati!3m6!1s0x40b6df3b03cbc1fd:0x17897e8409385a6c!8m2!3d45.4320573!4d28.062874!15sChxNb251bWVudHVsIERvY2hlcnVsdWkgR2FsYXRpkgENc3RvbmVfY2FydmluZ-ABAA!16s%2Fg%2F11gxmd9w6p?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
: Stoica, Corneliu. Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi, Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial (Cimitirul „Eternitatea”)

2026-09-25T06:14:29Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Img 0024.jpg|thumb|200px|Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial]]
[[File:Img 0009.jpg|left|thumb|200px|Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial]]
'''Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial''' situat în partea de sud a cimitirului, este împrejmuit de un gard de beton armat, îmbrăcat în mozaic.
Monumentul deţine două nivele, unul la suprafaţă care se prezintă sub forma unei terase de un zid lucrat din cărămidă şi mozaic. Demisolul prezintă o încăpere rotundă, cu o nişă pătrată în partea de răsărit.

Pereţii prezintă mai multe registre, dispuse vertical, placate cu marmură cenuşie avănd săpate numele eroilor precum şi poze în medalioane de porţelan ale unora dintre ei.

Partea superioară a monumentului prezintă formă de cruce cu două abside laterale circulare prevăzute cu scări şi câte o secţiune pentru acces în interior. În partea de est se găseşte un pridvor deschis format de 12 coloane care susţin un acoperiş masiv lucrat din cărămidă şi mozaic. Deasupra acoperişului se găseşte un grup statuar din piatră artificială, a cărui compoziţie cuprinde două personaje alegorice, simbol al vitejiei şi recunoştinţei, steaguri de luptă şi elemente de război.

[[File:Img 0025.jpg|thumb|200px|Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial (demisol)]]

'''Localizare:''' Cimitirul Eternitatea (partea de sud)

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Cimitirul+%E2%80%9CEternitatea%E2%80%9D/@45.442817,28.0327965,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6de60a9672a09:0xb1cdf2742873cfd5!2zQ2ltaXRpcnVsIOKAnEV0ZXJuaXRhdGVh4oCd!8m2!3d45.4428133!4d28.0353714!16s%2Fg%2F1td0wzsl!3m5!1s0x40b6de60a9672a09:0xb1cdf2742873cfd5!8m2!3d45.4428133!4d28.0353714!16s%2Fg%2F1td0wzsl?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]
== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Muzee şi monumente gălăţene'', Galaţi: Comitetul de Cultură şi Eucaţie Socialistă al Judeţului Galaţi, 1974, p. 80

Grupul statuar „Lupoaica”

2026-09-25T06:12:34Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:31. Galati - Grupul statuar Lupoaica .jpg|thumb|200px|Grupul statuar „Lupoaica”]]
'''Grupul statuar „Lupoaica”''' realizat de sculptorul Gheorghe Terescenco a fost inaugurat la 12 octombrie 1996 în prezenţa fanfarei Garnizoanei Galaţi şi a oficialităţilor oraşului. Ideea ridicării în oraşul Galaţi a statuii, simbol al originii, puterii şi măreţiei Romei, datând din secolul al V-lea î.e.n., s-a născut la 7 martie 1993 din iniţiativa Societăţii Culturale „Ginta Latină” şi Uniunii Vatra Românească.

Monumentul prezintă în partea superioară a soclului, înalt de 2,80 m, grupul statuar „Lupoaica” şi cei doi fraţi gemeni, Romulus şi Remus. Pe partea din faţă a soclului se găseşte un altorelief cu bustul împăratului Traian, iar sub acesta o placă de bronz având inscripţia „Romanae virtuti in Dacia redivivea sacrum. MCMXCV”.

Simbol al originii poporului român, Grupul statuar „Lupoaica” este o realitate materializată cu mari eforturi, care aminteşte de legenda întemeierii Romei.
<div style="text-align: justify;">

'''Localizare:''' Str. Domnească (în parcul din dreapta clădirii [http://www.primaria.galati.ro/portal/index.php Primăriei])

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Lupa+Capitolina+din+Gala%C8%9Bi/@45.4386187,28.0538404,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6df5c53084b33:0xdd8e1cb70530e9b2!2sLupa+Capitolina+din+Gala%C8%9Bi!8m2!3d45.4385995!4d28.056595!16s%2Fg%2F11mt9gl108!3m5!1s0x40b6df5c53084b33:0xdd8e1cb70530e9b2!8m2!3d45.4385995!4d28.056595!16s%2Fg%2F11mt9gl108?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi'', Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Monumentul „Apărătorii Orașului Galați”

2026-09-25T06:10:04Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Monumentul aparatorii neamului.jpg|thumb|250px|Monumentul „Apărătorii Orașului Galați”]]
'''Adresa:''' intersecția dintre strada Brăilei cu str. I.L. Caragiale, fost Balaban (zona Stirex)

'''Autori:''' proiectant, arh. Liliana Buhociu; sculptor, Valentin Șoachete (București)

'''Dezvelire/sfințire:''' 20 ianuarie 2018

'''Descriere''' Construit din marmură albă, parțial neagră, îmbinând mai multe stiluri, reconstituie imaginea celui original realizat de marmorarul gălățean Ioannis N. Renieris în perioada interbelică, dar demolat în vremea regimului comunist. Treptele postamentului sunt cufundate într-o fântână a cărei deschidere descrie un arc de cerc. Pe soclu se înalță doi stâlpi de marmură albă, străbătuți pe mijloc de nervuri negre. Culoarea neagră este continuată de trei plinte pătrate încununate cu capiteluri în stil corintic, dar din marmură albă. Pe acestea se sprijină o arhitravă monolitică din același material. Deasupra arhitravei este un frontan de culoare neagră. Vulturul și coroana de lauri care atârnă de fronton fiind tot de culoare neagră. Pe spațiul de la baza soclului, pe o placă dreptunghiulară, este scris cu majuscule:
<div style="text-align: justify;">
'''APĂRĂTORII ORAȘULUI GALAȚI'''
<div style="text-align: justify;">
'''7/20 - 9/22 IANUARIE 1918'''
<div style="text-align: justify;">
'''RECUNOȘTINȚA GĂLĂȚENILOR'''
<div style="text-align: justify;">
'''20 IANUARIE 2018'''

'''Surse:''' Solcanu, Ion I. Enciclopedie: ''Centenarul Războiului de Întregire și al Marii Uniri (2014-2020)'', București: Editura Univers Enciclopedic Gold, Editura Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, 2022, p. 1063-1064.

'''Fișier de autoritate:''' https://tinread.bvau.ro/opac/authority/270419

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Monumentul+Ap%C4%83r%C4%83torilor+Ora%C8%99ului/@45.4326237,28.0463911,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6df0009401201:0xab09bd279e62eb49!2sMonumentul+Ap%C4%83r%C4%83torilor+Ora%C8%99ului!8m2!3d45.43262!4d28.048966!16s%2Fg%2F11zh3vn5kv!3m5!1s0x40b6df0009401201:0xab09bd279e62eb49!8m2!3d45.43262!4d28.048966!16s%2Fg%2F11zh3vn5kv?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

Fântâna arteziană „Păpădia”

2026-09-25T06:08:27Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Papadia.jpg|thumb|220px|Fântâna arteziană "Păpădia"]]
Fântâna arteziană „Păpădia” operă realizată la Şantierul Naval Galaţi, în anii 1974-1975 de tehnicianul Mircea Roibu, după modelul unei fântâni arteziene din Okayama, Japonia, pe care a văzut-o în vizita de lucru efectuată cu ocazia achiziţionării unei maşini de prelucrat elice navale de la compania japoneză Nakashima, reprezintă o atracţie singulară şi totodată un simbol al oraşului de la Dunăre.

'''Adresa:''' în faţa [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Teatre_%C5%9Fi_case_de_cultur%C4%83 Casei de Cultură a Sindicatelor]

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/La+P%C4%83p%C4%83die/@45.4289907,28.0350357,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6defaef69efc9:0xd4d220763367ef2f!2zTGEgUMSDcMSDZGll!8m2!3d45.428987!4d28.0376106!16s%2Fg%2F1tfjzc63!3m5!1s0x40b6defaef69efc9:0xd4d220763367ef2f!8m2!3d45.428987!4d28.0376106!16s%2Fg%2F1tfjzc63?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Viaţa liberă, an. 24, nr. 7333, 16-17 nov. 2013, p. 12

Farmacia Ţinc (Muzeul „Casa Colecţiilor”)

2026-09-25T06:04:18Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Tinc 5.JPG|thumb|200px|Farmacia Ţinc]]
''' Farmacia Ţinc''' a fost construită în cca. 1889-1900, în urma autorizaţiei primită de Constantin Ţinc la data de 5 mai 1899 de la Serviciului Tehnic al Primăriei oraşului Galaţi, de a construi o clădire cu etaj care avea să servească drept farmacie. Clădirea a servit atât ca local de farmacie cât şi ca laborator, respectiv locuinţă.

Arhitectura clădirii este de influenţă vieneză, cu bogate decoraţii florale realizate în stuc, pe faţadă, îmbinate cu cărămidă aparentă. Decoraţiile florale se reiau în registrul superior, extrem de ornamentat, la brâul care desparte cele două nivele.

Ultimul proprietar al farmaciei se pare că a fost Wolf Stratman până în 1949, când clădirea a intrat în proprietatea statului în urma naţionalizării.
Clădirea a fost restaurată între anii 1994-2006, cu finanţarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Consiliului Judeţului Galaţi.

În prezent, prin aprobarea Ministerului Culturii şi Cultelor monumentul istoric Farmacia Ţinc şi-a schimbat destinaţia în [http://www.migl.ro/tink/tink.html Muzeu al Colecţiilor].

Constantin Ţinc s-a născut în 1857 la Giurgiu, de profesie farmacist, a ocupat funcţia de primar al oraşului de trei ori : între 7 martie 1898 - noiembrie 1898; a doua oară în ultimele patru luni ale anului 1904 şi a treia oară în perioada 20 martie 1914 – 17 octombrie 1917. Membru al Societăţii farmaciştilor din ţară şi ofiţer al ordinului „Coroana României”, a obţinut la Expoziţia de Ştiinţe din anul 1903, precum şi la Expoziţia Generală din 1906, medalia de aur, datorită preparatelor obţinute în laboratorul său.

'''Adresa:''' str. Eroilor nr. 64

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Muzeul+%E2%80%9ECasa+Colec%C8%9Biilor%E2%80%9D+din+Gala%C8%9Bi/@45.4396581,28.0465773,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6de50d2e95aa7:0x9b548bca09780e27!2zTXV6ZXVsIOKAnkNhc2EgQ29sZWPIm2lpbG9y4oCdIGRpbiBHYWxhyJtp!8m2!3d45.4396544!4d28.0491522!16s%2Fg%2F11gd67x75t!3m5!1s0x40b6de50d2e95aa7:0x9b548bca09780e27!8m2!3d45.4396544!4d28.0491522!16s%2Fg%2F11gd67x75t?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Bodea, Valentin. ''Monumentele istorice şi de arhitectură din oraşul Galaţi din a doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea.- vol.2,'' Galaţi: Editura Pax Aura Mundi, 2011

Compoziţia statuară „Pe valuri”

2026-09-25T06:01:20Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Femeia pe valuri.jpg|thumb|300px|Compoziţia statuară „Pe valuri”]]
'''Compoziţia statuară „Pe valuri”''', realizată de sculptorul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Baraschi Constantin Baranschi] este o compoziţie ronde-bosse încadrată de şase peşti de dimensiuni 1,1 m fiecare. Zidul decorativ al fântânii este realizat din beton armat şi placă de marmură. Lucrarea se distinge prin fineţea modelajului, prin preocuparea artistului de a întruchipa în arabescul contururilor graţia, ritmul, ordinea volumelor.

Construită în 1966 având tema „Femeia pe valuri”, fântâna se compune dintr-un bazin de circa 144 m.p., în interiorul căreia se află o platformă decorativă, pe care este amplasată o statuie din bronz, lungă de 3,05 m reprezentând un nud care se remarcă prin lirismul de esenţă decorativă, supleţea trupului, rotunjimea formelor, şi un senzualism cald pe care îl degajă întreaga fiinţă a personajului în care se poate spune că este celebrată femeia. În interiorul bazinului, pe laturile platformei sunt amplasaţi cei şase peşti din gura cărora apa ţâşneşte către statuie.

Datorită formei sale, a liniei suple a nudului feminin care decorează fântâna se încadrează armonios în ansamblul arhitectural din centrul oraşului, dimensiunile fântânii fiind în general reduse corelate cu şirul celor şapte fântâni care parcă anticipează fântâna monumentală.

'''Adresa:''' str. Domnească (în faţa blocului L)

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/F%C3%A2nt%C3%A2na+%22Fata+pe+Valuri%22/@45.4324308,28.0502847,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6df0003688ead:0x98ae0eb90475bc6!2zRsOibnTDom5hICJGYXRhIHBlIFZhbHVyaSI!8m2!3d45.4324271!4d28.0551556!16s%2Fg%2F1tm0rnlv!3m5!1s0x40b6df0003688ead:0x98ae0eb90475bc6!8m2!3d45.4324271!4d28.0551556!16s%2Fg%2F1tm0rnlv?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]
<div style="text-align: justify;">
== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi'', Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Coloana monumentală „Progresul”

2026-09-25T06:00:00Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:FI1090 442954 Coloana Progresul Tiglina I.jpg|thumb|200px|Coloana monumentală „Progresul”]]
'''Coloana monumentală „Progresul”''' ridicată în 1966 de sculptorul Peter Balogh exprimă în mod simbolic dezvoltarea pe care municipiul şi judeţul Galaţi au cunoscut-o în toate domeniile vieţii economice şi social-culturale după cel de-al doilea război mondial.

Edificiul este conceput sub forma unei imense coloane care se înalţă pe verticală, simbolizând ritmul dinamic înregistrat de Galaţi în drumul său ascendent. Cele patru laturi ale coloanei sunt placate cu travertin. În jurul lucrării, sculptorul a înscris volume compoziţionale, repartizate în două registre inelare, suprapuse distanţat pe miezul coloanei, cioplite în piatră, ale căror imagini aduc în faţa privitorului scene de muncă din industrie şi agricultură. Personajele au chipuri robuste, subliniind capacitatea constructivă a gălăţenilor, a poporului român.

'''Adresa:''' în faţa fostului Cinematograf „Ţiglina”

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Complex+VIP,+Strada+Br%C4%83ilei+169,+Etaj+1,+800402+Gala%C8%9Bi/@45.4273502,28.0259444,17z/data=!4m10!1m2!2m1!1svip+tiglina+I!3m6!1s0x40b6deef9780e9db:0xa736e171cf245265!8m2!3d45.4273465!4d28.0308153!15sCg12aXAgdGlnbGluYSBJkgEKc3VicHJlbWlzZeABAA!16s%2Fg%2F11md4cvq5c?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

= Surse =
:Stoica, Corneliu. ''Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi'', Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Coloana monumentală „Avântul”

2026-09-25T05:56:57Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:35. Galati - Dorio Lazar, Coloana Avantul.jpg|thumb|50px]]
'''Coloana monumentală „Avântul”'''realizată de sculptorul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Dorio_Laz%C4%83r Dorio Lazăr] în 1966, este concepută ca o coloană de mari proporţii în înălţime, ce se desfăşoară în spaţiu sub forma unei spirale, compusă din forme geometrice, atât prin dinamismul liniei, cât şi prin materialul din care este realizată.
<div style="text-align: justify;">

'''Adresa:''' în faţa fostului Complex Comercial „Dunărea” din Ţiglina I

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Complex+VIP,+Strada+Br%C4%83ilei+169,+Etaj+1,+800402+Gala%C8%9Bi/@45.4273502,28.0259444,17z/data=!4m10!1m2!2m1!1svip+tiglina+I!3m6!1s0x40b6deef9780e9db:0xa736e171cf245265!8m2!3d45.4273465!4d28.0308153!15sCg12aXAgdGlnbGluYSBJkgEKc3VicHJlbWlzZeABAA!16s%2Fg%2F11md4cvq5c?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi'', Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Consulatul Cehoslovaciei la Galaţi

2026-09-25T05:54:50Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Dscn8725.jpg|thumb|left|280px|]]
<div style="text-align: justify;">

'''Adresa:''' Str. Eroilor nr. 7

'''Cod LMI:''' GL-II-a-B-03040

'''Datare:''' înc. sec. XX

'''Istoric:''' Construit la începutul sec. XX, a devenit apoi Casa de Oaspeţi a preşedintelui R.S.R. Nicolae Ceauşescu până în dec. 1989, fiind administrată de Gospodăria de Partid, care avea în subordine hotelul [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Hotel_%22Faleza%22 Faleza], Casa de Oaspeţi, o gospodărie cu
1200 ha de pământ, ferma zootehnică, abator, UAP specială.

Din 1990 a purtat denumirea de Casa Artei fiind sediul Inspectoratului Judeţean pentru Cultură Galaţi, actuala [http://www.galati.djc.ro/ Direcţie Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Galaţi].

Din noiembrie 2000, imobilul devine sediul [http://www.cjgalati.ro/ Consiliului Judeţului Galaţi].

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Consiliul+Jude%C8%9Bean+Gala%C8%9Bi/@45.4399903,28.0516378,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6de51625e26f7:0x53c378ce9a7d040!2sConsiliul+Jude%C8%9Bean+Gala%C8%9Bi!8m2!3d45.4399866!4d28.0542127!16s%2Fg%2F1tdh2ckd!3m5!1s0x40b6de51625e26f7:0x53c378ce9a7d040!8m2!3d45.4399866!4d28.0542127!16s%2Fg%2F1tdh2ckd?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkyMi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

Bustul tenorului Nae Leonard

2026-09-22T11:40:50Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Nae Leonard.jpg|thumb|150px|Bustul tenorului Nae Leonard]]
'''Bustul tenorului [http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Leonard Nae Leonard]'''. supranumit „prinţul operei” realizat de sculptorul Gheorghe Terescenco este amplasat în faţa [http://naeleonard.ro/ Teatrului Muzical „Nae Leonard”].

Monumentul, aşezat pe un soclu în formă de liră, prevăzut cu instalaţie electrică de iluminat pe timpul nopţii îl înfăţişează pe Nae Leonard drept un bărbat cu o frumuseţe neobişnuită, elegant, cu ochii inundaţi de o căldură învăluitoare.

'''Adresa:''' Str. Mihai Bravu, nr. 50 (în faţa Teatrului Muzical „Nae Leonard”)

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Teatrul+Na%C8%9Bional+de+Oper%C4%83+%C8%99i+Operet%C4%83+%E2%80%9ENae+Leonard%E2%80%9D/@45.4505705,28.0518093,17z/data=!3m1!4b1!4m6!3m5!1s0x40b6de4652bfb3b5:0x3efbf3f18d8b5184!8m2!3d45.4505668!4d28.0543842!16s%2Fg%2F1tfbg731?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]
== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Întâlniri confortante'', Galaţi: Sinteze, 2007.

Bustul lui Vasile Alecsandri

2026-09-22T11:40:13Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:17. Vasile Alecsandri.JPG|thumb|150px|Bustul lui Vasile Alecsandri]]
Bustul lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri'''Vasile Alecsandri'''] inaugurat în 1992 cu ocazia aniversării a 125 de ani de existenţă a liceului „Vasile Alescandri”, operă în bronz a sculptorului gălăţean Gheorghe Terescenco, a fost realizat după o fotografie a scriitorului de pe la 1863. Poetul ţine în mână o carte, privirea îi este blândă, căutând parcă mai mult în interiorul fiinţe decât în exterior.

Monumentul este încadrat, la stânga, de bustul marelui cărturar V.A. Urechia, iar la dreapta, de [http://www.galati.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=2315 bustul profesorului Ioan Cetăţianu], primul director al prestigioasei instituţii.

'''Adresa:''' Str. Nicolae Bălcescu nr. 41, (în faţa [http://www.cnva.eu/ Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri”])

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Colegiul+Na%C8%9Bional+%22Vasile+Alecsandri%22/@45.4407799,28.0491583,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6de50e440d681:0xac0b9a8494776ecb!2sColegiul+Na%C8%9Bional+%22Vasile+Alecsandri%22!8m2!3d45.4407762!4d28.0517332!16s%2Fg%2F120ry0xk!3m5!1s0x40b6de50e440d681:0xac0b9a8494776ecb!8m2!3d45.4407762!4d28.0517332!16s%2Fg%2F120ry0xk?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi'', Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Bustul lui V.A. Urechia

2026-09-22T11:39:41Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:56-Statuie Urechia.jpg|thumb|100px|Bustul lui V.A. Urechia]]
'''Bustul lui V.A. Urechia''' realizat din piatră de sculptorul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolaie_Pascu_Goia Nicolae Pascu Goia] a fost dezvelit la 20 noiembrie 1971, cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la moartea lui V.A. Urechia şi aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea la Galaţi a primei biblioteci publice. Realizat din piatră de sculptorul Nicolae Pascu Goia, este un portret expresiv, lucrat în planuri largi, care reuşeşte să transmită privitorului demnitatea lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/V._A._Urechia V.A. Urechia].

'''Adresa:''' str. Mihai Bravu nr. 16 (în faţa clădirii [http://www.bvau.ro/ Bibliotecii Judeţene V.A. Urechia ])

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Biblioteca+Jude%C8%9Bean%C4%83+%22V.A.+Urechia%22+Gala%C8%9Bi/@45.4573708,28.0376772,15z/data=!4m10!1m2!2m1!1sbiblioteca+judeteana++Gala%C8%9Bi!3m6!1s0x40b6de4ef0aeb12b:0x36dd1cf3c09df7ad!8m2!3d45.4453072!4d28.0570932!15sCh1iaWJsaW90ZWNhIGp1ZGV0ZWFuYSAgR2FsYcibaZIBDnB1YmxpY19saWJyYXJ54AEA!16s%2Fg%2F1tcwk1rv?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi, Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Bustul lui Tudor Vladimirescu

2026-09-22T11:38:59Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[ File:Vladimirescu.jpg|thumb|110px| Bustul lui Tudor Vladimirescu]]
Bustul lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Vladimirescu Tudor Vladimirescu] realizat din piatră artificială în anul 1956 de sculptorul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Demu Dumitru Demu], artist care a înfîţişat un Vladimirescu inteligent, impunător, curajos, a cărui expresie emană un optimism robust, dârzenie şi încredere în viitor.

'''Adresa:''' Str. Domnească nr. 160 (în faţa clădirii Căminului de pensionari „Sf. Spiridon)

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/C%C4%83minul+pentru+Persoane+V%C3%A2rstnice+%E2%80%9DSf.+Spiridon%E2%80%9D/@45.4573524,28.045402,17z/data=!4m10!1m2!2m1!1sC%C4%83minului+de+pensionari+%E2%80%9ESf.+Spiridon+Gala%C8%9Bi!3m6!1s0x40b6df3db6294abb:0x60e8c255fe2a434f!8m2!3d45.4562691!4d28.0485062!15sCjBDxINtaW51bHVpIGRlIHBlbnNpb25hcmkg4oCeU2YuIFNwaXJpZG9uIEdhbGHIm2mSARhhc3Npc3RlZF9saXZpbmdfZmFjaWxpdHngAQA!16s%2Fg%2F11ftmqnjyd?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi'', Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Bustul lui Nicolae Longinescu

2026-09-22T11:38:30Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Nicolae Longinescu .jpg|thumb|200px|Bustul lui Nicolae Longinescu]]
'''Bustul lui Nicolae Longinescu''' realizat din iniţiativa foştilor săi elevi de la Şcoala Normală „Costache Negri” de sculptorul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Dimitriu-B%C3%A2rlad Dimitriu Bârlad] în 1936, a fost dezvelit la 7 noiembrie 1937, când şcoala aniversa 60 de ani de la înfiinţare.

Nicolae Longinescu s-a născut la 9 martie 1873 în Focşani, a urmat cursurile liceale în oraşul natal, şi le-a continuat la Iaşi. A obţinut licenţa în cadrul Facultăţii de Litere din Bucureşti, ulterior diploma de doctor în filosofie al Universităţii din Iena (Germania). A lucrat ca profesor la Brăila, Călăraşi, ulterior la Liceul „Vasile Alecsandri”, Şcoala Comercială Superioară „Alexandru Ioan I” ( 1895 - 1897) şi la Şcoala Normală „Costache Negri”, din 1897 pâna în 1922, când s-a transferat la Bucureşti. A fost şi inspector general în Ministerul Învaţământului.

'''Adresa:''' str. Brăilei, nr. 134 (în faţa [http://cncn.ro/ Colegiului Naţional Costache Negri])
<div style="text-align: justify;">

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Colegiul+Na%C8%9Bional+%E2%80%9ECostache+Negri%E2%80%9D+Gala%C8%9Bi/@45.4287584,28.0299519,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6def039312435:0x8e82d6961bd6027c!2zQ29sZWdpdWwgTmHIm2lvbmFsIOKAnkNvc3RhY2hlIE5lZ3Jp4oCdIEdhbGHIm2k!8m2!3d45.4287547!4d28.0325268!16s%2Fg%2F1tjwg7fh!3m5!1s0x40b6def039312435:0x8e82d6961bd6027c!8m2!3d45.4287547!4d28.0325268!16s%2Fg%2F1tjwg7fh?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu; Dragomir, Ion, T; Brudiu, Mihalache. ''Muzee şi monumente gălăţene'', Galaţi: Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al Judeţului Galaţi, 1974.
:Stoica, Corneliu. ''Monumente artă plastică din judeţul Galaţi'', Editura Şcoala Gălăţeană, 2003.
Direcţia Judeţeană pentru cultură, - http://www.galati.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1711

Bustul lui Mihail Kogălniceanu

2026-09-22T11:37:37Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File :Mihail Kogalniceanu.jpg|thumb|200px|Bustul lui Mihail Kogălniceanu]]
'''Bustul lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu Mihail Kogălniceanu]''' amplasat pe strada Domească, în faţa Facultăţii de Mecanică a Universităţii „Dunărea de Jos”, clădirea veche, este cel mai vechi monument de artă plastică ce s-a dezvelit vreodată la Galaţi. Bustul din bronz, operă a sculptorului de origine poloneză [http://ro.wikipedia.org/wiki/Wladimir_Hegel Wladimir Hegel] a fost dezvelit la 24 octombrie 1893 în Parcul Municipal şi amplasat pe un soclu din granit de Sinaia, prin grija unui comitet de iniţiativă avându-l în frunte pe profesorul universitar [http://ro.wikipedia.org/wiki/V._A._Urechia V.A. Urechia].

Cu mulţi ani în urmă, din dispoziţia autorităţilor comuniste, bustul lui Mihail Kogălniceanu a fost îndepărtat din parcul din centrul oraşului şi amplasat în Parcul Libertăţii, lângă Şcoala de şoferi. Mai târziu a stat câţiva ani în custodia Muzeului Judeţean de Istorie. După 1975, din iniţiativa fostului rector al Universităţii „Dunărea de Jos”, I. Oprea, bustul a fost instalat pe soclul unde se găseşte în prezent, în faţa Facultăţii de Mecanică, clădirea veche.

'''Adresa:''' str. Domnească nr. 111

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Facultatea+de+Inginerie/@45.4466529,28.0510877,17z/data=!3m1!4b1!4m6!3m5!1s0x40b6de45886b4aeb:0x48015f8a584c25ce!8m2!3d45.4466492!4d28.0536626!16s%2Fg%2F11r8h1z6f?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi, Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Bustul lui Lascăr Catargiu

2026-09-22T11:36:31Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Catargiu .JPG|thumb|150px|Bustul lui Lascăr Catargiu]]
'''Bustul lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/Lasc%C4%83r_Catargiu Lascăr Catargiu'''] realizat de sculptorul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Raffaello_Romanelli Raffaelo Romanelli], inaugurat în jurul datei de 14 iulie 1928, a constituit elementul terminal şi totodată piesa de bază a monumentului Unirii Principatelor. Sculptorul Raffaelo Romanelli înfăţişează un Lascăr Catargiu în floarea vârstei, elegant, viguros, cu o privire energică, hotărâtă. La gât poartă un papion, ţine mâinile încrucişate la piept, iar în dreapta ţine un sul de hârtie desfăşurat la capătul din partea de sus ca un evantai. Mantaua îi cade de pe umeri pe spate, alcătuind un drapaj modelat în stil clasic.

În 1948 din dispoziţia autorităţilor comuniste bustul a fost coborât de pe soclu şi depozitat mult mai târziu în curtea Muzeului de Artă. După zece ani de la Revoluţia din 1989 din iniţiativa rectorului Universităţii „Dunărea de Jos”, dl. ing. dr. Emil Constantin, bustul lui Lascăr Catargiu a fost montat pe un soclu înalt de peste 3 m în faţa Facultăţii de Mecanică, clădirea nouă.

'''Adresa:''' str. Domnească, nr. 111 (în faţa clădirii [http://www.mec.ugal.ro/ Facultăţii de Mecanică])

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Facultatea+de+Inginerie/@45.4466529,28.0510877,17z/data=!3m1!4b1!4m6!3m5!1s0x40b6de45886b4aeb:0x48015f8a584c25ce!8m2!3d45.4466492!4d28.0536626!16s%2Fg%2F11r8h1z6f?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi, Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Bustul lui I. L. Caragiale

2026-09-22T11:36:03Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Ion Luca Caragiale .jpg|thumb|150px|Bustul lui Ion Luca Caragiale]]

'''Adresa:''' Str. Domnească, colţ cu str. V. Alecsandri (în incinta [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Gr%C4%83dina_Public%C4%83 Grădinii Publice])

'''Codul LMI:''' GL-III-m-B-03131

'''Datare:''' 1956

'''Istoric:''' Bustul lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale Ion Luca Caragiale] a fost dezvelit în 1956, realizat din piatră artificială de sculptorul Andrei Ostap, avănd ca sursă de inspiraţie se pare ultima fotografie a dramaturgului, cea din 1912.

'''Surse:''' Stoica, Corneliu. Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi, Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Gr%C4%83dina+Public%C4%83/@45.4521544,28.0507208,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6de47165cd97b:0x6797e5883e2be213!2zR3LEg2RpbmEgUHVibGljxIM!8m2!3d45.4521507!4d28.0532957!16s%2Fg%2F1tcxh8bh!3m5!1s0x40b6de47165cd97b:0x6797e5883e2be213!8m2!3d45.4521507!4d28.0532957!16s%2Fg%2F1tcxh8bh?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

Bustul lui George Enescu

2026-09-22T11:35:27Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Enescu.jpg|thumb|150px|Bustul lui George Enescu]]

'''Adresa:''' Str. Domnească, colţ cu str. V. Alecsandri (în incinta [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Gr%C4%83dina_Public%C4%83 Grădinii Publice])

'''Codul LMI:''' GL-III-m-B-03130

'''Datare:''' 1956

'''Istoric:''' Bustul lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Enescu George Enescu] ridicat în 1956 din piatră artificială este opera sculptoriţei Florica Ioan. Chipul lui George Enescu este realizat cu sensibilitate dar şi cu o deosebită precizie a formelor care compun bustul.

George Enescu, născut la 19 august 1881 în Liveni-Vârnav judeţul Botoşani, muzician, compozitor, dirijor, profesor, a studiat la Conservatorul la Viena, ulterior la cel din Paris, pune pe muzică câteva dintre poemele reginei [http://ro.wikipedia.org/wiki/Regina_Elisabeta_a_Rom%C3%A2niei Carmen Sylva] dând astfel naştere mai multor lieduri în limba germană.

George Enescu a concertat de mai multe ori la Galaţi. Primul concert este semnalat în 1909, realizat în folosul societăţii de binefacere „Furnica”, al doilea în 1912, în cadrul unui turneu prin ţară în vederea creării fondurilor necesare instituirii premiului naţional „George Enescu”.

'''Surse:''' Stoica, Corneliu. ''Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi'', Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.
: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Enescu

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Gr%C4%83dina+Public%C4%83/@45.4521544,28.0507208,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6de47165cd97b:0x6797e5883e2be213!2zR3LEg2RpbmEgUHVibGljxIM!8m2!3d45.4521507!4d28.0532957!16s%2Fg%2F1tcxh8bh!3m5!1s0x40b6de47165cd97b:0x6797e5883e2be213!8m2!3d45.4521507!4d28.0532957!16s%2Fg%2F1tcxh8bh?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

Bustul lui Anghel Saligny

2026-09-22T11:34:07Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Anghel Saligny.jpg|thumb|150px|Bustul lui Anghel Saligny]]
'''Bustul lui Anghel Saligny''' realizat în bronz, a fost înălţat din iniţiativa conducerii Universităţii „Dunărea de Jos”cu scopul de a aduce în conştiinţa generaţiilor prezente şi viitoare numele marelui inginer [http://ro.wikipedia.org/wiki/Anghel_Saligny Anghel Saligny].

'''Adresa:''' Str. Domnească nr. 111 (în faţa Facultăţii de Mecanică)

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Facultatea+de+Inginerie/@45.4466529,28.0510877,17z/data=!3m1!4b1!4m6!3m5!1s0x40b6de45886b4aeb:0x48015f8a584c25ce!8m2!3d45.4466492!4d28.0536626!16s%2Fg%2F11r8h1z6f?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]
== Surse ==
:Stoica, Corneliu. Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi, Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Bustul lui Spiridon Vrânceanu

2026-09-22T11:33:31Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:29. Galati - Bustul lui Spiridon Vranceanu .JPG|thumb|140px|Bustul lui Spiridon Vrânceanu]]
'''Bustul lui Spiridon Vrânceanu''' realizat de sculptorul Vasile Verdeş, a fost înălţat la 9 martie 1958, ca semn de recunoştinţă pentru un brav muncitor care şi-a pierdut viaţa în anul 1916, în urma protestelor muncitorilor din ţară împotriva participării primului război mondial.

'''Adresa:''' str. Domnească (în faţa clădirii Regionalei C.F.R.)

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Regionala+CFR/@45.4413239,28.0283247,15z/data=!4m10!1m2!2m1!1sregionala+CFR+GALATI!3m6!1s0x40b6de53c1438377:0x3d6a5c68dc1a2781!8m2!3d45.4395739!4d28.0554934!15sChRyZWdpb25hbGEgQ0ZSIEdBTEFUSZIBEHJhaWxyb2FkX2NvbXBhbnngAQA!16s%2Fg%2F1tgw3jl4?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi, Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003, p. 71-72

Bustul hatmanului Ivan Stepanovici Mazepa

2026-09-22T11:32:10Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Hatmanului Mazepa.jpg|thumb|150px|Bustul hatmanului Ivan Stepanovici Mazepa]]
'''Bustul hatmanului Ivan Stepanovici Mazepa''' realizat de sculptorul Gh. Tănase a cărui inaugurare fost precedat de simpozionul internaţional cu tema „Personalitatea lui Ivan Mazepa în istoria europeană” la Muzeul Judeţean de Istorie, reprezintă o lucrare de artă monumentală reprezentând pe hatmanul cazacilor cu sceptru şi blazon.

Monumentul lui Ivan Stepanovici Mazepa este primul bust înălţat lui Mazepa în afara graniţelor Ucrainei plasat pe un soclu, împrejmuit de patru stâlpi metalici legaţi cu lanţ între ei, bustul îl înfâţişează pe Mazepa în ipostaza unui bărbat matur, armonios construit. În contrapartidă, statul ucrainian a ridicat un monument dedicat lui Ştefan cel Mare şi Sfânt la Cernăuţi.

'''Adresa:''' Strada Anul Revoluţiei 1848 ([http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Parcul_%22Libert%C4%83%C5%A3ii%22 Parcul Libertăţii])

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Parcul+Libert%C4%83%C8%9Bii/@45.4413055,28.0360495,17z/data=!3m1!4b1!4m6!3m5!1s0x40b6de5eb0eec16f:0xa8cf3698282a9b7!8m2!3d45.4413018!4d28.0386244!16s%2Fg%2F11f4_3fpkv?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. Întâlniri reconfortante, Galaţi: Editura Sinteze, 2007.

Bustul hatmanului Ivan Stepanovici Mazepa

2026-09-22T11:30:38Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Hatmanului Mazepa.jpg|thumb|150px|Bustul hatmanului Ivan Stepanovici Mazepa]]
'''Bustul hatmanului Ivan Stepanovici Mazepa''' realizat de sculptorul Gh. Tănase a cărui inaugurare fost precedat de simpozionul internaţional cu tema „Personalitatea lui Ivan Mazepa în istoria europeană” la Muzeul Judeţean de Istorie, reprezintă o lucrare de artă monumentală reprezentând pe hatmanul cazacilor cu sceptru şi blazon.

Monumentul lui Ivan Stepanovici Mazepa este primul bust înălţat lui Mazepa în afara graniţelor Ucrainei plasat pe un soclu, împrejmuit de patru stâlpi metalici legaţi cu lanţ între ei, bustul îl înfâţişează pe Mazepa în ipostaza unui bărbat matur, armonios construit. În contrapartidă, statul ucrainian a ridicat un monument dedicat lui Ştefan cel Mare şi Sfânt la Cernăuţi.

'''Adresa:''' Strada Anul Revoluţiei 1848 ([http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Parcul_%22Libert%C4%83%C5%A3ii%22 Parcul Libertăţii])

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Parcul+Libert%C4%83%C8%9Bii/@45.4413055,28.0360495,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6de5eb0eec16f:0xa8cf3698282a9b7!2zUGFyY3VsIExpYmVydMSDyJtpaQ!8m2!3d45.4413018!4d28.0386244!16s%2Fg%2F11f4_3fpkv!3m5!1s0x40b6de5eb0eec16f:0xa8cf3698282a9b7!8m2!3d45.4413018!4d28.0386244!16s%2Fg%2F11f4_3fpkv entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3 https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. Întâlniri reconfortante, Galaţi: Editura Sinteze, 2007.

Bustul hatmanului Ivan Stepanovici Mazepa

2026-09-22T11:29:59Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Hatmanului Mazepa.jpg|thumb|150px|Bustul hatmanului Ivan Stepanovici Mazepa]]
'''Bustul hatmanului Ivan Stepanovici Mazepa''' realizat de sculptorul Gh. Tănase a cărui inaugurare fost precedat de simpozionul internaţional cu tema „Personalitatea lui Ivan Mazepa în istoria europeană” la Muzeul Judeţean de Istorie, reprezintă o lucrare de artă monumentală reprezentând pe hatmanul cazacilor cu sceptru şi blazon.

Monumentul lui Ivan Stepanovici Mazepa este primul bust înălţat lui Mazepa în afara graniţelor Ucrainei plasat pe un soclu, împrejmuit de patru stâlpi metalici legaţi cu lanţ între ei, bustul îl înfâţişează pe Mazepa în ipostaza unui bărbat matur, armonios construit. În contrapartidă, statul ucrainian a ridicat un monument dedicat lui Ştefan cel Mare şi Sfânt la Cernăuţi.

'''Adresa:''' Strada Anul Revoluţiei 1848 ([http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Parcul_%22Libert%C4%83%C5%A3ii%22 Parcul Libertăţii])

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Parcul+Libert%C4%83%C8%9Bii/@45.4413055,28.0360495,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6de5eb0eec16f:0xa8cf3698282a9b7!2zUGFyY3VsIExpYmVydMSDyJtpaQ!8m2!3d45.4413018!4d28.0386244!16s%2Fg%2F11f4_3fpkv!3m5!1s0x40b6de5eb0eec16f:0xa8cf3698282a9b7!8m2!3d45.4413018!4d28.0386244!16s%2Fg%2F11f4_3fpkv?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3https://www.google.com/maps]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. Întâlniri reconfortante, Galaţi: Editura Sinteze, 2007.

Casa Costache Negri

2026-09-22T11:28:46Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Camera de Comert 3.JPG|thumb|250px|Casa Costache Negri]]
'''Nume actual:''' [http://www.cciagl.ro/ Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi.]

'''Nume anterior:''' Casa Costache Negri

''' Adresa:''' str. Mihai Bravu, nr. 46

'''Istoric:''' Casa [http://ro.wikipedia.org/wiki/Costache_Negri Costache Negri] a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea de Costache Negri, pârcalab de Galaţi.

În luna octombrie a anului 1856 Costache Negrii a cumpărat un loc în "Uliţa Grădinii Vechi" şi a reînoit actele de proprietate pentru alte locuri pe care le avea în "Uliţa Mihai Vodă" şi în "Mahalaua Sârbească".

La 8 iunie 1862, G.Alevra întocmea o cerere către Consiliul Galaţi, prin care solicita eliberarea unui aviz de construcţie pentru Constantin Negre pe "Uliţa Mihai Vodă". Consiliul îi răspunde favorabil după examinarea planului şi a locului.
În decembrie 1862 se efectuau ultimele lucrări la casa din strada Mihai Bravu.

În prezent locuinţa lui Costache Negri de la Galaţi găzduieşte [http://www.cciagl.ro/ Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi.]

''' Surse:''' Bodea, Valentin. ''Monumentele istorice şi de arhitectură din oraşul Galaţi din a doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea.- vol.1 : ediţia a 2-a'', Galaţi: Editura Pax Aura Mundi, 2011.

'''Fișier de autoritate:''' https://tinread.bvau.ro/opac/authority/237773

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Strada+Mihai+Bravu+46,+Gala%C8%9Bi/@45.4494267,28.0529498,17z/data=!3m1!4b1!4m6!3m5!1s0x40b6de4622753683:0x14081897b8a3616b!8m2!3d45.449423!4d28.0555247!16s%2Fg%2F11jwlb0zj9?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

Casa Robescu

2026-09-22T11:18:17Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Casa Robescu1sf.Sec.XIX Palat copii.jpg|thumb|300px|Casa Robescu]]

'''Nume actual:''' [http://palatulcopiilorsielevilorgalati.blogspot.ro/ „Palatul copiilor şi elevilor Galaţi”]

'''Nume anterior:''' Clubul copiilor

'''Nume anterior:''' Casa Pionerilor

'''Nume anterior:''' Arhivele Statului Galaţi

'''Nume anterior:''' Direcţia miliţiei regionale Galaţi

'''Nume anterior:''' Comisariatul militar

'''Nume anterior:''' Reşedinţa rezidentului regal al Ţinutului „Dunărea de Jos”

'''Nume anterior:''' Inspectoratul Şcolar

'''Nume anterior:''' Casa Centrală a Asigurărilor Sociale

'''Adresa:''' str. Mihai Bravu nr. 28

'''Cod LMI:''' GL-II-m-A-03058

'''Autor:''' arhitectul Ion Mincu

'''Datare:''' 1896 - 1897

'''Istoric:''' Casa Robescu a fost construită între anii 1896-1897, sub îndrumarea arhitectului [http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Mincu Ion Mincu] cu care familia Robescu avea se pare relaţii de rudenie.

În 1945 familia Robescu vinde imobilul Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. Din 1924 a fost sediul mai multor instituţii publice ca: Inspectoratul Şcolar, Reşedinţa rezidentului regal al Ţinutului „Dunărea de Jos”, Comisariatul militar, Direcţia miliţiei regionale Galaţi. Din anul 1958 devine sediul Arhivelor Statului Galaţi, apoi Casa Pionerilor, iar după 1989, „Clubul copiilor”, astăzi [http://palatulcopiilorsielevilorgalati.blogspot.ro/ „Palatul copiilor şi elevilor Galaţi”].

'''Descriere:''' Clădirea, cu o suprafaţă de 460 m.p., cuprindea parter şi un etaj prevăzut cu două cerdace: unul pe latura de vest şi altul pe latura de sud, susţinute de stâlpi sculptaţi şi 41 de camere. Ornamentaţia din ceramică smălţuită policromă, prezintă motive inspirate din vechea artă românească. Partea centrală a imobilului care separă parterul de etaj este încins de un proeminent brâu, torsionat, ce se sprijină pe un registru de nişe, un fel de „ocniţe”, în interiorul cărora sunt încastrate câte o sferă înconjurată de un cerc. Pe latura de sud a clădirii, la parter este situată o fereastră mare, încadrată de două medalioane circulare, cu iniţialele proprietarului care se păstrează şi astăzi.

'''Surse:''' Stoica, Corneliu; Dragomir, Ion, T; Brudiu, Mihalache.'' Muzee şi monumente gălăţene, Galaţi:'' Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al Judeţului Galaţi, 1974

'''Fișier de autoritate:''' https://tinread.bvau.ro/opac/authority/221894

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Palatul+Copiilor/@45.4472568,28.0538131,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6de4f3a140433:0x7405a5417063a263!2sPalatul+Copiilor!8m2!3d45.4472531!4d28.056388!16s%2Fg%2F1hc59fc7m!3m5!1s0x40b6de4f3a140433:0x7405a5417063a263!8m2!3d45.4472531!4d28.056388!16s%2Fg%2F1hc59fc7m?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D https://www.google.com/maps]

Casa Robescu

2026-09-22T11:17:00Z

Bianca:

Casa Costache Negri

2026-09-22T11:14:41Z

Bianca:

Bustul tenorului Nae Leonard

2026-09-22T11:12:55Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Nae Leonard.jpg|thumb|150px|Bustul tenorului Nae Leonard]]
'''Bustul tenorului [http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Leonard Nae Leonard]'''. supranumit „prinţul operei” realizat de sculptorul Gheorghe Terescenco este amplasat în faţa [http://naeleonard.ro/ Teatrului Muzical „Nae Leonard”].

Monumentul, aşezat pe un soclu în formă de liră, prevăzut cu instalaţie electrică de iluminat pe timpul nopţii îl înfăţişează pe Nae Leonard drept un bărbat cu o frumuseţe neobişnuită, elegant, cu ochii inundaţi de o căldură învăluitoare.

'''Adresa:''' Str. Mihai Bravu, nr. 50 (în faţa Teatrului Muzical „Nae Leonard”)

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Teatrul+Na%C8%9Bional+de+Oper%C4%83+%C8%99i+Operet%C4%83+%E2%80%9ENae+Leonard%E2%80%9D/@45.4505705,28.0518093,17z/data=!3m1!4b1!4m6!3m5!1s0x40b6de4652bfb3b5:0x3efbf3f18d8b5184!8m2!3d45.4505668!4d28.0543842!16s%2Fg%2F1tfbg731?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D]
== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Întâlniri confortante'', Galaţi: Sinteze, 2007.

Bustul lui Vasile Alecsandri

2026-09-22T11:11:42Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:17. Vasile Alecsandri.JPG|thumb|150px|Bustul lui Vasile Alecsandri]]
Bustul lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri'''Vasile Alecsandri'''] inaugurat în 1992 cu ocazia aniversării a 125 de ani de existenţă a liceului „Vasile Alescandri”, operă în bronz a sculptorului gălăţean Gheorghe Terescenco, a fost realizat după o fotografie a scriitorului de pe la 1863. Poetul ţine în mână o carte, privirea îi este blândă, căutând parcă mai mult în interiorul fiinţe decât în exterior.

Monumentul este încadrat, la stânga, de bustul marelui cărturar V.A. Urechia, iar la dreapta, de [http://www.galati.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=2315 bustul profesorului Ioan Cetăţianu], primul director al prestigioasei instituţii.

'''Adresa:''' Str. Nicolae Bălcescu nr. 41, (în faţa [http://www.cnva.eu/ Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri”])

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Colegiul+Na%C8%9Bional+%22Vasile+Alecsandri%22/@45.4407799,28.0491583,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6de50e440d681:0xac0b9a8494776ecb!2sColegiul+Na%C8%9Bional+%22Vasile+Alecsandri%22!8m2!3d45.4407762!4d28.0517332!16s%2Fg%2F120ry0xk!3m5!1s0x40b6de50e440d681:0xac0b9a8494776ecb!8m2!3d45.4407762!4d28.0517332!16s%2Fg%2F120ry0xk?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi'', Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Bustul lui V.A. Urechia

2026-09-22T11:10:15Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:56-Statuie Urechia.jpg|thumb|100px|Bustul lui V.A. Urechia]]
'''Bustul lui V.A. Urechia''' realizat din piatră de sculptorul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolaie_Pascu_Goia Nicolae Pascu Goia] a fost dezvelit la 20 noiembrie 1971, cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la moartea lui V.A. Urechia şi aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea la Galaţi a primei biblioteci publice. Realizat din piatră de sculptorul Nicolae Pascu Goia, este un portret expresiv, lucrat în planuri largi, care reuşeşte să transmită privitorului demnitatea lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/V._A._Urechia V.A. Urechia].

'''Adresa:''' str. Mihai Bravu nr. 16 (în faţa clădirii [http://www.bvau.ro/ Bibliotecii Judeţene V.A. Urechia ])

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Biblioteca+Jude%C8%9Bean%C4%83+%22V.A.+Urechia%22+Gala%C8%9Bi/@45.4573708,28.0376772,15z/data=!4m10!1m2!2m1!1sbiblioteca+judeteana++Gala%C8%9Bi!3m6!1s0x40b6de4ef0aeb12b:0x36dd1cf3c09df7ad!8m2!3d45.4453072!4d28.0570932!15sCh1iaWJsaW90ZWNhIGp1ZGV0ZWFuYSAgR2FsYcibaZIBDnB1YmxpY19saWJyYXJ54AEA!16s%2Fg%2F1tcwk1rv?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi, Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Bustul lui Tudor Vladimirescu

2026-09-22T11:08:32Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[ File:Vladimirescu.jpg|thumb|110px| Bustul lui Tudor Vladimirescu]]
Bustul lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Vladimirescu Tudor Vladimirescu] realizat din piatră artificială în anul 1956 de sculptorul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Demu Dumitru Demu], artist care a înfîţişat un Vladimirescu inteligent, impunător, curajos, a cărui expresie emană un optimism robust, dârzenie şi încredere în viitor.

'''Adresa:''' Str. Domnească nr. 160 (în faţa clădirii Căminului de pensionari „Sf. Spiridon)

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/C%C4%83minul+pentru+Persoane+V%C3%A2rstnice+%E2%80%9DSf.+Spiridon%E2%80%9D/@45.4573524,28.045402,17z/data=!4m10!1m2!2m1!1sC%C4%83minului+de+pensionari+%E2%80%9ESf.+Spiridon+Gala%C8%9Bi!3m6!1s0x40b6df3db6294abb:0x60e8c255fe2a434f!8m2!3d45.4562691!4d28.0485062!15sCjBDxINtaW51bHVpIGRlIHBlbnNpb25hcmkg4oCeU2YuIFNwaXJpZG9uIEdhbGHIm2mSARhhc3Npc3RlZF9saXZpbmdfZmFjaWxpdHngAQA!16s%2Fg%2F11ftmqnjyd?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. ''Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi'', Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Bustul lui Nicolae Longinescu

2026-09-22T11:06:52Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Nicolae Longinescu .jpg|thumb|200px|Bustul lui Nicolae Longinescu]]
'''Bustul lui Nicolae Longinescu''' realizat din iniţiativa foştilor săi elevi de la Şcoala Normală „Costache Negri” de sculptorul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Dimitriu-B%C3%A2rlad Dimitriu Bârlad] în 1936, a fost dezvelit la 7 noiembrie 1937, când şcoala aniversa 60 de ani de la înfiinţare.

Nicolae Longinescu s-a născut la 9 martie 1873 în Focşani, a urmat cursurile liceale în oraşul natal, şi le-a continuat la Iaşi. A obţinut licenţa în cadrul Facultăţii de Litere din Bucureşti, ulterior diploma de doctor în filosofie al Universităţii din Iena (Germania). A lucrat ca profesor la Brăila, Călăraşi, ulterior la Liceul „Vasile Alecsandri”, Şcoala Comercială Superioară „Alexandru Ioan I” ( 1895 - 1897) şi la Şcoala Normală „Costache Negri”, din 1897 pâna în 1922, când s-a transferat la Bucureşti. A fost şi inspector general în Ministerul Învaţământului.

'''Adresa:''' str. Brăilei, nr. 134 (în faţa [http://cncn.ro/ Colegiului Naţional Costache Negri])
<div style="text-align: justify;">

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Colegiul+Na%C8%9Bional+%E2%80%9ECostache+Negri%E2%80%9D+Gala%C8%9Bi/@45.4287584,28.0299519,17z/data=!4m14!1m7!3m6!1s0x40b6def039312435:0x8e82d6961bd6027c!2zQ29sZWdpdWwgTmHIm2lvbmFsIOKAnkNvc3RhY2hlIE5lZ3Jp4oCdIEdhbGHIm2k!8m2!3d45.4287547!4d28.0325268!16s%2Fg%2F1tjwg7fh!3m5!1s0x40b6def039312435:0x8e82d6961bd6027c!8m2!3d45.4287547!4d28.0325268!16s%2Fg%2F1tjwg7fh?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu; Dragomir, Ion, T; Brudiu, Mihalache. ''Muzee şi monumente gălăţene'', Galaţi: Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al Judeţului Galaţi, 1974.
:Stoica, Corneliu. ''Monumente artă plastică din judeţul Galaţi'', Editura Şcoala Gălăţeană, 2003.
Direcţia Judeţeană pentru cultură, - http://www.galati.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1711

Bustul lui Mihail Kogălniceanu

2026-09-22T11:04:41Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File :Mihail Kogalniceanu.jpg|thumb|200px|Bustul lui Mihail Kogălniceanu]]
'''Bustul lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu Mihail Kogălniceanu]''' amplasat pe strada Domească, în faţa Facultăţii de Mecanică a Universităţii „Dunărea de Jos”, clădirea veche, este cel mai vechi monument de artă plastică ce s-a dezvelit vreodată la Galaţi. Bustul din bronz, operă a sculptorului de origine poloneză [http://ro.wikipedia.org/wiki/Wladimir_Hegel Wladimir Hegel] a fost dezvelit la 24 octombrie 1893 în Parcul Municipal şi amplasat pe un soclu din granit de Sinaia, prin grija unui comitet de iniţiativă avându-l în frunte pe profesorul universitar [http://ro.wikipedia.org/wiki/V._A._Urechia V.A. Urechia].

Cu mulţi ani în urmă, din dispoziţia autorităţilor comuniste, bustul lui Mihail Kogălniceanu a fost îndepărtat din parcul din centrul oraşului şi amplasat în Parcul Libertăţii, lângă Şcoala de şoferi. Mai târziu a stat câţiva ani în custodia Muzeului Judeţean de Istorie. După 1975, din iniţiativa fostului rector al Universităţii „Dunărea de Jos”, I. Oprea, bustul a fost instalat pe soclul unde se găseşte în prezent, în faţa Facultăţii de Mecanică, clădirea veche.

'''Adresa:''' str. Domnească nr. 111

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Facultatea+de+Inginerie/@45.4466529,28.0510877,17z/data=!3m1!4b1!4m6!3m5!1s0x40b6de45886b4aeb:0x48015f8a584c25ce!8m2!3d45.4466492!4d28.0536626!16s%2Fg%2F11r8h1z6f?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi, Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Bustul lui Lascăr Catargiu

2026-09-22T11:02:50Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Catargiu .JPG|thumb|150px|Bustul lui Lascăr Catargiu]]
'''Bustul lui [http://ro.wikipedia.org/wiki/Lasc%C4%83r_Catargiu Lascăr Catargiu'''] realizat de sculptorul [http://ro.wikipedia.org/wiki/Raffaello_Romanelli Raffaelo Romanelli], inaugurat în jurul datei de 14 iulie 1928, a constituit elementul terminal şi totodată piesa de bază a monumentului Unirii Principatelor. Sculptorul Raffaelo Romanelli înfăţişează un Lascăr Catargiu în floarea vârstei, elegant, viguros, cu o privire energică, hotărâtă. La gât poartă un papion, ţine mâinile încrucişate la piept, iar în dreapta ţine un sul de hârtie desfăşurat la capătul din partea de sus ca un evantai. Mantaua îi cade de pe umeri pe spate, alcătuind un drapaj modelat în stil clasic.

În 1948 din dispoziţia autorităţilor comuniste bustul a fost coborât de pe soclu şi depozitat mult mai târziu în curtea Muzeului de Artă. După zece ani de la Revoluţia din 1989 din iniţiativa rectorului Universităţii „Dunărea de Jos”, dl. ing. dr. Emil Constantin, bustul lui Lascăr Catargiu a fost montat pe un soclu înalt de peste 3 m în faţa Facultăţii de Mecanică, clădirea nouă.

'''Adresa:''' str. Domnească, nr. 111 (în faţa clădirii [http://www.mec.ugal.ro/ Facultăţii de Mecanică])

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Facultatea+de+Inginerie/@45.4466529,28.0510877,17z/data=!3m1!4b1!4m6!3m5!1s0x40b6de45886b4aeb:0x48015f8a584c25ce!8m2!3d45.4466492!4d28.0536626!16s%2Fg%2F11r8h1z6f?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D]

== Surse ==
:Stoica, Corneliu. Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi, Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.

Bustul lui I. L. Caragiale

2026-09-22T11:00:56Z

Bianca:

Bustul lui George Enescu

2026-09-22T10:59:02Z

Bianca:

Bustul lui Anghel Saligny

2026-09-22T10:57:56Z

Bianca:

<div style="text-align: justify;">
[[File:Anghel Saligny.jpg|thumb|150px|Bustul lui Anghel Saligny]]
'''Bustul lui Anghel Saligny''' realizat în bronz, a fost înălţat din iniţiativa conducerii Universităţii „Dunărea de Jos”cu scopul de a aduce în conştiinţa generaţiilor prezente şi viitoare numele marelui inginer [http://ro.wikipedia.org/wiki/Anghel_Saligny Anghel Saligny].

'''Adresa:''' Str. Domnească nr. 111 (în faţa Facultăţii de Mecanică)

'''Localizare:''' [https://www.google.com/maps/place/Facultatea+de+Inginerie/@45.4466529,28.0510877,17z/data=!3m1!4b1!4m6!3m5!1s0x40b6de45886b4aeb:0x48015f8a584c25ce!8m2!3d45.4466492!4d28.0536626!16s%2Fg%2F11r8h1z6f?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI2MDkxNi4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D]
== Surse ==
:Stoica, Corneliu. Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi, Galaţi: Şcoala gălăţeană, 2003.