InfoGhid - User contributions [en-gb]

Învățământ preșcolar

2026-04-06T12:13:20Z

Ioana: /* Grădiniţa cu Program Prelungit ”Elena Doamna” */

==='''Grădiniţe în [[Galaţi]] - învățămînt de stat'''===

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 1'''=

<div style="text-align: left;">
::''Date de contact:'' Mazepa 1, Str. Roşiori nr. 12; Tel: 0236/315.480
email: gradinita1galati@yahoo.com

http://gradinitedingalati.blogspot.ro/2012/02/gradinita-cu-program-prelungit-nr-1.html

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 6'''=

<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''Str.Ovidiu nr.10, Bl.E1 Ap.65-66; Tel: 0236/431.627
email: gradinitanr6galati@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 7'''=
::''Date de contact:'' Str. Universităţii nr. 45; Tel: 0236/412.264
email: gradinitacristal@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 9'''=
::''Date de contact:'' Str. Constructorilor nr. 14; Tel: 0236/312.575
e-mail: gradinita9conta@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 10'''=
::''Date de contact:'' Str. A. Saligny nr. 130; Tel: 0236/458.833

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 11'''=
::''Date de contact:'' Str. Siderugiştilor nr. 17A; Tel: 0236/455.504

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 12'''=
::''Date de contact:'' Str. Dogăriei nr. 67; Tel: 0236/413.040

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 14'''=
::''Date de contact:'' Str. Zidarilor nr. 5; Tel: 0236/442.191

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 19'''=
::''Date de contact:'' Str. Milcov nr. 50, bl. J1; Tel: 0236/320.275;

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 20 '''(arondată Şcolii Nr. 12)=
::''Date de contact:'' Str. Tecuci nr. 160; Tel: 0236/425.581;
e-mail: gradinita20_galati@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 22'''=
::''Date de contact:'' Str. Revoluţiei nr. 18; Tel: 0236/473.922;

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 26'''=
::''Date de contact:'' Str. Dr. Carnabel nr. 7; Tel: 0236/412.531;

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 27'''=
::''Date de contact:'' Ţiglina 3, Str. Lebedei nr. 2; Tel: 0236/473.340;

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 29'''=
::''Date de contact:'' Galaţi, Fileşti nr. 15A; Tel: 0236/475.809;

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 30'''=
::''Date de contact:'' Str. Gh. Asachi nr. 9A; Tel: 0236/498.468;
e-mail: gradl30pinochio@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Săptămânal nr. 32'''=
::''Date de contact:'' Str.Mr.Iancu Fotea nr.40; Tel: 0236/411.654;

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 34'''=
::''Date de contact:'' Str. str. Odobești nr.1 bis; Tel: 0236/463.540

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 35'''=
::''Date de contact:'' Bdul Dunărea nr. 60; Tel: 0236/317.889;

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 36'''=
::''Date de contact:'' Ţiglina 1, Str. Regiment 11 Siret nr. 33; Tel: 0236/438.327;
email: gpn36@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Sf. Stelian'''=
::''Date de contact:'' Tiglina 1, Str.Regiment 11 Siret nr.2, bl.I3, ; Tel: 0236/430.852;
email: gpn_stelian@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 39'''=
::''Date de contact:'' Str. Odobeşti nr. 1 bis; Tel: 0236/461.148
email: galaticf5@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 40'''=
::''Date de contact:'' Str. Constructorilor nr. 21; Tel: 0236/452.550
e-mail: gradinitapatruzeci@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 44'''=
::''Date de contact:'' Str. Gorunului nr. 6B; Tel: 0236/468.366;
e-mail: gradinita_44_gl@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 45'''=
::''Date de contact:'' Str. Domnească nr. 65; Tel: 0236/411.158;
email: parfumulteilor@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 47'''=
::''Date de contact:'' Str. Victor Papilian nr. 7; Tel: 0236/473.056

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 56'''=
::''Date de contact:'' Micro 13B, str. Feroviarilor nr. 25, bl. E; Tel: 0236/423.914;

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 59'''=
::''Date de contact:'' Str. Saturn nr. 26; Tel: 0236/430.330;

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 64'''=
::''Date de contact:'' Str. Brăilei nr. 226, bl. D5; Tel: 0236/446.345
email: gradinita64gl@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Normal ”Ion Creangă”'''=
::''Date de contact:'' Str. Milcov nr. 13 bis; Tel: 0236/432.724

='''Grădiniţa cu Program Normal ”Ioan Neniţescu”'''=
::''Date de contact:'' Str. Ion Neniţescu nr. 12; Tel: 0236/415.967;

='''Grădiniţa cu Program Normal ”Lizuca”'''=
::''Date de contact:'' Str. Lebedei nr. 4 şi 5, bl. 10A, ap. 1; Tel: 0236/456.443;
e-mail: grad4.lizuca@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Normal ”Mihaela”'''=
::''Date de contact:''Str. Tecuci nr. 116; Tel: 0236/412.242;

='''Grădiniţa cu Program Normal ”Mugurel”'''=
::''Date de contact:'' Str. Traian nr. 303; Tel: 0236/414.844;

='''Grădiniţa cu Program Normal ”Tweety”'''=
::''Date de contact:'' Str. T. Vladimirescu nr. 8; Tel: 0236/311.983;
e-mail: aylynk@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Alice”'''=
::''Date de contact:'' Bdul Dunărea nr. 27, bl. D7; Tel: 0236/444.337;

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Arlechino”'''=
::''Date de contact:'' Str. Ionel Fernic nr. 13B; Tel: 0236/499.998;
e-mail: gradinita.arlechino@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Camil Ressu”'''=
::''Date de contact:'' Str. Camil Ressu nr. 5, bl. U1, U2; Tel: 0236/424.288
email: anastasiagradinita@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit "Ciprian Porumbescu"'''=
::''Date de contact:'' Str. Nae Leonard nr. 7, bl. C5A, ap. 20-21-22''; Tel: 0236/490.392;
e-mail: gr3_ciprianporumbescu@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Codruţa”'''=
::''Date de contact:'' Str. Costache Conachi nr. 2A'';
Tel: 0236/442.491;
e-mail: gradinita41codruta@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Croitoraşul cel Viteaz”'''=
::''Date de contact:'' Str. Drumul Viilor nr. 36 bis, bl. U4; Tel: 0236/490.392
e-mail: gradinitacroitorasulcelviteaz@yahoo.ro

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Elena Doamna”'''=
::''Date de contact:'' Str. Domnească nr. 114; Tel: 0236/412.792 (cu personalitate juridică)
e-mail: gpp1elena@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Licurici”'''=
::''Date de contact:'' Str. Barboşi nr. 27; Tel: 0236/468.552;
email: gradinitapp.licurici@gmail.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Motanul Încălţat”'''=
::''Date de contact:'' Str. Costache Conachi nr. 2C; Tel: 0236/410.735;
e-mail: gmotanul_incaltat@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Otilia Cazimir”'''=
::''Date de contact:'' Str. Henri Coandă nr. 20, bl. U5; Tel: 0236/310.715

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Prichindel”'''=
::''Date de contact:'' Micro 20, B-dul Dunărea nr. 2B; Tel: 0236/444.221
email: gradinita62galati@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Step by step”'''=
::''Date de contact:'' Str. Lăcătuşilor nr. 45A; Tel: 0236/442.711;
e-mail: gradistep@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Voinicelul”'''=
::''Date de contact:'' Str. M. Sadoveanu nr. 1; Tel: 0236/416.511
e-mail: gradi18galatzi@yahoo.com.

='''Grădiniţa ”Carmen's”'''=
::''Date de contact:'' Str. Arcașilor nr. 5 (cartier vile Traian; Tel: 0336/401.990, 0771/238.158;
e-mail: office@gradinitacarmens.ro

http://www.gradinitacarmens.ro/

='''Grădiniţa cu Program Prelungit "Tedi"'''=
::''Date de contact:'' Str. Stelei nr. 2; Tel: 0236/492.523
e-mail: gradinita_tedi@yahoo.com

==='''Grădiniţe în [[Galaţi]] - învățămînt privat'''===

='''Grădiniţa cu program prelungit "Iulica"'''=
::''Date de contact:'' Str.Smârdan nr.54A; Tel.0236/842.087
e-mail:gradinitaiulica@yahoo.com

='''Grădiniţa cu program prelungit "Omul de zăpadă"'''=
::''Date de contact:'' Str.Universității nr.12; Tel/fax.0236419972
e-mail: gradinita@omuldezapada.ro

='''Grădinița cu program prelungit "Bambi"'''=
::''Date de contact:'' Str.Prunari nr.10; Tel/fax.0236475811
E-mail: gradinitabambigalati@yahoo.com

='''Grădinița cu program normal "Iosif"'''=
::''Date de contact:'' B-dul G.Coșbuc nr.30-34; Tel.0236/471.178, fax.0236/461.470
E-mail:gradinitaiosif@yahoo.com

='''Grădinița cu program prelungit "Nanny"'''=
::''Date de contact:'' Aleea Școlii nr.3; Tel/fax.0336/401.240
E-mail: gradinitananny@yahoo.com

='''Grădinița cu program prelungit "Alexuța"'''=
::''Date de contact:'' Str.Unirii nr.30; Tel.0742/528.456
E-mail: altur94@yahoo.com

='''Grădinița cu program prelungit "Tom&Jerry"'''=
::''Date de contact:'' Str. Morilor nr.93; Tel.0336/802.037
E-mail: mrp_ro@yahoo.com

='''Grădinița cu program prelungit "Clever Kids"'''=
::''Date de contact:'' Str.Mihai Bravu nr.30A; Tel.0754/058.170
E-mail: cleverkids.gl@gmail.com

='''Grădinița cu program prelungit "Primii pași"'''=
::''Date de contact:'' Str. Episcop Melchisedec nr.14; Tel.0766/231.149
E-mail: gradinitaprimiipasigalati@yahoo.com

Învățământ antepreșcolar

2026-04-06T12:10:12Z

Ioana:

='''Creșa "Princhindel" Galaţi'''=
<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''Str. Regiment 11 Siret nr. 33A; Tel/fax: 0236/410.449 (cu personalitate juridică)
email: cfcrese@yahoo.com

='''Creșa Nr.1 Galați'''=
<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''Str.Lăcătușilor nr.45; Tel: 0336/401.348 (fără personalitate juridică)
e-mail: cfcrese@yahoo.com

='''Creșa Nr. 2 Galați'''=
<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''Str. Portului nr.57; Tel. 0236/445.299 (fără personalitate juridică)
e-mail: cfcrese@yahoo.com

='''Creșa Nr. 36 Galați'''=
<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''B-dul Milcov nr.13; Tel. 0236/462.101 (fără personalitate juridică)
e-mail: cfcrese@yahoo.com

Învățământ antepreșcolar

2026-04-06T12:04:08Z

Ioana:

='''Creșa "Princhindel" Galaţi'''=
<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''Str. Regiment 11 Siret nr. 33A; Tel/fax: 0236410449 (are personalitate juridică)
email: cfcrese@yahoo.com

='''Creșa Nr.1 Galați'''=
<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''Str.Lăcătușilor nr.45; Tel.0336401348 (nu are personalitate juridică)
e-mail: cfcrese@yahoo.com

Învățământ antepreșcolar

2026-04-06T12:01:39Z

Ioana:

='''Creșa "Princhindel" Galaţi'''=
<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''str. Regiment 11 Siret nr. 33A; Tel/fax: 0236410449 (are personalitate juridică)
email: cfcrese@yahoo.com

='''Creșa Nr.1 Galați'''=
<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''str.Lăcătușilor nr.45; Tel.0336401348 (nu are personalitate juridică)
e-mail: cfcrese@yahoo.com

Învățământ antepreșcolar

2026-04-06T11:51:27Z

Ioana:

='''Creșa "Princhindel" Galaţi'''=
<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''str. Regiment 11 Siret nr. 33A; Tel/fax: 0236410449 (are personalitate juridică)
email: cfcrese@yahoo.com

Învățământ antepreșcolar

2026-04-06T11:50:17Z

Ioana: /* Creșa "Princhindel" Galaţi */

='''Creșa "Princhindel" Galaţi'''=
<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''str. Regiment 11 Siret nr. 33A; Tel/fax: 0236410449 (are personalitate juridică); email: cfcrese@yahoo.com

Învățământ antepreșcolar

2026-04-06T11:49:57Z

Ioana:

='''Creșa "Princhindel" Galaţi'''=
<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''str. Regiment 11 Siret nr.33A; Tel/fax: 0236410449 (are personalitate juridică); email: cfcrese@yahoo.com

Învățământ antepreșcolar

2026-04-06T11:48:58Z

Ioana:

='''Creșa "Princhindel" Galaţi'''=
<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''str. Regiment 11 Siret nr.33A; tel/fax: 0236410449 (are personalitate juridică).
email: cfcrese@yahoo.com

Învățământ antepreșcolar

2026-04-06T11:48:00Z

Ioana:

='''Creșa "Princhindel" Galaţi'''=
<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''str. Regiment 11 Siret nr.33A; Tel/fax: 0236410449
email: cfcrese@yahoo.com

Învățământ antepreșcolar

2026-04-06T11:47:30Z

Ioana:

='''Creșa "Princhindel Galaţi"'''=
<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''str. Regiment 11 Siret nr.33A; Tel/fax: 0236410449
email: cfcrese@yahoo.com

Învățământ antepreșcolar

2026-04-06T11:47:02Z

Ioana:

Creșa "Prichindel" Galați, , tel/fax 0236410449, e-mail: cfcrese@yahoo.com
='''Creșa "Princhindel Galaţi"'''=
<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''str.Regiment 11 Siret nr.33A; Tel/fax: 0236410449
email: cfcrese@yahoo.com

Învățământ antepreșcolar

2026-04-06T11:43:42Z

Ioana: Created page with "Creșa "Prichindel" Galați, str.Regiment 11 Siret nr.33A, tel/fax 0236410449, e-mail: cfcrese@yahoo.com"

Creșa "Prichindel" Galați, str.Regiment 11 Siret nr.33A, tel/fax 0236410449, e-mail: cfcrese@yahoo.com

Main Page

2026-04-06T11:42:03Z

Ioana: /* Educaţie */

'''Bine ați venit pe platforma InfoGhid Galați, întreținută de Serviciul Referințe. Cercetare. Colecții Speciale din cadrul Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” Galați. Unele pagini/secțiuni din acest InfoGhid sunt în proces de construcție sau actualizare.'''
[[File:Colaj_Infoghid.jpg]]
==='''Judeţul Galaţi'''===
<div style="text-align: justify;">
: [[Judeţul Galaţi]] face parte din Macroregiunea DOI, Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, având o suprafaţă totală de 4.465 km2 și se mărginește cu județele Vaslui și Vrancea la nord, cu județele Brăila și Tulcea la sud, cu Republica Moldova la est și cu județul Vrancea la vest. Face parte din Euroregiunea "Dunărea de Jos" (înfiinţată la 3 iulie 1997), alături de Ucraina şi Republica Moldova.
: Are în componenţă 4 oraşe (din care 2 sunt municipii), 61 de comune şi 180 de sate.
: Unitățile geomorfologice prezente pe teritoriul județului sunt: Podișul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior și Lunca Prutului de Jos.
: Media anuală a temperaturii, între 1901 şi 2000 a fost de 10,5 grade Celsius, iar în 2018 a fost de 12,3 grade Celsius. Temperatura maximă înregistrată în perioada 1901-2000 a fost de 40,2 grade Celsius (5 iulie 2000), iar cea minimă de -28,6 grade Celsius (10 februarie 1929). În anul 2018 temperatura maximă a fost de 35,9 grade Celsius (18 august) şi cea minimă de -13,6 grade Celsius, înregistrată în data de 1 martie. (Institutul Național de Statistică, ''Anuarul statistic al României'', 2019)
: În judeţul Galaţi se află parcul natural Lunca Joasã a Prutului Inferior cu o suprafaţă de 8.110 ha.
: Populaţia rezidentă a judeţului Galaţi conform recensământului populației și al locuințelor 2021 era la 1 decembrie 2021 de 496.892 locuitori, din care în mediul urban 259.071 de locuitori, iar în mediul rural 237.821 de locuitori. Populaţia rezidentă a municipiului Galaţi era la 1 decembrie 2021 de 217.851 locuitori. Date complete în ce privește populația la nivelul localităților județului Galați pot fi găsite pe site-ul RPL2021, aici: [https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/06/Tabel-1.05_1.05.2_actualizat.xls].
: Principalul lac natural al judeţului Galaţi este lacul Brateş, cu suprafaţa de 2.111 ha.
: Partea de est a actualului [[judeţul Galaţi|judeţ Galaţi]] făcea parte din [[judeţul Covurlui]], care avea, de asemenea, ca reşedinţă, municipiul [[Galaţi]].

==='''Municipii''' / '''Oraşe'''===
: [[Galaţi|GALAȚI]]: • [[Atestare documentară a orașului Galați|Atestare documentară]] • [[Date monografice Galați|Date monografice]] • [[Cadrul natural al orașului Galați|Cadrul natural]] • [[Monumente istorice și de for public]] • [[Cartiere gălățene]] • [[Cultură gălățeană|Cultură]] • [[Sănătate gălățeană|Sănătate]] • [[Educație gălățeană|Educație]] • [[Turism gălățean|Turism]] • [[Personalități născute în Galați]]

: [[Tecuci|TECUCI]]

: [[Târgu Bujor|TÂRGU BUJOR]]

: [[Berești|BEREȘTI]]

==='''Administrație publică locală'''===
<div style="text-align: justify;">
'''[[Consiliul Județean Galați]]'''
•
'''[[Instituția Prefectului Județului Galați]]'''
•
'''[[Primăria Municipiului Galați]]'''

==='''Comune'''===
<div style="text-align: justify;">
[[Barcea]]
•
[[Băleni]]
•
[[Bălăbăneşti]]
•
[[Bălăşeşti]]
•
[[Băneasa]]
•
[[Bereşti-Meria]]
•
[[Braniştea]]
•
[[Brăhăşeşti]]
•
[[Buciumeni]]
•
[[Cavadineşti]]
•
[[Cerţeşti]]
•
[[Corni]]
•
[[Corod]]
•
[[Cosmeşti]]
•
[[Costache Negri]]
•
[[Cuca]]
•
[[Cudalbi]]
•
[[Cuza Vodă]]
•
[[Drăguşeni]]
•
[[Drăgăneşti]]
•
[[Folteşti]]
•
[[Frumuşiţa]]
•
[[Fundeni]]
•
[[Fârţăneşti]]
•
[[Ghidigeni]]
•
[[Gohor]]
•
[[Griviţa]]
•
[[Independenţa]]
•
[[Iveşti]]
•
[[Jorăşti]]
•
[[Lieşti]]
•
[[Matca]]
•
[[Măstăcani]]
•
[[Movileni]]
•
[[Munteni]]
•
[[Nămoloasa]]
•
[[Negrileşti]]
•
[[Nicoreşti]]
•
[[Oancea]]
•
[[Pechea]]
•
[[Piscu]]
•
[[Poiana]]
•
[[Priponeşti]]
•
[[Rădeşti]]
•
[[Rediu]]
•
[[Scânteieşti]]
•
[[Schela]]
•
[[Slobozia Conachi]]
•
[[Smârdan]]
•
[[Smulţi]]
•
[[Suceveni]]
•
[[Suhurlui]]
•
[[Şendreni]]
•
[[Tudor Vladimirescu]]
•
[[Tuluceşti]]
•
[[Ţepu]]
•
[[Umbrăreşti]]
•
[[Valea Mărului]]
•
[[Vârlezi]]
•
[[Vînători]]
•
[[Vlădeşti]]

==='''Turism'''===
[[Obiective turistice]]
•
[[Unităţi de cazare]]
•
[[Agenţii de turism]]
==='''Restaurante, pizzerii, puburi, baruri, cluburi, cafenele, cofetării și patiserii'''===

[[Restaurante]]
•
[[Pizerii]]
•
[[Puburi]]
•
[[Cluburi]]
•
[[Cafenele]]
•
[[Cofetării și patiserii]]
•

==='''Timp liber'''===
[[Cinema 3D „Prof. Ioan Manole”]]
•
[[Cinema City]]
•
[[Teatrul Dramatic „Fani Tardini”]]
•
[[Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”]]
•
[[Teatrul de Păpuși „Gulliver”]]
•
[[ Complex "Stejarul"]]
•
[[Piscina „Side by Side”]]
•
[[Piscina „Piticot”]]
•
[[Piscina „Deliria Dreams”]]
•
[[Piscina „Bacsoridana”]]
•
[[Piscina „Uci Events”]]
•
[[Piscina „Casa Nicorești”]]
•
[[Baia Comunală]]
•
[[Echitație Garboavele]]
•
[[Herghelia Tulucești]]
•
[[Grădina Zoologică]]
•
[[ Shopping City Galaţi ]]
•
[[ Dunărea Mall ]]
•
[[ Auchan Galați ]]
•
[[ Book City ]]
•
[[ Librăria Alexandria ]]
•
[[ Librăria Bon Ami ]]
•
[[ Librăria Donaris ]]
•
[[ Librăria Humanitas ]]
•
[[ Librăria Junior ]]
•
[[ Librăria Lumina ]]
•
[[Librăria Marssia ]]
•
[[ Librăria Teonick ]]

==='''Informații utile'''===
[[ Agenții de turism ]]
•
[[Transport aeroport ]]
•
[[ Transport local ]]
•
[[Transport național]]
•
[[ Închirieri auto ]]
•
[[ Închirieri biciclete]]
•
[[Benzinării]]
•
[[Încărcări vehicule electrice]]

==='''Educaţie'''===
<div style="text-align: justify;">

[[Învățământ antepreșcolar|Creșe]]
•
[[Învățământ preșcolar|Grădiniţe]]
•
[[Învățământ primar/gimnazial|Şcoli]]
•
[[Învățământ liceal|Colegii/Licee]]
•
[[Școli postliceale]]
•
[[Învățământ universitar|Universităţi]]

==='''Sănătate'''===
[[Spitale]]
•
[[Centre, clinici medicale și laboratoare de analize]]
•
[[Cabinete și centre de medicină veterinară]]

==='''Industrie'''===

[[Arcada]]
•
[[Criomec]]
•
[[Damen Shipyards]]
•
[[Decorama]]
•
[[Frigorex]]
•
[[Gamacris]]
•
[[Liberty Galați]]
•
[[Fabrica de ulei „Prutul”]]
•
[[Mairon]]
•
[[Saltempo]]
•
[[Servland]]
•
[[Staer]]
•
[[Tancrad]]
•
[[Tehnoclima]]
•
[[Thecon]]
•
[[Vega 93]]

==='''Așezăminte filantropice eparhiale'''===

[[Aşezăminte eparhiale]]
•
[[Centre pentru vârstnici]]
•
[[Centre de zi pentru copii]]
•
[[Grădinițe parohiale]]
•
[[Cantine sociale]]
•
[[Cabinete medicale]]

==='''Organizaţii neguvernamentale'''===
[[Asociaţii]]
•
[[Fundaţii]]

==='''Personalităţi. Scriitori'''===
[[A]]
•
[[B]]
•
[[C]]
•
[[D]]
•
[[E]]
•
[[F]]
•
[[G]]
•
[[H]]
•
[[I]]
•
[[J]]
•
[[K]]
•
[[L]]
•
[[M]]
•
[[N]]
•
[[O]]
•
[[P]]
•
[[R]]
•
[[S]]
•
[[Ş]]
•
[[T]]
•
[[Ţ]]
•
[[U]]
•
[[V]]
•
[[Z]]

[[Actori]]
•
[[Artiști lirici]]
•
[[Artiști plastici]]
•
[[Aviatori/Parașutiști]]
•
[[Avocați/Magistrați]]
•
[[Balerini/Coregrafi]]
•
[[Compozitori]]
•
[[Critici/Istorici de artă]]
•
[[Critici/Istorici literari]]
•
[[Critici de film]]
•
[[Critici muzicali]]
•
[[Dirijori]]
•
[[Epigramiști]]
•
[[Episcopi/Preoți]]
•
[[Etnografi/Folcloriști]]
•
[[Generali/Ofițeri]]
•
[[Ingineri]]
•
[[Instrumentiști]]
•
[[Istorici]]
•
[[Învățători]]
•
[[Jurnaliști/Ziariști]]
•
[[Medici]]
•
[[Muzeografi]]
•
[[Ofițeri]]
•
[[Personalități feminine]]
•
[[Profesori]]
•
[[Profesori universitari]]
•
[[Regizori]]
•
[[Scenografi]]
•
[[Scriitori]]
•
[[Traducători]]
;

==='''Din istoria teatrului gălățean'''===

Învățământ preșcolar

2026-04-06T11:41:14Z

Ioana:

==='''Grădiniţe în [[Galaţi]] - învățămînt de stat'''===

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 1'''=

<div style="text-align: left;">
::''Date de contact:'' Mazepa 1, Str. Roşiori nr. 12; Tel: 0236/315.480
email: gradinita1galati@yahoo.com

http://gradinitedingalati.blogspot.ro/2012/02/gradinita-cu-program-prelungit-nr-1.html

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 6'''=

<div style="text-align: left;">
::''Date de contact: ''Str.Ovidiu nr.10, Bl.E1 Ap.65-66; Tel: 0236/431.627
email: gradinitanr6galati@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 7'''=
::''Date de contact:'' Str. Universităţii nr. 45; Tel: 0236/412.264
email: gradinitacristal@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 9'''=
::''Date de contact:'' Str. Constructorilor nr. 14; Tel: 0236/312.575
e-mail: gradinita9conta@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 10'''=
::''Date de contact:'' Str. A. Saligny nr. 130; Tel: 0236/458.833

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 11'''=
::''Date de contact:'' Str. Siderugiştilor nr. 17A; Tel: 0236/455.504

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 12'''=
::''Date de contact:'' Str. Dogăriei nr. 67; Tel: 0236/413.040

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 14'''=
::''Date de contact:'' Str. Zidarilor nr. 5; Tel: 0236/442.191

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 19'''=
::''Date de contact:'' Str. Milcov nr. 50, bl. J1; Tel: 0236/320.275;

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 20 '''(arondată Şcolii Nr. 12)=
::''Date de contact:'' Str. Tecuci nr. 160; Tel: 0236/425.581;
e-mail: gradinita20_galati@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 22'''=
::''Date de contact:'' Str. Revoluţiei nr. 18; Tel: 0236/473.922;

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 26'''=
::''Date de contact:'' Str. Dr. Carnabel nr. 7; Tel: 0236/412.531;

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 27'''=
::''Date de contact:'' Ţiglina 3, Str. Lebedei nr. 2; Tel: 0236/473.340;

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 29'''=
::''Date de contact:'' Galaţi, Fileşti nr. 15A; Tel: 0236/475.809;

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 30'''=
::''Date de contact:'' Str. Gh. Asachi nr. 9A; Tel: 0236/498.468;
e-mail: gradl30pinochio@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Săptămânal nr. 32'''=
::''Date de contact:'' Str.Mr.Iancu Fotea nr.40; Tel: 0236/411.654;

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 34'''=
::''Date de contact:'' Str. str. Odobești nr.1 bis; Tel: 0236/463.540

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 35'''=
::''Date de contact:'' Bdul Dunărea nr. 60; Tel: 0236/317.889;

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 36'''=
::''Date de contact:'' Ţiglina 1, Str. Regiment 11 Siret nr. 33; Tel: 0236/438.327;
email: gpn36@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Sf. Stelian'''=
::''Date de contact:'' Tiglina 1, Str.Regiment 11 Siret nr.2, bl.I3, ; Tel: 0236/430.852;
email: gpn_stelian@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 39'''=
::''Date de contact:'' Str. Odobeşti nr. 1 bis; Tel: 0236/461.148
email: galaticf5@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 40'''=
::''Date de contact:'' Str. Constructorilor nr. 21; Tel: 0236/452.550
e-mail: gradinitapatruzeci@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 44'''=
::''Date de contact:'' Str. Gorunului nr. 6B; Tel: 0236/468.366;
e-mail: gradinita_44_gl@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 45'''=
::''Date de contact:'' Str. Domnească nr. 65; Tel: 0236/411.158;
email: parfumulteilor@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 47'''=
::''Date de contact:'' Str. Victor Papilian nr. 7; Tel: 0236/473.056

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 56'''=
::''Date de contact:'' Micro 13B, str. Feroviarilor nr. 25, bl. E; Tel: 0236/423.914;

='''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 59'''=
::''Date de contact:'' Str. Saturn nr. 26; Tel: 0236/430.330;

='''Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 64'''=
::''Date de contact:'' Str. Brăilei nr. 226, bl. D5; Tel: 0236/446.345
email: gradinita64gl@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Normal ”Ion Creangă”'''=
::''Date de contact:'' Str. Milcov nr. 13 bis; Tel: 0236/432.724

='''Grădiniţa cu Program Normal ”Ioan Neniţescu”'''=
::''Date de contact:'' Str. Ion Neniţescu nr. 12; Tel: 0236/415.967;

='''Grădiniţa cu Program Normal ”Lizuca”'''=
::''Date de contact:'' Str. Lebedei nr. 4 şi 5, bl. 10A, ap. 1; Tel: 0236/456.443;
e-mail: grad4.lizuca@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Normal ”Mihaela”'''=
::''Date de contact:''Str. Tecuci nr. 116; Tel: 0236/412.242;

='''Grădiniţa cu Program Normal ”Mugurel”'''=
::''Date de contact:'' Str. Traian nr. 303; Tel: 0236/414.844;

='''Grădiniţa cu Program Normal ”Tweety”'''=
::''Date de contact:'' Str. T. Vladimirescu nr. 8; Tel: 0236/311.983;
e-mail: aylynk@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Alice”'''=
::''Date de contact:'' Bdul Dunărea nr. 27, bl. D7; Tel: 0236/444.337;

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Arlechino”'''=
::''Date de contact:'' Str. Ionel Fernic nr. 13B; Tel: 0236/499.998;
e-mail: gradinita.arlechino@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Camil Ressu”'''=
::''Date de contact:'' Str. Camil Ressu nr. 5, bl. U1, U2; Tel: 0236/424.288
email: anastasiagradinita@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit "Ciprian Porumbescu"'''=
::''Date de contact:'' Str. Nae Leonard nr. 7, bl. C5A, ap. 20-21-22''; Tel: 0236/490.392;
e-mail: gr3_ciprianporumbescu@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Codruţa”'''=
::''Date de contact:'' Str. Costache Conachi nr. 2A'';
Tel: 0236/442.491;
e-mail: gradinita41codruta@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Croitoraşul cel Viteaz”'''=
::''Date de contact:'' Str. Drumul Viilor nr. 36 bis, bl. U4; Tel: 0236/490.392
e-mail: gradinitacroitorasulcelviteaz@yahoo.ro

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Elena Doamna”'''=
::''Date de contact:'' Str. Domnească nr. 114; Tel: 0236/412.792;
e-mail: gpp1elena@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Licurici”'''=
::''Date de contact:'' Str. Barboşi nr. 27; Tel: 0236/468.552;
email: gradinitapp.licurici@gmail.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Motanul Încălţat”'''=
::''Date de contact:'' Str. Costache Conachi nr. 2C; Tel: 0236/410.735;
e-mail: gmotanul_incaltat@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Otilia Cazimir”'''=
::''Date de contact:'' Str. Henri Coandă nr. 20, bl. U5; Tel: 0236/310.715

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Prichindel”'''=
::''Date de contact:'' Micro 20, B-dul Dunărea nr. 2B; Tel: 0236/444.221
email: gradinita62galati@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Step by step”'''=
::''Date de contact:'' Str. Lăcătuşilor nr. 45A; Tel: 0236/442.711;
e-mail: gradistep@yahoo.com

='''Grădiniţa cu Program Prelungit ”Voinicelul”'''=
::''Date de contact:'' Str. M. Sadoveanu nr. 1; Tel: 0236/416.511
e-mail: gradi18galatzi@yahoo.com.

='''Grădiniţa ”Carmen's”'''=
::''Date de contact:'' Str. Arcașilor nr. 5 (cartier vile Traian; Tel: 0336/401.990, 0771/238.158;
e-mail: office@gradinitacarmens.ro

http://www.gradinitacarmens.ro/

='''Grădiniţa cu Program Prelungit "Tedi"'''=
::''Date de contact:'' Str. Stelei nr. 2; Tel: 0236/492.523
e-mail: gradinita_tedi@yahoo.com

==='''Grădiniţe în [[Galaţi]] - învățămînt privat'''===

='''Grădiniţa cu program prelungit "Iulica"'''=
::''Date de contact:'' Str.Smârdan nr.54A; Tel.0236/842.087
e-mail:gradinitaiulica@yahoo.com

='''Grădiniţa cu program prelungit "Omul de zăpadă"'''=
::''Date de contact:'' Str.Universității nr.12; Tel/fax.0236419972
e-mail: gradinita@omuldezapada.ro

='''Grădinița cu program prelungit "Bambi"'''=
::''Date de contact:'' Str.Prunari nr.10; Tel/fax.0236475811
E-mail: gradinitabambigalati@yahoo.com

='''Grădinița cu program normal "Iosif"'''=
::''Date de contact:'' B-dul G.Coșbuc nr.30-34; Tel.0236/471.178, fax.0236/461.470
E-mail:gradinitaiosif@yahoo.com

='''Grădinița cu program prelungit "Nanny"'''=
::''Date de contact:'' Aleea Școlii nr.3; Tel/fax.0336/401.240
E-mail: gradinitananny@yahoo.com

='''Grădinița cu program prelungit "Alexuța"'''=
::''Date de contact:'' Str.Unirii nr.30; Tel.0742/528.456
E-mail: altur94@yahoo.com

='''Grădinița cu program prelungit "Tom&Jerry"'''=
::''Date de contact:'' Str. Morilor nr.93; Tel.0336/802.037
E-mail: mrp_ro@yahoo.com

='''Grădinița cu program prelungit "Clever Kids"'''=
::''Date de contact:'' Str.Mihai Bravu nr.30A; Tel.0754/058.170
E-mail: cleverkids.gl@gmail.com

='''Grădinița cu program prelungit "Primii pași"'''=
::''Date de contact:'' Str. Episcop Melchisedec nr.14; Tel.0766/231.149
E-mail: gradinitaprimiipasigalati@yahoo.com

Main Page

2026-04-06T11:37:48Z

Ioana: /* Educaţie */

'''Bine ați venit pe platforma InfoGhid Galați, întreținută de Serviciul Referințe. Cercetare. Colecții Speciale din cadrul Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” Galați. Unele pagini/secțiuni din acest InfoGhid sunt în proces de construcție sau actualizare.'''
[[File:Colaj_Infoghid.jpg]]
==='''Judeţul Galaţi'''===
<div style="text-align: justify;">
: [[Judeţul Galaţi]] face parte din Macroregiunea DOI, Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, având o suprafaţă totală de 4.465 km2 și se mărginește cu județele Vaslui și Vrancea la nord, cu județele Brăila și Tulcea la sud, cu Republica Moldova la est și cu județul Vrancea la vest. Face parte din Euroregiunea "Dunărea de Jos" (înfiinţată la 3 iulie 1997), alături de Ucraina şi Republica Moldova.
: Are în componenţă 4 oraşe (din care 2 sunt municipii), 61 de comune şi 180 de sate.
: Unitățile geomorfologice prezente pe teritoriul județului sunt: Podișul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior și Lunca Prutului de Jos.
: Media anuală a temperaturii, între 1901 şi 2000 a fost de 10,5 grade Celsius, iar în 2018 a fost de 12,3 grade Celsius. Temperatura maximă înregistrată în perioada 1901-2000 a fost de 40,2 grade Celsius (5 iulie 2000), iar cea minimă de -28,6 grade Celsius (10 februarie 1929). În anul 2018 temperatura maximă a fost de 35,9 grade Celsius (18 august) şi cea minimă de -13,6 grade Celsius, înregistrată în data de 1 martie. (Institutul Național de Statistică, ''Anuarul statistic al României'', 2019)
: În judeţul Galaţi se află parcul natural Lunca Joasã a Prutului Inferior cu o suprafaţă de 8.110 ha.
: Populaţia rezidentă a judeţului Galaţi conform recensământului populației și al locuințelor 2021 era la 1 decembrie 2021 de 496.892 locuitori, din care în mediul urban 259.071 de locuitori, iar în mediul rural 237.821 de locuitori. Populaţia rezidentă a municipiului Galaţi era la 1 decembrie 2021 de 217.851 locuitori. Date complete în ce privește populația la nivelul localităților județului Galați pot fi găsite pe site-ul RPL2021, aici: [https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/06/Tabel-1.05_1.05.2_actualizat.xls].
: Principalul lac natural al judeţului Galaţi este lacul Brateş, cu suprafaţa de 2.111 ha.
: Partea de est a actualului [[judeţul Galaţi|judeţ Galaţi]] făcea parte din [[judeţul Covurlui]], care avea, de asemenea, ca reşedinţă, municipiul [[Galaţi]].

==='''Municipii''' / '''Oraşe'''===
: [[Galaţi|GALAȚI]]: • [[Atestare documentară a orașului Galați|Atestare documentară]] • [[Date monografice Galați|Date monografice]] • [[Cadrul natural al orașului Galați|Cadrul natural]] • [[Monumente istorice și de for public]] • [[Cartiere gălățene]] • [[Cultură gălățeană|Cultură]] • [[Sănătate gălățeană|Sănătate]] • [[Educație gălățeană|Educație]] • [[Turism gălățean|Turism]] • [[Personalități născute în Galați]]

: [[Tecuci|TECUCI]]

: [[Târgu Bujor|TÂRGU BUJOR]]

: [[Berești|BEREȘTI]]

==='''Administrație publică locală'''===
<div style="text-align: justify;">
'''[[Consiliul Județean Galați]]'''
•
'''[[Instituția Prefectului Județului Galați]]'''
•
'''[[Primăria Municipiului Galați]]'''

==='''Comune'''===
<div style="text-align: justify;">
[[Barcea]]
•
[[Băleni]]
•
[[Bălăbăneşti]]
•
[[Bălăşeşti]]
•
[[Băneasa]]
•
[[Bereşti-Meria]]
•
[[Braniştea]]
•
[[Brăhăşeşti]]
•
[[Buciumeni]]
•
[[Cavadineşti]]
•
[[Cerţeşti]]
•
[[Corni]]
•
[[Corod]]
•
[[Cosmeşti]]
•
[[Costache Negri]]
•
[[Cuca]]
•
[[Cudalbi]]
•
[[Cuza Vodă]]
•
[[Drăguşeni]]
•
[[Drăgăneşti]]
•
[[Folteşti]]
•
[[Frumuşiţa]]
•
[[Fundeni]]
•
[[Fârţăneşti]]
•
[[Ghidigeni]]
•
[[Gohor]]
•
[[Griviţa]]
•
[[Independenţa]]
•
[[Iveşti]]
•
[[Jorăşti]]
•
[[Lieşti]]
•
[[Matca]]
•
[[Măstăcani]]
•
[[Movileni]]
•
[[Munteni]]
•
[[Nămoloasa]]
•
[[Negrileşti]]
•
[[Nicoreşti]]
•
[[Oancea]]
•
[[Pechea]]
•
[[Piscu]]
•
[[Poiana]]
•
[[Priponeşti]]
•
[[Rădeşti]]
•
[[Rediu]]
•
[[Scânteieşti]]
•
[[Schela]]
•
[[Slobozia Conachi]]
•
[[Smârdan]]
•
[[Smulţi]]
•
[[Suceveni]]
•
[[Suhurlui]]
•
[[Şendreni]]
•
[[Tudor Vladimirescu]]
•
[[Tuluceşti]]
•
[[Ţepu]]
•
[[Umbrăreşti]]
•
[[Valea Mărului]]
•
[[Vârlezi]]
•
[[Vînători]]
•
[[Vlădeşti]]

==='''Turism'''===
[[Obiective turistice]]
•
[[Unităţi de cazare]]
•
[[Agenţii de turism]]
==='''Restaurante, pizzerii, puburi, baruri, cluburi, cafenele, cofetării și patiserii'''===

[[Restaurante]]
•
[[Pizerii]]
•
[[Puburi]]
•
[[Cluburi]]
•
[[Cafenele]]
•
[[Cofetării și patiserii]]
•

==='''Timp liber'''===
[[Cinema 3D „Prof. Ioan Manole”]]
•
[[Cinema City]]
•
[[Teatrul Dramatic „Fani Tardini”]]
•
[[Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”]]
•
[[Teatrul de Păpuși „Gulliver”]]
•
[[ Complex "Stejarul"]]
•
[[Piscina „Side by Side”]]
•
[[Piscina „Piticot”]]
•
[[Piscina „Deliria Dreams”]]
•
[[Piscina „Bacsoridana”]]
•
[[Piscina „Uci Events”]]
•
[[Piscina „Casa Nicorești”]]
•
[[Baia Comunală]]
•
[[Echitație Garboavele]]
•
[[Herghelia Tulucești]]
•
[[Grădina Zoologică]]
•
[[ Shopping City Galaţi ]]
•
[[ Dunărea Mall ]]
•
[[ Auchan Galați ]]
•
[[ Book City ]]
•
[[ Librăria Alexandria ]]
•
[[ Librăria Bon Ami ]]
•
[[ Librăria Donaris ]]
•
[[ Librăria Humanitas ]]
•
[[ Librăria Junior ]]
•
[[ Librăria Lumina ]]
•
[[Librăria Marssia ]]
•
[[ Librăria Teonick ]]

==='''Informații utile'''===
[[ Agenții de turism ]]
•
[[Transport aeroport ]]
•
[[ Transport local ]]
•
[[Transport național]]
•
[[ Închirieri auto ]]
•
[[ Închirieri biciclete]]
•
[[Benzinării]]
•
[[Încărcări vehicule electrice]]

==='''Educaţie'''===
<div style="text-align: justify;">

[[Învățământ preșcolar|Creșe]]
•
[[Învățământ preșcolar|Grădiniţe]]
•
[[Învățământ primar/gimnazial|Şcoli]]
•
[[Învățământ liceal|Colegii/Licee]]
•
[[Școli postliceale]]
•
[[Învățământ universitar|Universităţi]]

==='''Sănătate'''===
[[Spitale]]
•
[[Centre, clinici medicale și laboratoare de analize]]
•
[[Cabinete și centre de medicină veterinară]]

==='''Industrie'''===

[[Arcada]]
•
[[Criomec]]
•
[[Damen Shipyards]]
•
[[Decorama]]
•
[[Frigorex]]
•
[[Gamacris]]
•
[[Liberty Galați]]
•
[[Fabrica de ulei „Prutul”]]
•
[[Mairon]]
•
[[Saltempo]]
•
[[Servland]]
•
[[Staer]]
•
[[Tancrad]]
•
[[Tehnoclima]]
•
[[Thecon]]
•
[[Vega 93]]

==='''Așezăminte filantropice eparhiale'''===

[[Aşezăminte eparhiale]]
•
[[Centre pentru vârstnici]]
•
[[Centre de zi pentru copii]]
•
[[Grădinițe parohiale]]
•
[[Cantine sociale]]
•
[[Cabinete medicale]]

==='''Organizaţii neguvernamentale'''===
[[Asociaţii]]
•
[[Fundaţii]]

==='''Personalităţi. Scriitori'''===
[[A]]
•
[[B]]
•
[[C]]
•
[[D]]
•
[[E]]
•
[[F]]
•
[[G]]
•
[[H]]
•
[[I]]
•
[[J]]
•
[[K]]
•
[[L]]
•
[[M]]
•
[[N]]
•
[[O]]
•
[[P]]
•
[[R]]
•
[[S]]
•
[[Ş]]
•
[[T]]
•
[[Ţ]]
•
[[U]]
•
[[V]]
•
[[Z]]

[[Actori]]
•
[[Artiști lirici]]
•
[[Artiști plastici]]
•
[[Aviatori/Parașutiști]]
•
[[Avocați/Magistrați]]
•
[[Balerini/Coregrafi]]
•
[[Compozitori]]
•
[[Critici/Istorici de artă]]
•
[[Critici/Istorici literari]]
•
[[Critici de film]]
•
[[Critici muzicali]]
•
[[Dirijori]]
•
[[Epigramiști]]
•
[[Episcopi/Preoți]]
•
[[Etnografi/Folcloriști]]
•
[[Generali/Ofițeri]]
•
[[Ingineri]]
•
[[Instrumentiști]]
•
[[Istorici]]
•
[[Învățători]]
•
[[Jurnaliști/Ziariști]]
•
[[Medici]]
•
[[Muzeografi]]
•
[[Ofițeri]]
•
[[Personalități feminine]]
•
[[Profesori]]
•
[[Profesori universitari]]
•
[[Regizori]]
•
[[Scenografi]]
•
[[Scriitori]]
•
[[Traducători]]
;

==='''Din istoria teatrului gălățean'''===

Smârdan

2023-11-03T07:44:05Z

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
[[Image:smardan1.jpg|thumb|alt=smardan1.| Biserica Smârdan]]
[[Image:smardan2.jpg|thumb|alt=smardan2.| Cămin Cultural Smârdan]]
[[Image:smardan3.jpg|thumb|alt=smardan3.| Şcoala Gimnazială Smârdan]]
:Comuna Smârdan este situată în partea de sud a judeţului, în Câmpia Înaltă a Covurluiului, suprafaţa sa fiind de 14560 ha, iar populaţia de 3990 locuitori. Se află în bazinul hidrografic Siret, principala apă fiind Mălina. Solurile predominante sunt cernoziomurile şi cernoziomurile cambice. Comuna Smârdan cuprinde 3 sate: Smârdan, Cişmele, Mihail Kogălniceanu.
:Satul '''Smârdan''' a fost constituit în preajma anului 1887, pe vechea moşie a satului Corlăţeşti, atestat la 12 mai 1546. Satului Corlăţeşti, care mai exista în 1665, ajunge, prin moştenire, în stăpânirea Ilenei Movilă, soţia cronicarului Miron Costin; apoi va rămâne doar o moşie, menţionată în documente în perioada 1741-1742. Alte menţiuni, mai târzii, sunt din 1840 şi 1856. Încă din anul 1837, moşia este numită Gheboasa, ca şi pârâul care-i era hotar în partea de răsărit. Numele actual al comunei Smârdan evocă ocuparea de către trupele române, în timpul războiului pentru independenţă, a localităţii Smârdan, punct important în sistemul de apărare otoman. Întâia denumire, Corlăţeşti, provine de la apelativul de origine maghiară „ corla” , care însemna “ adăpost primitiv pentru vite”, “colibă mică păstorească”. Toponimul Corlăţeşti poate fi deci, un argument pentru existenţa către sfârşitul secolului XV, a unui drum al transhumanţei transilvănene către Balta Brateşului.

:'''Cişmele''' este un sat atestat în 1812, ca moşie a Mănăstirii Precista din Galaţi. La 15 august 1825 era unită cu „Moşia Dracii”, ulterior fiind numită Drăculeşti. Toponimul Dracea sau Drăculeşti este de origine onomastică. Dumitrache Dracea, pârcălab de Galaţi, care a judecat la 22 aprilie 1665 o pricină pentru satul Şendreni, a cumpărat o parte din moşia care i-a purtat numele. Numele satului Cişmele provine de la cuvântul de origine turcă cişmea, fântână zidită la suprafaţă.
:'''Mihail Kolgălniceanu''' este un sat înfiinţat în 1907 pe moşia comunei Cişmele. Denumirea se justifică prin interesul pe care omul politic, l-a manifestat pentru oraşul Galaţi şi zona înconjurătoare, deosebit de importante fiind intervenţiile făcute în cadrul Corpurilor Legiuitoare, după 15 iunie 1847, şi anume modificarea tarifului vamal, prin desfinţarea regimului de porto-franco.
:Sursa: '''Biblioteca comunală Smârdan''' ( Camelia Dănilă, bibliotecar)

='''Primăria SMÂRDAN'''=
[[Image:primarie smardan.jpg|thumb|alt=smardan.| Primăria Smârdan]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' str. Principală, nr. 4, loc. Smârdan, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807275
::'''Telefon:''' 0236/830035
::'''Fax:''' 0236/830020
::'''E-mail:''' primariasmardan@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.primariasmardan.ro

='''Biblioteca'''=
:<gallery>
File:smirdan4.jpg|Biblioteca comunală Smârdan
File:smirdan5.jpg|Biblioteca comunală Smârdan
</gallery>

Bibliotecar:

'''DĂNILĂ Camelia'''

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal ”Sfânta Cuvioasă Parascheva"'', com. Smârdan;

:*''Grădiniţa cu Program Normal ”Mihail şi Gavril”'', sat Mihail Kogălniceanu, com. Smârdan;

:*''Grădiniţa cu Program Normal nr. 1'', sat Cişmele, com. Smârdan.

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială ”Sf. Cuvioasa Parascheva”'', com. Smârdan Tel: 0236/826.386

email: scoala_smardan@yahoo.com.

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
:''Sânzienele'' este sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii, își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc.
:La Smârdan, în ziua de Sânziene, oamenii mergeau în lanurile cu grâu și tăiau 2-3 snopi, pe care îi aduceau în casă; apoi, se petrecea laături de vecini și rude, în semn de mulțumire pentru roadele câmpului.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 115.</ref>
: În perioada de iarnă, în această localitate, se practica obiceiul colindatului, la care fetele nu participau, acestea mergând doar cu semănatul, uneori şi cu semănatul. Cei care colindau erau băieţii - aceştia mergeau din casă în casă de dimineaţa până seara,iar seara trecea ceata de flăcăi. În ajunul Anului Nou, ceata de flăcăi trecea cu uratul pe la toţi sătenii. Toată lumea era bucuroasă când veneau colindătorii cu uratul.
:Banii obţinuţi în urma uratului erau folosiţi pentru organizarea unor baluri în prima seară de Crăciun şi în seara Sfântului Vasile, iar intrarea la aceste manifestări era liberă.
:Textele colindelor au suferit numeroase modificări de-a lungul timpului, fiind transmise pe cale orală.<ref>TANVUIA, Iordache; DRAGU, Ionica. Smârdan - Pagini din istoria unei comune gălățene. Galați : Olimpias, 2018, p. 93</ref>

:În perioada 1930-1945, s-a consemnat obiceiul desfășurării teatrului popular "Jienii", obicei care a beneficiat de aportul unor intelectuali care au lucrat o perioadă de timp în localitate.
:Au fost consemnate şi obiceiuri de Paşti, în special în perioada premergătoare acestei sărbători.
:În Lunea Mare, se face un fel de clacă, la care participă un număr de 6-8 femei şi care se adună la o femeie mai în vârstă. Se fierbe o cantitate de grâu sfinţit şi se face o colivă: făina, care a fost sfinţită, se frământă cu puţin ulei şi apă pentru a vedea dacă făina destinată cozonacului este bună. Acest aluat este frământat numai de femei bătrâne şi singure. Dintr-o parte de aluat, se face o lipie, iar din restul se fac un fel de "păsări", numite "pupeze" - acestea fiind sunt simboluri ale sfinţilor îngeri. Se coc, se ung cu ulei sfinţit şi zahăr şi se mănâncă ca mâncare de post.
: În Joia Mare, se prepară pâinea pentru Paşti, care se coace în cuptorul mare, afară, din curte; aluatul creşte în tăvi, se pune apoi în cuptor. Prima pâine care se coace, este ruptă şi se împarte copiilor.
: La slujba de Înviere, se merge cu ouă roşii, cozonac, caş proaspăt şi peşte. Când lumea se întoarce acasă, cei din familie se spală cu apa dintr-un lighean, în care au fost puse nişte ouă roşii, câţiva bănuţi de metal, simbol al arginţilor cu care a fost vândut Iisus, apoi iau anafură şi spun "Hristos a înviat!". <ref>Ibidem, p. 91-92</ref>

='''Note/Referinţe'''=
:*Smârdan, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 17 aprilie 2018]:
http://10.1.1.4/opac/authority/222499?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Sm%C3%A2rdan%2C+comun%C4%83

Smârdan

2023-11-02T11:10:46Z

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
[[Image:smardan1.jpg|thumb|alt=smardan1.| Biserica Smârdan]]
[[Image:smardan2.jpg|thumb|alt=smardan2.| Cămin Cultural Smârdan]]
[[Image:smardan3.jpg|thumb|alt=smardan3.| Şcoala Gimnazială Smârdan]]
:Comuna Smârdan este situată în partea de sud a judeţului, în Câmpia Înaltă a Covurluiului, suprafaţa sa fiind de 14560 ha, iar populaţia de 3990 locuitori. Se află în bazinul hidrografic Siret, principala apă fiind Mălina. Solurile predominante sunt cernoziomurile şi cernoziomurile cambice. Comuna Smârdan cuprinde 3 sate: Smârdan, Cişmele, Mihail Kogălniceanu.
:Satul '''Smârdan''' a fost constituit în preajma anului 1887, pe vechea moşie a satului Corlăţeşti, atestat la 12 mai 1546. Satului Corlăţeşti, care mai exista în 1665, ajunge, prin moştenire, în stăpânirea Ilenei Movilă, soţia cronicarului Miron Costin; apoi va rămâne doar o moşie, menţionată în documente în perioada 1741-1742. Alte menţiuni, mai târzii, sunt din 1840 şi 1856. Încă din anul 1837, moşia este numită Gheboasa, ca şi pârâul care-i era hotar în partea de răsărit. Numele actual al comunei Smârdan evocă ocuparea de către trupele române, în timpul războiului pentru independenţă, a localităţii Smârdan, punct important în sistemul de apărare otoman. Întâia denumire, Corlăţeşti, provine de la apelativul de origine maghiară „ corla” , care însemna “ adăpost primitiv pentru vite”, “colibă mică păstorească”. Toponimul Corlăţeşti poate fi deci, un argument pentru existenţa către sfârşitul secolului XV, a unui drum al transhumanţei transilvănene către Balta Brateşului.

:'''Cişmele''' este un sat atestat în 1812, ca moşie a Mănăstirii Precista din Galaţi. La 15 august 1825 era unită cu „Moşia Dracii”, ulterior fiind numită Drăculeşti. Toponimul Dracea sau Drăculeşti este de origine onomastică. Dumitrache Dracea, pârcălab de Galaţi, care a judecat la 22 aprilie 1665 o pricină pentru satul Şendreni, a cumpărat o parte din moşia care i-a purtat numele. Numele satului Cişmele provine de la cuvântul de origine turcă cişmea, fântână zidită la suprafaţă.
:'''Mihail Kolgălniceanu''' este un sat înfiinţat în 1907 pe moşia comunei Cişmele. Denumirea se justifică prin interesul pe care omul politic, l-a manifestat pentru oraşul Galaţi şi zona înconjurătoare, deosebit de importante fiind intervenţiile făcute în cadrul Corpurilor Legiuitoare, după 15 iunie 1847, şi anume modificarea tarifului vamal, prin desfinţarea regimului de porto-franco.
:Sursa: '''Biblioteca comunală Smârdan''' ( Camelia Dănilă, bibliotecar)

='''Primăria SMÂRDAN'''=
[[Image:primarie smardan.jpg|thumb|alt=smardan.| Primăria Smârdan]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' str. Principală, nr. 4, loc. Smârdan, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807275
::'''Telefon:''' 0236/830035
::'''Fax:''' 0236/830020
::'''E-mail:''' primariasmardan@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.primariasmardan.ro

='''Biblioteca'''=
:<gallery>
File:smirdan4.jpg|Biblioteca comunală Smârdan
File:smirdan5.jpg|Biblioteca comunală Smârdan
</gallery>

Bibliotecar:

'''DĂNILĂ Camelia'''

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal ”Sfânta Cuvioasă Parascheva"'', com. Smârdan;

:*''Grădiniţa cu Program Normal ”Mihail şi Gavril”'', sat Mihail Kogălniceanu, com. Smârdan;

:*''Grădiniţa cu Program Normal nr. 1'', sat Cişmele, com. Smârdan.

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială ”Sf. Cuvioasa Parascheva”'', com. Smârdan Tel: 0236/826.386

email: scoala_smardan@yahoo.com.

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
:''Sânzienele'' este sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii, își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc.
:La Smârdan, în ziua de Sânziene, oamenii mergeau în lanurile cu grâu și tăiau 2-3 snopi, pe care îi aduceau în casă; apoi, se petrecea laături de vecini și rude, în semn de mulțumire pentru roadele câmpului.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 115.</ref>
: În perioada de iarnă, în această localitate, se practica obiceiul colindatului, la care fetele nu participau, acestea mergând doar cu semănatul, uneori şi cu semănatul. Cei care colindau erau băieţii - aceştia mergeau din casă în casă de dimineaţa până seara,iar seara trecea ceata de flăcăi. În ajunul Anului Nou, ceata de flăcăi trecea cu uratul pe la toţi sătenii. Toată lumea era bucuroasă când veneau colindătorii cu uratul.
:Banii obţinuţi în urma uratului erau folosiţi pentru organizarea unor baluri în prima seară de Crăciun şi în seara Sfântului Vasile, iar intrarea la aceste manifestări era liberă.
:Textele colindelor au suferit numeroase modificări de-a lungul timpului, fiind transmise pe cale orală.<ref>TANVUIA, Iordache; DRAGU, Ionica. Smârdan - Pagini din istoria unei comune gălățene. Galați : Olimpias, 2018, p. 93</ref>

:În perioada 1930-1945, s-a consemnat obiceiul desfășurării teatrului popular "Jienii", obicei care a beneficiat de aportul unor intelectuali care au lucrat o perioadă de timp în localitate.
:Au fost consemnate şi obiceiuri de Paşti, în special în perioada premergătoare acestei sărbători.
:În Lunea Mare, se face un fel de clacă, la care participă un număr de 6-8 femei şi care se adună la o femeie mai în vârstă. Se fierbe o cantitate de grâu sfinţit şi se face o colivă: făina, care a fost sfinţită, se frământă cu puţin ulei şi apă pentru a vedea dacă făina destinată cozonacului este bună. Acest aluat este frământat numai de femei bătrâne şi singure. Dintr-o parte de aluat, se face o lipie, iar din restul se fac un fel de "păsări", numite "pupeze" - acestea fiind sunt simboluri ale sfinţilor îngeri. Se coc, se ung cu ulei sfinţit şi zahăr şi se mănâncă ca mâncare de post.
: În Joia Mare, se prepară pâinea pentru Paşti, care se coace în cuptorul mare, afară, din curte; aluatul creşte în tăvi, se pune apoi în cuptor. Prima pâine care se coace, este ruptă şi se împarte copiilor.
: La slujba de Înviere, se merge cu ouă roşii, cozonac, caş proaspăt şi peşte. Când lumea se întoarce acasă, cei din familie se spală cu apa dintr-un lighean, în care au fost puse nişte ouă roşii, câţiva bănuţi de metal, simbol al arginţilor cu care a fost vândut Iisus, apoi iau anafură şi spun "Hristos a înviat!". <ref>TANVUIA, Iordache; DRAGU, Ionica. Smârdan - Pagini din istoria unei comune gălățene. Galați : Olimpias, 2018, p. 91-92</ref>

='''Note/Referinţe'''=
:*Smârdan, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 17 aprilie 2018]:
http://10.1.1.4/opac/authority/222499?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Sm%C3%A2rdan%2C+comun%C4%83

Smârdan

2023-11-02T10:51:48Z

Ioana:

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
[[Image:smardan1.jpg|thumb|alt=smardan1.| Biserica Smârdan]]
[[Image:smardan2.jpg|thumb|alt=smardan2.| Cămin Cultural Smârdan]]
[[Image:smardan3.jpg|thumb|alt=smardan3.| Şcoala Gimnazială Smârdan]]
:Comuna Smârdan este situată în partea de sud a judeţului, în Câmpia Înaltă a Covurluiului, suprafaţa sa fiind de 14560 ha, iar populaţia de 3990 locuitori. Se află în bazinul hidrografic Siret, principala apă fiind Mălina. Solurile predominante sunt cernoziomurile şi cernoziomurile cambice. Comuna Smârdan cuprinde 3 sate: Smârdan, Cişmele, Mihail Kogălniceanu.
:Satul '''Smârdan''' a fost constituit în preajma anului 1887, pe vechea moşie a satului Corlăţeşti, atestat la 12 mai 1546. Satului Corlăţeşti, care mai exista în 1665, ajunge, prin moştenire, în stăpânirea Ilenei Movilă, soţia cronicarului Miron Costin; apoi va rămâne doar o moşie, menţionată în documente în perioada 1741-1742. Alte menţiuni, mai târzii, sunt din 1840 şi 1856. Încă din anul 1837, moşia este numită Gheboasa, ca şi pârâul care-i era hotar în partea de răsărit. Numele actual al comunei Smârdan evocă ocuparea de către trupele române, în timpul războiului pentru independenţă, a localităţii Smârdan, punct important în sistemul de apărare otoman. Întâia denumire, Corlăţeşti, provine de la apelativul de origine maghiară „ corla” , care însemna “ adăpost primitiv pentru vite”, “colibă mică păstorească”. Toponimul Corlăţeşti poate fi deci, un argument pentru existenţa către sfârşitul secolului XV, a unui drum al transhumanţei transilvănene către Balta Brateşului.

:'''Cişmele''' este un sat atestat în 1812, ca moşie a Mănăstirii Precista din Galaţi. La 15 august 1825 era unită cu „Moşia Dracii”, ulterior fiind numită Drăculeşti. Toponimul Dracea sau Drăculeşti este de origine onomastică. Dumitrache Dracea, pârcălab de Galaţi, care a judecat la 22 aprilie 1665 o pricină pentru satul Şendreni, a cumpărat o parte din moşia care i-a purtat numele. Numele satului Cişmele provine de la cuvântul de origine turcă cişmea, fântână zidită la suprafaţă.
:'''Mihail Kolgălniceanu''' este un sat înfiinţat în 1907 pe moşia comunei Cişmele. Denumirea se justifică prin interesul pe care omul politic, l-a manifestat pentru oraşul Galaţi şi zona înconjurătoare, deosebit de importante fiind intervenţiile făcute în cadrul Corpurilor Legiuitoare, după 15 iunie 1847, şi anume modificarea tarifului vamal, prin desfinţarea regimului de porto-franco.
:Sursa: '''Biblioteca comunală Smârdan''' ( Camelia Dănilă, bibliotecar)

='''Primăria SMÂRDAN'''=
[[Image:primarie smardan.jpg|thumb|alt=smardan.| Primăria Smârdan]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' str. Principală, nr. 4, loc. Smârdan, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807275
::'''Telefon:''' 0236/830035
::'''Fax:''' 0236/830020
::'''E-mail:''' primariasmardan@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.primariasmardan.ro

='''Biblioteca'''=
:<gallery>
File:smirdan4.jpg|Biblioteca comunală Smârdan
File:smirdan5.jpg|Biblioteca comunală Smârdan
</gallery>

Bibliotecar:

'''DĂNILĂ Camelia'''

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal ”Sfânta Cuvioasă Parascheva"'', com. Smârdan;

:*''Grădiniţa cu Program Normal ”Mihail şi Gavril”'', sat Mihail Kogălniceanu, com. Smârdan;

:*''Grădiniţa cu Program Normal nr. 1'', sat Cişmele, com. Smârdan.

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială ”Sf. Cuvioasa Parascheva”'', com. Smârdan Tel: 0236/826.386

email: scoala_smardan@yahoo.com.

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
:''Sânzienele'' este sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii, își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc.
:La Smârdan, în ziua de Sânziene, oamenii mergeau în lanurile cu grâu și tăiau 2-3 snopi, pe care îi aduceau în casă; apoi, se petrecea laături de vecini și rude, în semn de mulțumire pentru roadele câmpului.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 115.</ref>

:În perioada 1930-1945, s-a consemnat obiceiul desfășurării teatrului popular "Jienii", obicei care a beneficiat de aportul unor intelectuali care au lucrat o perioadă de timp în localitate.
:Au fost consemnate şi obiceiuri de Paşti, în special în perioada premergătoare acestei sărbători.
:În Lunea Mare, se face un fel de clacă, la care participă un număr de 6-8 femei şi care se adună la o femeie mai în vârstă. Se fierbe o cantitate de grâu sfinţit şi se face o colivă: făina, care a fost sfinţită, se frământă cu puţin ulei şi apă pentru a vedea dacă făina destinată cozonacului este bună. Acest aluat este frământat numai de femei bătrâne şi singure. Dintr-o parte de aluat, se face o lipie, iar din restul se fac un fel de "păsări", numite "pupeze" - acestea fiind sunt simboluri ale sfinţilor îngeri. Se coc, se ung cu ulei sfinţit şi zahăr şi se mănâncă ca mâncare de post.
: În Joia Mare, se prepară pâinea pentru Paşti, care se coace în cuptorul mare, afară, din curte; aluatul creşte în tăvi, se pune apoi în cuptor. Prima pâine care se coace, este ruptă şi se împarte copiilor.
: La slujba de Înviere, se merge cu ouă roşii, cozonac, caş proaspăt şi peşte. Când lumea se întoarce acasă, cei din familie se spală cu apa dintr-un lighean, în care au fost puse nişte ouă roşii, câţiva bănuţi de metal, simbol al arginţilor cu care a fost vândut Iisus, apoi iau anafură şi spun "Hristos a înviat!". <ref>TANVUIA, Iordache; DRAGU, Ionica. Smârdan - Pagini din istoria unei comune gălățene. Galați : Olimpias, 2018,p. 91-92</ref>

='''Note/Referinţe'''=
:*Smârdan, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 17 aprilie 2018]:
http://10.1.1.4/opac/authority/222499?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Sm%C3%A2rdan%2C+comun%C4%83

Smârdan

2023-11-02T10:29:57Z

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
[[Image:smardan1.jpg|thumb|alt=smardan1.| Biserica Smârdan]]
[[Image:smardan2.jpg|thumb|alt=smardan2.| Cămin Cultural Smârdan]]
[[Image:smardan3.jpg|thumb|alt=smardan3.| Şcoala Gimnazială Smârdan]]
:Comuna Smârdan este situată în partea de sud a judeţului, în Câmpia Înaltă a Covurluiului, suprafaţa sa fiind de 14560 ha, iar populaţia de 3990 locuitori. Se află în bazinul hidrografic Siret, principala apă fiind Mălina. Solurile predominante sunt cernoziomurile şi cernoziomurile cambice. Comuna Smârdan cuprinde 3 sate: Smârdan, Cişmele, Mihail Kogălniceanu.
:Satul '''Smârdan''' a fost constituit în preajma anului 1887, pe vechea moşie a satului Corlăţeşti, atestat la 12 mai 1546. Satului Corlăţeşti, care mai exista în 1665, ajunge, prin moştenire, în stăpânirea Ilenei Movilă, soţia cronicarului Miron Costin; apoi va rămâne doar o moşie, menţionată în documente în perioada 1741-1742. Alte menţiuni, mai târzii, sunt din 1840 şi 1856. Încă din anul 1837, moşia este numită Gheboasa, ca şi pârâul care-i era hotar în partea de răsărit. Numele actual al comunei Smârdan evocă ocuparea de către trupele române, în timpul războiului pentru independenţă, a localităţii Smârdan, punct important în sistemul de apărare otoman. Întâia denumire, Corlăţeşti, provine de la apelativul de origine maghiară „ corla” , care însemna “ adăpost primitiv pentru vite”, “colibă mică păstorească”. Toponimul Corlăţeşti poate fi deci, un argument pentru existenţa către sfârşitul secolului XV, a unui drum al transhumanţei transilvănene către Balta Brateşului.

:'''Cişmele''' este un sat atestat în 1812, ca moşie a Mănăstirii Precista din Galaţi. La 15 august 1825 era unită cu „Moşia Dracii”, ulterior fiind numită Drăculeşti. Toponimul Dracea sau Drăculeşti este de origine onomastică. Dumitrache Dracea, pârcălab de Galaţi, care a judecat la 22 aprilie 1665 o pricină pentru satul Şendreni, a cumpărat o parte din moşia care i-a purtat numele. Numele satului Cişmele provine de la cuvântul de origine turcă cişmea, fântână zidită la suprafaţă.
:'''Mihail Kolgălniceanu''' este un sat înfiinţat în 1907 pe moşia comunei Cişmele. Denumirea se justifică prin interesul pe care omul politic, l-a manifestat pentru oraşul Galaţi şi zona înconjurătoare, deosebit de importante fiind intervenţiile făcute în cadrul Corpurilor Legiuitoare, după 15 iunie 1847, şi anume modificarea tarifului vamal, prin desfinţarea regimului de porto-franco.
:Sursa: '''Biblioteca comunală Smârdan''' ( Camelia Dănilă, bibliotecar)

='''Primăria SMÂRDAN'''=
[[Image:primarie smardan.jpg|thumb|alt=smardan.| Primăria Smârdan]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' str. Principală, nr. 4, loc. Smârdan, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807275
::'''Telefon:''' 0236/830035
::'''Fax:''' 0236/830020
::'''E-mail:''' primariasmardan@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.primariasmardan.ro

='''Biblioteca'''=
:<gallery>
File:smirdan4.jpg|Biblioteca comunală Smârdan
File:smirdan5.jpg|Biblioteca comunală Smârdan
</gallery>

Bibliotecar:

'''DĂNILĂ Camelia'''

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal ”Sfânta Cuvioasă Parascheva"'', com. Smârdan;

:*''Grădiniţa cu Program Normal ”Mihail şi Gavril”'', sat Mihail Kogălniceanu, com. Smârdan;

:*''Grădiniţa cu Program Normal nr. 1'', sat Cişmele, com. Smârdan.

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială ”Sf. Cuvioasa Parascheva”'', com. Smârdan Tel: 0236/826.386

email: scoala_smardan@yahoo.com.

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
:''Sânzienele'' este sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii, își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc.
:La Smârdan, în ziua de Sânziene, oamenii mergeau în lanurile cu grâu și tăiau 2-3 snopi, pe care îi aduceau în casă; apoi, se petrecea laături de vecini și rude, în semn de mulțumire pentru roadele câmpului.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 115.</ref>

:În perioada 1930-1945, s-a consemnat obiceiul desfășurării teatrului popular "Jienii", obicei care a beneficiat de aportul unor intelectuali care au lucrat o perioadă de timp în localitate.
:Au fost consemnate şi obiceiuri de Paşti, în special în perioada premergătoare acestei sărbători.
:În Lunea Mare, se face un fel de clacă, la care participă un număr de 6-8 femei şi care se adună la o femeie mai în vârstă. Se fierbe o cantitate de grâu sfinţit şi se face o colivă: făina, care a fost sfinţită, se frământă cu puţin ulei şi apă pentru a vedea dacă făina destinată cozonacului este bună. Acest aluat este frământat numai de femei bătrâne şi singure. Dintr-o parte de aluat, se face o lipie, iar din restul se fac un fel de "păsări", numite "pupeze" - acestea fiind sunt simboluri ale sfinţilor îngeri. Se coc, se ung cu ulei sfinţit şi zahăr şi se mănâncă ca mâncare de post.

='''Note/Referinţe'''=
:*Smârdan, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 17 aprilie 2018]:
http://10.1.1.4/opac/authority/222499?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Sm%C3%A2rdan%2C+comun%C4%83

Smulţi

2023-11-02T10:27:27Z

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Smulţi se află în [[judeţul Galaţi|judeţul Galaţi]], făcând parte dintre localitaţile de mărime medie ale judeţului, având ca suprafaţă totală 5563 ha, 745 de gospodării şi 1640 de persoane; are în componenţă un singur sat. Se află în bazinul hidrografic Siret, principalele ape fiind Suhurlui-Mileşti şi Geru. Pe teritorul comunei se află iazul omonim. Solurile predominante sunt cernoziomurile cambice, precum şi coluvisolurile. Satul Smulţi este situat în regiunea geomorfologică numită Colinele Covurluiului, din partea de sud a podişului Moldovei, cele mai apropiate oraşe fiind [[Tecuci|Tecuci]] şi Bârlad. Satul s-a dezvoltat iniţial într-o regiune de păduri întinse-codri Bârladului care, ulterior, prin defrişare a fost înlocuită de terenuri agricole. Satul se extinde pe dealurile Smulţi (la est) şi Seaca (la vest). În sud este confluenţa pârâului Suhurlui-Mileşti cu valea Seaca, aceasta din urmă traversând satul pe 0,7 km.
:Originea comunei datează din timpul lui Ştefan cel Mare; un act emis la Suceava la 15 iulie 1448, reprezintă cel mai vechi act de atestare documentară a comunei. În anul 1448 urca pe tronul Moldovei Petru al II-lea. Fraţii Cernat ajutându-l primesc drept răsplată pentru „slujba dreaptă şi credincioasă”, un ţinut în sudul Moldovei printre care şi uricul prin care „să întemeieze sat Zmulţi”. Probabil că cei care s-au stabilit aici au fost „mulţi şi zmulşi”, din locurile lor de baştină. Dar mai precis, omul care a condus această mulţime, s-a numit Zmultu. Şi probabil luând parte în tabara fraţilor Cernat, aceştia i-au dat posibilitatea să se aşeze cu oamenii lui, în apropierea satelor, în care îşi aveau aşezările gospodăreşti.
[[Image:primaria smulti11.jpg|thumb|alt=smulti.|Primăria Smulţi.]]
:În 1902 erau aici 11 mori de vânt, cele mai multe din judeţ şi din sudul Moldovei, una dintre ele activând până în 1949 (demolata apoi între 1950-1953), fiind ultima moară de vânt în funcţiune din judeţul Galaţi.
:Satul are o înfăţişare rurală în curs de dezvoltare ocupând o suprafaţă de peste 230 hectare. În centrul satului se găsesc instituţiile culturale, politico-administrative şi economice: primăria, şcoala, căminul cultural, dispensarul uman. Tot în centrul comunei, în amintirea celor căzuţi în războiul de independenţă din 1877, se află monumentul eroilor.

[[Image:monumente smulti.jpg|thumb|alt=smulti.|Cele două monumente din faţa Primariei Smulţi]]
:*Primăria comunei este situată în centrul satului, pe stânga pârâului Milesti (Suhurlui); până în 1888, primăria era în aceeaşi clădire cu şcoala. În faţa localului primăriei se găsesc două monumente: primul este închinat eroilor din Războiul de Independenţă (1877-1878) şi Primul Război Mondial, construit în atelierele L. Franceschini din Bârlad, în anul 1923, iar cel de-al doilea, a fost ridicat în 1996 şi a fost închinat eroilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial. În prezent în clădirea primăriei îşi au sediul Primăria Comunei Smulţi, Consiliul Local, Camera Agricolă şi Asistenţa Socială.
[[Image:smulti1.jpg|thumb|alt=smulti.|Căminul Cultural Smulţi.]]
:*Şcoala generală a fost construită, într-o primă fază în anul 1910, cu două săli de clasă, iar în 1915 a fost completată cu încă două săli de clasă. Până în anul 1948 se numea „şcoala primară de băieţi”.

:*Căminul Cultural a fost construit în anii 1969-1970 în partea centrală a comunei, alături de fosta şcoală generală. Este o clădire monumentală cu etaj, ce are o sală de spectacole cu o capacitate de 350 de locuri. La origini Căminul Cultural a fost fondat în anul 1911 de Ene I. Patriciu, sub numele de „Casa de Sfat şi Cetire” care din 1915 s-a numit „Casa de Sfat şi Cetire Principele Carol”. Ulterior, se va numi (între anii 1936-1948) „Căminul Cultural Ene I. Patriciu”. Până în anul 1948 Căminul Cultural şi-a avut sediul în localul de şcoală, ridicat în 1925, apoi în diferite sedii până când, se construieşte actualul sediu unde îşi mai au sediul: biblioteca comunală şi poşta.
:Sursa: '''Jiglău, Ioan V.''' ''Monografia comunei Smulţi''. Brăila : Editura Evrika, 1993.

='''Primăria SMULŢI'''=
[[Image:smulti.jpg|thumb|alt=smulti.|Primăria Smulţi]]
'''Date contact:'''

::'''Adresa:''' loc. Smulţi, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807280
::'''Telefon:''' 0236/331955
::'''Fax:''' 0236/331955
::'''E-mail:''' primariasmulti@yahoo.com
='''Biblioteca'''=
:Biblioteca Comunală Smulţi a fost înfiinţată de Ene I. Patriciu în 1897, în urma „unui apel călduros, făcut către diverşi editori şi librari”. Biblioteca avea doar 97 de volume şi era vizitată mai mult iarna. În 1925, biblioteca avea deja 200 de volume, pentru ca apoi în anul 1935, să deţină 400 de volume şi revista „Albina”; în bibliotecă se afla un dulap de păstrare, mici piese de mobilier şi un început de muzeu, în care erau expuse acte şi cărţi vechi ce s-au putut păstra de la sătenii din comună.
:[[File:smulti3.jpg|frameless]] [[File:smulti4.jpg|frameless]] [[File:smulti8.jpg|frameless]] [[File:smulti5.jpg|frameless]] [[File:smulti7.jpg|frameless]]
:Actualmente biblioteca îşi desfăşoară activitatea în două săli ale Căminului Cultural şi deserveşte un număr de 1640 de locuitori, cu un număr de 10000 volume, cu acces liber la raft, ziare, enciclopedii, reviste. În bibliotecă se află un spaţiu amenajat pentru multimedia cu două calculatoare, o imprimantă multifuncţională, dar şi spaţiu pentru lectură. Biblioteca funcţionează zilnic, fiind deservită de un cadru cu pregătire medie.
[[File:smulti9.jpg|thumb|alt=smulti.|Biblioteca Smulţi]]
:Pentru a veni în sprijinul utilizatorilor săi Biblioteca Comunală Smulţi pune la dispoziţia acestora următoarele servicii: documente (carţi, periodice); consultarea documentelor în spaţiul pt lectură (enciclopedii, dicţionare, atlase etc.); manifestări culturale (expoziţii, activităţi cu elevii). Accesul la serviciile de bibliotecă se face pe baza buletinului sau cărţii de identitate (pentru adulti), iar pentru copii certificatul de naştere şi un act de identitate al girantului, părinte sau tutore legal.
:În scopul atragerii unui număr cât mai mare de utilizatori, biblioteca în colaborare cu cadrele didactice din localitate, desfăşoară activităţi menite să atragă copii spre lectură.
:Blogul bibliotecii: http://wwwbibliotecacomunalasmulti.blogspot.com
:Bibliotecar
:'''TOTOLICI Tincuţa'''

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal nr. 1'', com. Smulţi.

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială ”Ene Patriciu”'', com. Smulţi Tel: 0236/869.256

email: scoalagimnazialasmulti@yahoo.com.

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=

='''Note/Referinţe'''=
:*Smulţi, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 17 aprilie 2018]:
http://10.1.1.4/opac/authority/191974?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Smul%C5%A3i%2C+comuna+Smul%C5%A3i

Smulţi

2023-11-02T09:29:34Z

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Smulţi se află în [[judeţul Galaţi|judeţul Galaţi]], făcând parte dintre localitaţile de mărime medie ale judeţului, având ca suprafaţă totală 5563 ha, 745 de gospodării şi 1640 de persoane; are în componenţă un singur sat. Se află în bazinul hidrografic Siret, principalele ape fiind Suhurlui-Mileşti şi Geru. Pe teritorul comunei se află iazul omonim. Solurile predominante sunt cernoziomurile cambice, precum şi coluvisolurile. Satul Smulţi este situat în regiunea geomorfologică numită Colinele Covurluiului, din partea de sud a podişului Moldovei, cele mai apropiate oraşe fiind [[Tecuci|Tecuci]] şi Bârlad. Satul s-a dezvoltat iniţial într-o regiune de păduri întinse-codri Bârladului care, ulterior, prin defrişare a fost înlocuită de terenuri agricole. Satul se extinde pe dealurile Smulţi (la est) şi Seaca (la vest). În sud este confluenţa pârâului Suhurlui-Mileşti cu valea Seaca, aceasta din urmă traversând satul pe 0,7 km.
:Originea comunei datează din timpul lui Ştefan cel Mare; un act emis la Suceava la 15 iulie 1448, reprezintă cel mai vechi act de atestare documentară a comunei. În anul 1448 urca pe tronul Moldovei Petru al II-lea. Fraţii Cernat ajutându-l primesc drept răsplată pentru „slujba dreaptă şi credincioasă”, un ţinut în sudul Moldovei printre care şi uricul prin care „să întemeieze sat Zmulţi”. Probabil că cei care s-au stabilit aici au fost „mulţi şi zmulşi”, din locurile lor de baştină. Dar mai precis, omul care a condus această mulţime, s-a numit Zmultu. Şi probabil luând parte în tabara fraţilor Cernat, aceştia i-au dat posibilitatea să se aşeze cu oamenii lui, în apropierea satelor, în care îşi aveau aşezările gospodăreşti.
[[Image:primaria smulti11.jpg|thumb|alt=smulti.|Primăria Smulţi.]]
:În 1902 erau aici 11 mori de vânt, cele mai multe din judeţ şi din sudul Moldovei, una dintre ele activând până în 1949 (demolata apoi între 1950-1953), fiind ultima moară de vânt în funcţiune din judeţul Galaţi.
:Satul are o înfăţişare rurală în curs de dezvoltare ocupând o suprafaţă de peste 230 hectare. În centrul satului se găsesc instituţiile culturale, politico-administrative şi economice: primăria, şcoala, căminul cultural, dispensarul uman. Tot în centrul comunei, în amintirea celor căzuţi în războiul de independenţă din 1877, se află monumentul eroilor.

[[Image:monumente smulti.jpg|thumb|alt=smulti.|Cele două monumente din faţa Primariei Smulţi]]
:*Primăria comunei este situată în centrul satului, pe stânga pârâului Milesti (Suhurlui); până în 1888, primăria era în aceeaşi clădire cu şcoala. În faţa localului primăriei se găsesc două monumente: primul este închinat eroilor din Războiul de Independenţă (1877-1878) şi Primul Război Mondial, construit în atelierele L. Franceschini din Bârlad, în anul 1923, iar cel de-al doilea, a fost ridicat în 1996 şi a fost închinat eroilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial. În prezent în clădirea primăriei îşi au sediul Primăria Comunei Smulţi, Consiliul Local, Camera Agricolă şi Asistenţa Socială.
[[Image:smulti1.jpg|thumb|alt=smulti.|Căminul Cultural Smulţi.]]
:*Şcoala generală a fost construită, într-o primă fază în anul 1910, cu două săli de clasă, iar în 1915 a fost completată cu încă două săli de clasă. Până în anul 1948 se numea „şcoala primară de băieţi”.

:*Căminul Cultural a fost construit în anii 1969-1970 în partea centrală a comunei, alături de fosta şcoală generală. Este o clădire monumentală cu etaj, ce are o sală de spectacole cu o capacitate de 350 de locuri. La origini Căminul Cultural a fost fondat în anul 1911 de Ene I. Patriciu, sub numele de „Casa de Sfat şi Cetire” care din 1915 s-a numit „Casa de Sfat şi Cetire Principele Carol”. Ulterior, se va numi (între anii 1936-1948) „Căminul Cultural Ene I. Patriciu”. Până în anul 1948 Căminul Cultural şi-a avut sediul în localul de şcoală, ridicat în 1925, apoi în diferite sedii până când, se construieşte actualul sediu unde îşi mai au sediul: biblioteca comunală şi poşta.
:Sursa: '''Jiglău, Ioan V.''' ''Monografia comunei Smulţi''. Brăila : Editura Evrika, 1993.

='''Primăria SMULŢI'''=
[[Image:smulti.jpg|thumb|alt=smulti.|Primăria Smulţi]]
'''Date contact:'''

::'''Adresa:''' loc. Smulţi, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807280
::'''Telefon:''' 0236/331955
::'''Fax:''' 0236/331955
::'''E-mail:''' primariasmulti@yahoo.com
='''Biblioteca'''=
:Biblioteca Comunală Smulţi a fost înfiinţată de Ene I. Patriciu în 1897, în urma „unui apel călduros, făcut către diverşi editori şi librari”. Biblioteca avea doar 97 de volume şi era vizitată mai mult iarna. În 1925, biblioteca avea deja 200 de volume, pentru ca apoi în anul 1935, să deţină 400 de volume şi revista „Albina”; în bibliotecă se afla un dulap de păstrare, mici piese de mobilier şi un început de muzeu, în care erau expuse acte şi cărţi vechi ce s-au putut păstra de la sătenii din comună.
:[[File:smulti3.jpg|frameless]] [[File:smulti4.jpg|frameless]] [[File:smulti8.jpg|frameless]] [[File:smulti5.jpg|frameless]] [[File:smulti7.jpg|frameless]]
:Actualmente biblioteca îşi desfăşoară activitatea în două săli ale Căminului Cultural şi deserveşte un număr de 1640 de locuitori, cu un număr de 10000 volume, cu acces liber la raft, ziare, enciclopedii, reviste. În bibliotecă se află un spaţiu amenajat pentru multimedia cu două calculatoare, o imprimantă multifuncţională, dar şi spaţiu pentru lectură. Biblioteca funcţionează zilnic, fiind deservită de un cadru cu pregătire medie.
[[File:smulti9.jpg|thumb|alt=smulti.|Biblioteca Smulţi]]
:Pentru a veni în sprijinul utilizatorilor săi Biblioteca Comunală Smulţi pune la dispoziţia acestora următoarele servicii: documente (carţi, periodice); consultarea documentelor în spaţiul pt lectură (enciclopedii, dicţionare, atlase etc.); manifestări culturale (expoziţii, activităţi cu elevii). Accesul la serviciile de bibliotecă se face pe baza buletinului sau cărţii de identitate (pentru adulti), iar pentru copii certificatul de naştere şi un act de identitate al girantului, părinte sau tutore legal.
:În scopul atragerii unui număr cât mai mare de utilizatori, biblioteca în colaborare cu cadrele didactice din localitate, desfăşoară activităţi menite să atragă copii spre lectură.
:Blogul bibliotecii: http://wwwbibliotecacomunalasmulti.blogspot.com
:Bibliotecar
:'''TOTOLICI Tincuţa'''

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal nr. 1'', com. Smulţi.

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială ”Ene Patriciu”'', com. Smulţi Tel: 0236/869.256

email: scoalagimnazialasmulti@yahoo.com.

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
:În perioada 1930-1945, s-a consemnat obiceiul desfășurării teatrului popular "Jienii", obicei care a beneficiat de aportul unor intelectuali care au lucrat o perioadă de timp în localitate.
:Au fost consemnate şi obiceiuri de Paşti, în special în perioada premergătoare acestei sărbători.
:În Lunea Mare, se face un fel de clacă, la care participă un număr de 6-8 femei şi care se adună la o femeie mai în vârstă. Se fierbe o cantitate de grâu sfinţit şi se face o colivă: făina, care a fost sfinţită, se frământă cu puţin ulei şi apă pentru a vedea dacă făina destinată cozonacului este bună. Acest aluat este frământat numai de femei bătrâne şi singure. Dintr-o parte de aluat, se face o lipie, iar din restul se fac un fel de "păsări", numite "pupeze" - acestea fiind sunt simboluri ale sfinţilor îngeri. Se coc,

='''Note/Referinţe'''=
:*Smulţi, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 17 aprilie 2018]:
http://10.1.1.4/opac/authority/191974?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Smul%C5%A3i%2C+comuna+Smul%C5%A3i

Smulţi

2023-11-02T09:19:00Z

Ioana:

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Smulţi se află în [[judeţul Galaţi|judeţul Galaţi]], făcând parte dintre localitaţile de mărime medie ale judeţului, având ca suprafaţă totală 5563 ha, 745 de gospodării şi 1640 de persoane; are în componenţă un singur sat. Se află în bazinul hidrografic Siret, principalele ape fiind Suhurlui-Mileşti şi Geru. Pe teritorul comunei se află iazul omonim. Solurile predominante sunt cernoziomurile cambice, precum şi coluvisolurile. Satul Smulţi este situat în regiunea geomorfologică numită Colinele Covurluiului, din partea de sud a podişului Moldovei, cele mai apropiate oraşe fiind [[Tecuci|Tecuci]] şi Bârlad. Satul s-a dezvoltat iniţial într-o regiune de păduri întinse-codri Bârladului care, ulterior, prin defrişare a fost înlocuită de terenuri agricole. Satul se extinde pe dealurile Smulţi (la est) şi Seaca (la vest). În sud este confluenţa pârâului Suhurlui-Mileşti cu valea Seaca, aceasta din urmă traversând satul pe 0,7 km.
:Originea comunei datează din timpul lui Ştefan cel Mare; un act emis la Suceava la 15 iulie 1448, reprezintă cel mai vechi act de atestare documentară a comunei. În anul 1448 urca pe tronul Moldovei Petru al II-lea. Fraţii Cernat ajutându-l primesc drept răsplată pentru „slujba dreaptă şi credincioasă”, un ţinut în sudul Moldovei printre care şi uricul prin care „să întemeieze sat Zmulţi”. Probabil că cei care s-au stabilit aici au fost „mulţi şi zmulşi”, din locurile lor de baştină. Dar mai precis, omul care a condus această mulţime, s-a numit Zmultu. Şi probabil luând parte în tabara fraţilor Cernat, aceştia i-au dat posibilitatea să se aşeze cu oamenii lui, în apropierea satelor, în care îşi aveau aşezările gospodăreşti.
[[Image:primaria smulti11.jpg|thumb|alt=smulti.|Primăria Smulţi.]]
:În 1902 erau aici 11 mori de vânt, cele mai multe din judeţ şi din sudul Moldovei, una dintre ele activând până în 1949 (demolata apoi între 1950-1953), fiind ultima moară de vânt în funcţiune din judeţul Galaţi.
:Satul are o înfăţişare rurală în curs de dezvoltare ocupând o suprafaţă de peste 230 hectare. În centrul satului se găsesc instituţiile culturale, politico-administrative şi economice: primăria, şcoala, căminul cultural, dispensarul uman. Tot în centrul comunei, în amintirea celor căzuţi în războiul de independenţă din 1877, se află monumentul eroilor.

[[Image:monumente smulti.jpg|thumb|alt=smulti.|Cele două monumente din faţa Primariei Smulţi]]
:*Primăria comunei este situată în centrul satului, pe stânga pârâului Milesti (Suhurlui); până în 1888, primăria era în aceeaşi clădire cu şcoala. În faţa localului primăriei se găsesc două monumente: primul este închinat eroilor din Războiul de Independenţă (1877-1878) şi Primul Război Mondial, construit în atelierele L. Franceschini din Bârlad, în anul 1923, iar cel de-al doilea, a fost ridicat în 1996 şi a fost închinat eroilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial. În prezent în clădirea primăriei îşi au sediul Primăria Comunei Smulţi, Consiliul Local, Camera Agricolă şi Asistenţa Socială.
[[Image:smulti1.jpg|thumb|alt=smulti.|Căminul Cultural Smulţi.]]
:*Şcoala generală a fost construită, într-o primă fază în anul 1910, cu două săli de clasă, iar în 1915 a fost completată cu încă două săli de clasă. Până în anul 1948 se numea „şcoala primară de băieţi”.

:*Căminul Cultural a fost construit în anii 1969-1970 în partea centrală a comunei, alături de fosta şcoală generală. Este o clădire monumentală cu etaj, ce are o sală de spectacole cu o capacitate de 350 de locuri. La origini Căminul Cultural a fost fondat în anul 1911 de Ene I. Patriciu, sub numele de „Casa de Sfat şi Cetire” care din 1915 s-a numit „Casa de Sfat şi Cetire Principele Carol”. Ulterior, se va numi (între anii 1936-1948) „Căminul Cultural Ene I. Patriciu”. Până în anul 1948 Căminul Cultural şi-a avut sediul în localul de şcoală, ridicat în 1925, apoi în diferite sedii până când, se construieşte actualul sediu unde îşi mai au sediul: biblioteca comunală şi poşta.
:Sursa: '''Jiglău, Ioan V.''' ''Monografia comunei Smulţi''. Brăila : Editura Evrika, 1993.

='''Primăria SMULŢI'''=
[[Image:smulti.jpg|thumb|alt=smulti.|Primăria Smulţi]]
'''Date contact:'''

::'''Adresa:''' loc. Smulţi, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807280
::'''Telefon:''' 0236/331955
::'''Fax:''' 0236/331955
::'''E-mail:''' primariasmulti@yahoo.com
='''Biblioteca'''=
:Biblioteca Comunală Smulţi a fost înfiinţată de Ene I. Patriciu în 1897, în urma „unui apel călduros, făcut către diverşi editori şi librari”. Biblioteca avea doar 97 de volume şi era vizitată mai mult iarna. În 1925, biblioteca avea deja 200 de volume, pentru ca apoi în anul 1935, să deţină 400 de volume şi revista „Albina”; în bibliotecă se afla un dulap de păstrare, mici piese de mobilier şi un început de muzeu, în care erau expuse acte şi cărţi vechi ce s-au putut păstra de la sătenii din comună.
:[[File:smulti3.jpg|frameless]] [[File:smulti4.jpg|frameless]] [[File:smulti8.jpg|frameless]] [[File:smulti5.jpg|frameless]] [[File:smulti7.jpg|frameless]]
:Actualmente biblioteca îşi desfăşoară activitatea în două săli ale Căminului Cultural şi deserveşte un număr de 1640 de locuitori, cu un număr de 10000 volume, cu acces liber la raft, ziare, enciclopedii, reviste. În bibliotecă se află un spaţiu amenajat pentru multimedia cu două calculatoare, o imprimantă multifuncţională, dar şi spaţiu pentru lectură. Biblioteca funcţionează zilnic, fiind deservită de un cadru cu pregătire medie.
[[File:smulti9.jpg|thumb|alt=smulti.|Biblioteca Smulţi]]
:Pentru a veni în sprijinul utilizatorilor săi Biblioteca Comunală Smulţi pune la dispoziţia acestora următoarele servicii: documente (carţi, periodice); consultarea documentelor în spaţiul pt lectură (enciclopedii, dicţionare, atlase etc.); manifestări culturale (expoziţii, activităţi cu elevii). Accesul la serviciile de bibliotecă se face pe baza buletinului sau cărţii de identitate (pentru adulti), iar pentru copii certificatul de naştere şi un act de identitate al girantului, părinte sau tutore legal.
:În scopul atragerii unui număr cât mai mare de utilizatori, biblioteca în colaborare cu cadrele didactice din localitate, desfăşoară activităţi menite să atragă copii spre lectură.
:Blogul bibliotecii: http://wwwbibliotecacomunalasmulti.blogspot.com
:Bibliotecar
:'''TOTOLICI Tincuţa'''

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal nr. 1'', com. Smulţi.

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială ”Ene Patriciu”'', com. Smulţi Tel: 0236/869.256

email: scoalagimnazialasmulti@yahoo.com.

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
:În perioada 1930-1945, s-a consemnat obiceiul desfășurării teatrului popular "Jienii", obicei care a beneficiat de aportul unor intelectuali care au lucrat o perioadă de timp în localitate.
:Au fost consemnate şi obiceiuri de Paşti, în special în perioada premergătoare acestei sărbători.
:În Lunea Mare, se face un fel de clacă, la care participă un număr de 6-8 femei şi care se adună la o femeie mai în vârstă. Se fierbe o cantitate de grâu sfinţit şi se face o colivă: făina, care a fost sfinţită, se frământă cu puţin ulei şi apă pentru a vedea dacă făina destinată cozonacului este bună. Acest aluat este frământat numai de femei bătrâne şi singure. Dintr-o parte de aluat, se face o lipie, iar din restul se fac un fel de "păsări", numite "pupeze", care sunt sunt simboluri ale sfinţilor îngeri.

='''Note/Referinţe'''=
:*Smulţi, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 17 aprilie 2018]:
http://10.1.1.4/opac/authority/191974?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Smul%C5%A3i%2C+comuna+Smul%C5%A3i

Smulţi

2023-11-02T09:07:08Z

Ioana:

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Smulţi se află în [[judeţul Galaţi|judeţul Galaţi]], făcând parte dintre localitaţile de mărime medie ale judeţului, având ca suprafaţă totală 5563 ha, 745 de gospodării şi 1640 de persoane; are în componenţă un singur sat. Se află în bazinul hidrografic Siret, principalele ape fiind Suhurlui-Mileşti şi Geru. Pe teritorul comunei se află iazul omonim. Solurile predominante sunt cernoziomurile cambice, precum şi coluvisolurile. Satul Smulţi este situat în regiunea geomorfologică numită Colinele Covurluiului, din partea de sud a podişului Moldovei, cele mai apropiate oraşe fiind [[Tecuci|Tecuci]] şi Bârlad. Satul s-a dezvoltat iniţial într-o regiune de păduri întinse-codri Bârladului care, ulterior, prin defrişare a fost înlocuită de terenuri agricole. Satul se extinde pe dealurile Smulţi (la est) şi Seaca (la vest). În sud este confluenţa pârâului Suhurlui-Mileşti cu valea Seaca, aceasta din urmă traversând satul pe 0,7 km.
:Originea comunei datează din timpul lui Ştefan cel Mare; un act emis la Suceava la 15 iulie 1448, reprezintă cel mai vechi act de atestare documentară a comunei. În anul 1448 urca pe tronul Moldovei Petru al II-lea. Fraţii Cernat ajutându-l primesc drept răsplată pentru „slujba dreaptă şi credincioasă”, un ţinut în sudul Moldovei printre care şi uricul prin care „să întemeieze sat Zmulţi”. Probabil că cei care s-au stabilit aici au fost „mulţi şi zmulşi”, din locurile lor de baştină. Dar mai precis, omul care a condus această mulţime, s-a numit Zmultu. Şi probabil luând parte în tabara fraţilor Cernat, aceştia i-au dat posibilitatea să se aşeze cu oamenii lui, în apropierea satelor, în care îşi aveau aşezările gospodăreşti.
[[Image:primaria smulti11.jpg|thumb|alt=smulti.|Primăria Smulţi.]]
:În 1902 erau aici 11 mori de vânt, cele mai multe din judeţ şi din sudul Moldovei, una dintre ele activând până în 1949 (demolata apoi între 1950-1953), fiind ultima moară de vânt în funcţiune din judeţul Galaţi.
:Satul are o înfăţişare rurală în curs de dezvoltare ocupând o suprafaţă de peste 230 hectare. În centrul satului se găsesc instituţiile culturale, politico-administrative şi economice: primăria, şcoala, căminul cultural, dispensarul uman. Tot în centrul comunei, în amintirea celor căzuţi în războiul de independenţă din 1877, se află monumentul eroilor.

[[Image:monumente smulti.jpg|thumb|alt=smulti.|Cele două monumente din faţa Primariei Smulţi]]
:*Primăria comunei este situată în centrul satului, pe stânga pârâului Milesti (Suhurlui); până în 1888, primăria era în aceeaşi clădire cu şcoala. În faţa localului primăriei se găsesc două monumente: primul este închinat eroilor din Războiul de Independenţă (1877-1878) şi Primul Război Mondial, construit în atelierele L. Franceschini din Bârlad, în anul 1923, iar cel de-al doilea, a fost ridicat în 1996 şi a fost închinat eroilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial. În prezent în clădirea primăriei îşi au sediul Primăria Comunei Smulţi, Consiliul Local, Camera Agricolă şi Asistenţa Socială.
[[Image:smulti1.jpg|thumb|alt=smulti.|Căminul Cultural Smulţi.]]
:*Şcoala generală a fost construită, într-o primă fază în anul 1910, cu două săli de clasă, iar în 1915 a fost completată cu încă două săli de clasă. Până în anul 1948 se numea „şcoala primară de băieţi”.

:*Căminul Cultural a fost construit în anii 1969-1970 în partea centrală a comunei, alături de fosta şcoală generală. Este o clădire monumentală cu etaj, ce are o sală de spectacole cu o capacitate de 350 de locuri. La origini Căminul Cultural a fost fondat în anul 1911 de Ene I. Patriciu, sub numele de „Casa de Sfat şi Cetire” care din 1915 s-a numit „Casa de Sfat şi Cetire Principele Carol”. Ulterior, se va numi (între anii 1936-1948) „Căminul Cultural Ene I. Patriciu”. Până în anul 1948 Căminul Cultural şi-a avut sediul în localul de şcoală, ridicat în 1925, apoi în diferite sedii până când, se construieşte actualul sediu unde îşi mai au sediul: biblioteca comunală şi poşta.
:Sursa: '''Jiglău, Ioan V.''' ''Monografia comunei Smulţi''. Brăila : Editura Evrika, 1993.

='''Primăria SMULŢI'''=
[[Image:smulti.jpg|thumb|alt=smulti.|Primăria Smulţi]]
'''Date contact:'''

::'''Adresa:''' loc. Smulţi, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807280
::'''Telefon:''' 0236/331955
::'''Fax:''' 0236/331955
::'''E-mail:''' primariasmulti@yahoo.com
='''Biblioteca'''=
:Biblioteca Comunală Smulţi a fost înfiinţată de Ene I. Patriciu în 1897, în urma „unui apel călduros, făcut către diverşi editori şi librari”. Biblioteca avea doar 97 de volume şi era vizitată mai mult iarna. În 1925, biblioteca avea deja 200 de volume, pentru ca apoi în anul 1935, să deţină 400 de volume şi revista „Albina”; în bibliotecă se afla un dulap de păstrare, mici piese de mobilier şi un început de muzeu, în care erau expuse acte şi cărţi vechi ce s-au putut păstra de la sătenii din comună.
:[[File:smulti3.jpg|frameless]] [[File:smulti4.jpg|frameless]] [[File:smulti8.jpg|frameless]] [[File:smulti5.jpg|frameless]] [[File:smulti7.jpg|frameless]]
:Actualmente biblioteca îşi desfăşoară activitatea în două săli ale Căminului Cultural şi deserveşte un număr de 1640 de locuitori, cu un număr de 10000 volume, cu acces liber la raft, ziare, enciclopedii, reviste. În bibliotecă se află un spaţiu amenajat pentru multimedia cu două calculatoare, o imprimantă multifuncţională, dar şi spaţiu pentru lectură. Biblioteca funcţionează zilnic, fiind deservită de un cadru cu pregătire medie.
[[File:smulti9.jpg|thumb|alt=smulti.|Biblioteca Smulţi]]
:Pentru a veni în sprijinul utilizatorilor săi Biblioteca Comunală Smulţi pune la dispoziţia acestora următoarele servicii: documente (carţi, periodice); consultarea documentelor în spaţiul pt lectură (enciclopedii, dicţionare, atlase etc.); manifestări culturale (expoziţii, activităţi cu elevii). Accesul la serviciile de bibliotecă se face pe baza buletinului sau cărţii de identitate (pentru adulti), iar pentru copii certificatul de naştere şi un act de identitate al girantului, părinte sau tutore legal.
:În scopul atragerii unui număr cât mai mare de utilizatori, biblioteca în colaborare cu cadrele didactice din localitate, desfăşoară activităţi menite să atragă copii spre lectură.
:Blogul bibliotecii: http://wwwbibliotecacomunalasmulti.blogspot.com
:Bibliotecar
:'''TOTOLICI Tincuţa'''

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal nr. 1'', com. Smulţi.

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială ”Ene Patriciu”'', com. Smulţi Tel: 0236/869.256

email: scoalagimnazialasmulti@yahoo.com.

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
:În perioada 1930-1945, s-a consemnat obiceiul desfășurării teatrului popular "Jienii", obicei care a beneficiat de aportul unor intelectuali care au lucrat o perioadă de timp în localitate.
:Au fost consemnate şi obiceiuri de Paşti, în special în perioada premergătoare acestei sărbători.
:În Lunea Mare, se face un fel de clacă, la care participă un număr de 6-8 femei şi care se adună la o femeie mai în vârstă. Se fierbe o cantitate de grâu sfinţit şi se face o colivă: făina, care a fost sfinţită, se frământă cu puţin ulei şi apă pentru a vedea dacă făina destinată cozonacului este bună. Acest aluat este frământat numai de femei bătrâne şi singure.

='''Note/Referinţe'''=
:*Smulţi, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 17 aprilie 2018]:
http://10.1.1.4/opac/authority/191974?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Smul%C5%A3i%2C+comuna+Smul%C5%A3i

Smulţi

2023-11-02T09:05:11Z

Ioana:

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Smulţi se află în [[judeţul Galaţi|judeţul Galaţi]], făcând parte dintre localitaţile de mărime medie ale judeţului, având ca suprafaţă totală 5563 ha, 745 de gospodării şi 1640 de persoane; are în componenţă un singur sat. Se află în bazinul hidrografic Siret, principalele ape fiind Suhurlui-Mileşti şi Geru. Pe teritorul comunei se află iazul omonim. Solurile predominante sunt cernoziomurile cambice, precum şi coluvisolurile. Satul Smulţi este situat în regiunea geomorfologică numită Colinele Covurluiului, din partea de sud a podişului Moldovei, cele mai apropiate oraşe fiind [[Tecuci|Tecuci]] şi Bârlad. Satul s-a dezvoltat iniţial într-o regiune de păduri întinse-codri Bârladului care, ulterior, prin defrişare a fost înlocuită de terenuri agricole. Satul se extinde pe dealurile Smulţi (la est) şi Seaca (la vest). În sud este confluenţa pârâului Suhurlui-Mileşti cu valea Seaca, aceasta din urmă traversând satul pe 0,7 km.
:Originea comunei datează din timpul lui Ştefan cel Mare; un act emis la Suceava la 15 iulie 1448, reprezintă cel mai vechi act de atestare documentară a comunei. În anul 1448 urca pe tronul Moldovei Petru al II-lea. Fraţii Cernat ajutându-l primesc drept răsplată pentru „slujba dreaptă şi credincioasă”, un ţinut în sudul Moldovei printre care şi uricul prin care „să întemeieze sat Zmulţi”. Probabil că cei care s-au stabilit aici au fost „mulţi şi zmulşi”, din locurile lor de baştină. Dar mai precis, omul care a condus această mulţime, s-a numit Zmultu. Şi probabil luând parte în tabara fraţilor Cernat, aceştia i-au dat posibilitatea să se aşeze cu oamenii lui, în apropierea satelor, în care îşi aveau aşezările gospodăreşti.
[[Image:primaria smulti11.jpg|thumb|alt=smulti.|Primăria Smulţi.]]
:În 1902 erau aici 11 mori de vânt, cele mai multe din judeţ şi din sudul Moldovei, una dintre ele activând până în 1949 (demolata apoi între 1950-1953), fiind ultima moară de vânt în funcţiune din judeţul Galaţi.
:Satul are o înfăţişare rurală în curs de dezvoltare ocupând o suprafaţă de peste 230 hectare. În centrul satului se găsesc instituţiile culturale, politico-administrative şi economice: primăria, şcoala, căminul cultural, dispensarul uman. Tot în centrul comunei, în amintirea celor căzuţi în războiul de independenţă din 1877, se află monumentul eroilor.

[[Image:monumente smulti.jpg|thumb|alt=smulti.|Cele două monumente din faţa Primariei Smulţi]]
:*Primăria comunei este situată în centrul satului, pe stânga pârâului Milesti (Suhurlui); până în 1888, primăria era în aceeaşi clădire cu şcoala. În faţa localului primăriei se găsesc două monumente: primul este închinat eroilor din Războiul de Independenţă (1877-1878) şi Primul Război Mondial, construit în atelierele L. Franceschini din Bârlad, în anul 1923, iar cel de-al doilea, a fost ridicat în 1996 şi a fost închinat eroilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial. În prezent în clădirea primăriei îşi au sediul Primăria Comunei Smulţi, Consiliul Local, Camera Agricolă şi Asistenţa Socială.
[[Image:smulti1.jpg|thumb|alt=smulti.|Căminul Cultural Smulţi.]]
:*Şcoala generală a fost construită, într-o primă fază în anul 1910, cu două săli de clasă, iar în 1915 a fost completată cu încă două săli de clasă. Până în anul 1948 se numea „şcoala primară de băieţi”.

:*Căminul Cultural a fost construit în anii 1969-1970 în partea centrală a comunei, alături de fosta şcoală generală. Este o clădire monumentală cu etaj, ce are o sală de spectacole cu o capacitate de 350 de locuri. La origini Căminul Cultural a fost fondat în anul 1911 de Ene I. Patriciu, sub numele de „Casa de Sfat şi Cetire” care din 1915 s-a numit „Casa de Sfat şi Cetire Principele Carol”. Ulterior, se va numi (între anii 1936-1948) „Căminul Cultural Ene I. Patriciu”. Până în anul 1948 Căminul Cultural şi-a avut sediul în localul de şcoală, ridicat în 1925, apoi în diferite sedii până când, se construieşte actualul sediu unde îşi mai au sediul: biblioteca comunală şi poşta.
:Sursa: '''Jiglău, Ioan V.''' ''Monografia comunei Smulţi''. Brăila : Editura Evrika, 1993.

='''Primăria SMULŢI'''=
[[Image:smulti.jpg|thumb|alt=smulti.|Primăria Smulţi]]
'''Date contact:'''

::'''Adresa:''' loc. Smulţi, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807280
::'''Telefon:''' 0236/331955
::'''Fax:''' 0236/331955
::'''E-mail:''' primariasmulti@yahoo.com
='''Biblioteca'''=
:Biblioteca Comunală Smulţi a fost înfiinţată de Ene I. Patriciu în 1897, în urma „unui apel călduros, făcut către diverşi editori şi librari”. Biblioteca avea doar 97 de volume şi era vizitată mai mult iarna. În 1925, biblioteca avea deja 200 de volume, pentru ca apoi în anul 1935, să deţină 400 de volume şi revista „Albina”; în bibliotecă se afla un dulap de păstrare, mici piese de mobilier şi un început de muzeu, în care erau expuse acte şi cărţi vechi ce s-au putut păstra de la sătenii din comună.
:[[File:smulti3.jpg|frameless]] [[File:smulti4.jpg|frameless]] [[File:smulti8.jpg|frameless]] [[File:smulti5.jpg|frameless]] [[File:smulti7.jpg|frameless]]
:Actualmente biblioteca îşi desfăşoară activitatea în două săli ale Căminului Cultural şi deserveşte un număr de 1640 de locuitori, cu un număr de 10000 volume, cu acces liber la raft, ziare, enciclopedii, reviste. În bibliotecă se află un spaţiu amenajat pentru multimedia cu două calculatoare, o imprimantă multifuncţională, dar şi spaţiu pentru lectură. Biblioteca funcţionează zilnic, fiind deservită de un cadru cu pregătire medie.
[[File:smulti9.jpg|thumb|alt=smulti.|Biblioteca Smulţi]]
:Pentru a veni în sprijinul utilizatorilor săi Biblioteca Comunală Smulţi pune la dispoziţia acestora următoarele servicii: documente (carţi, periodice); consultarea documentelor în spaţiul pt lectură (enciclopedii, dicţionare, atlase etc.); manifestări culturale (expoziţii, activităţi cu elevii). Accesul la serviciile de bibliotecă se face pe baza buletinului sau cărţii de identitate (pentru adulti), iar pentru copii certificatul de naştere şi un act de identitate al girantului, părinte sau tutore legal.
:În scopul atragerii unui număr cât mai mare de utilizatori, biblioteca în colaborare cu cadrele didactice din localitate, desfăşoară activităţi menite să atragă copii spre lectură.
:Blogul bibliotecii: http://wwwbibliotecacomunalasmulti.blogspot.com
:Bibliotecar
:'''TOTOLICI Tincuţa'''

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal nr. 1'', com. Smulţi.

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială ”Ene Patriciu”'', com. Smulţi Tel: 0236/869.256

email: scoalagimnazialasmulti@yahoo.com.

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
:În perioada 1930-1945, s-a consemnat obiceiul desfășurării teatrului popular "Jienii", obicei care a beneficiat de aportul unor intelectuali care au lucrat o perioadă de timp în localitate.
:Au fost consemnate şi obiceiuri de Paşti, în special în perioada premergătoare acestei sărbători.
:În Lunea Mare, se face un fel de clacă, la care participă un număr de 6-8 femei şi care se adună la o femeie mai în vârstă. Se fierbe o cantitate de grâu sfinţit şi se face o colivă: făina, care a fost sfinţită, se frământă cu puţin ulei şi apă pentru a vedea dacă făina destinată cozonacului este bună.

='''Note/Referinţe'''=
:*Smulţi, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 17 aprilie 2018]:
http://10.1.1.4/opac/authority/191974?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Smul%C5%A3i%2C+comuna+Smul%C5%A3i

Smulţi

2023-11-02T08:17:44Z

Ioana:

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Smulţi se află în [[judeţul Galaţi|judeţul Galaţi]], făcând parte dintre localitaţile de mărime medie ale judeţului, având ca suprafaţă totală 5563 ha, 745 de gospodării şi 1640 de persoane; are în componenţă un singur sat. Se află în bazinul hidrografic Siret, principalele ape fiind Suhurlui-Mileşti şi Geru. Pe teritorul comunei se află iazul omonim. Solurile predominante sunt cernoziomurile cambice, precum şi coluvisolurile. Satul Smulţi este situat în regiunea geomorfologică numită Colinele Covurluiului, din partea de sud a podişului Moldovei, cele mai apropiate oraşe fiind [[Tecuci|Tecuci]] şi Bârlad. Satul s-a dezvoltat iniţial într-o regiune de păduri întinse-codri Bârladului care, ulterior, prin defrişare a fost înlocuită de terenuri agricole. Satul se extinde pe dealurile Smulţi (la est) şi Seaca (la vest). În sud este confluenţa pârâului Suhurlui-Mileşti cu valea Seaca, aceasta din urmă traversând satul pe 0,7 km.
:Originea comunei datează din timpul lui Ştefan cel Mare; un act emis la Suceava la 15 iulie 1448, reprezintă cel mai vechi act de atestare documentară a comunei. În anul 1448 urca pe tronul Moldovei Petru al II-lea. Fraţii Cernat ajutându-l primesc drept răsplată pentru „slujba dreaptă şi credincioasă”, un ţinut în sudul Moldovei printre care şi uricul prin care „să întemeieze sat Zmulţi”. Probabil că cei care s-au stabilit aici au fost „mulţi şi zmulşi”, din locurile lor de baştină. Dar mai precis, omul care a condus această mulţime, s-a numit Zmultu. Şi probabil luând parte în tabara fraţilor Cernat, aceştia i-au dat posibilitatea să se aşeze cu oamenii lui, în apropierea satelor, în care îşi aveau aşezările gospodăreşti.
[[Image:primaria smulti11.jpg|thumb|alt=smulti.|Primăria Smulţi.]]
:În 1902 erau aici 11 mori de vânt, cele mai multe din judeţ şi din sudul Moldovei, una dintre ele activând până în 1949 (demolata apoi între 1950-1953), fiind ultima moară de vânt în funcţiune din judeţul Galaţi.
:Satul are o înfăţişare rurală în curs de dezvoltare ocupând o suprafaţă de peste 230 hectare. În centrul satului se găsesc instituţiile culturale, politico-administrative şi economice: primăria, şcoala, căminul cultural, dispensarul uman. Tot în centrul comunei, în amintirea celor căzuţi în războiul de independenţă din 1877, se află monumentul eroilor.

[[Image:monumente smulti.jpg|thumb|alt=smulti.|Cele două monumente din faţa Primariei Smulţi]]
:*Primăria comunei este situată în centrul satului, pe stânga pârâului Milesti (Suhurlui); până în 1888, primăria era în aceeaşi clădire cu şcoala. În faţa localului primăriei se găsesc două monumente: primul este închinat eroilor din Războiul de Independenţă (1877-1878) şi Primul Război Mondial, construit în atelierele L. Franceschini din Bârlad, în anul 1923, iar cel de-al doilea, a fost ridicat în 1996 şi a fost închinat eroilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial. În prezent în clădirea primăriei îşi au sediul Primăria Comunei Smulţi, Consiliul Local, Camera Agricolă şi Asistenţa Socială.
[[Image:smulti1.jpg|thumb|alt=smulti.|Căminul Cultural Smulţi.]]
:*Şcoala generală a fost construită, într-o primă fază în anul 1910, cu două săli de clasă, iar în 1915 a fost completată cu încă două săli de clasă. Până în anul 1948 se numea „şcoala primară de băieţi”.

:*Căminul Cultural a fost construit în anii 1969-1970 în partea centrală a comunei, alături de fosta şcoală generală. Este o clădire monumentală cu etaj, ce are o sală de spectacole cu o capacitate de 350 de locuri. La origini Căminul Cultural a fost fondat în anul 1911 de Ene I. Patriciu, sub numele de „Casa de Sfat şi Cetire” care din 1915 s-a numit „Casa de Sfat şi Cetire Principele Carol”. Ulterior, se va numi (între anii 1936-1948) „Căminul Cultural Ene I. Patriciu”. Până în anul 1948 Căminul Cultural şi-a avut sediul în localul de şcoală, ridicat în 1925, apoi în diferite sedii până când, se construieşte actualul sediu unde îşi mai au sediul: biblioteca comunală şi poşta.
:Sursa: '''Jiglău, Ioan V.''' ''Monografia comunei Smulţi''. Brăila : Editura Evrika, 1993.

='''Primăria SMULŢI'''=
[[Image:smulti.jpg|thumb|alt=smulti.|Primăria Smulţi]]
'''Date contact:'''

::'''Adresa:''' loc. Smulţi, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807280
::'''Telefon:''' 0236/331955
::'''Fax:''' 0236/331955
::'''E-mail:''' primariasmulti@yahoo.com
='''Biblioteca'''=
:Biblioteca Comunală Smulţi a fost înfiinţată de Ene I. Patriciu în 1897, în urma „unui apel călduros, făcut către diverşi editori şi librari”. Biblioteca avea doar 97 de volume şi era vizitată mai mult iarna. În 1925, biblioteca avea deja 200 de volume, pentru ca apoi în anul 1935, să deţină 400 de volume şi revista „Albina”; în bibliotecă se afla un dulap de păstrare, mici piese de mobilier şi un început de muzeu, în care erau expuse acte şi cărţi vechi ce s-au putut păstra de la sătenii din comună.
:[[File:smulti3.jpg|frameless]] [[File:smulti4.jpg|frameless]] [[File:smulti8.jpg|frameless]] [[File:smulti5.jpg|frameless]] [[File:smulti7.jpg|frameless]]
:Actualmente biblioteca îşi desfăşoară activitatea în două săli ale Căminului Cultural şi deserveşte un număr de 1640 de locuitori, cu un număr de 10000 volume, cu acces liber la raft, ziare, enciclopedii, reviste. În bibliotecă se află un spaţiu amenajat pentru multimedia cu două calculatoare, o imprimantă multifuncţională, dar şi spaţiu pentru lectură. Biblioteca funcţionează zilnic, fiind deservită de un cadru cu pregătire medie.
[[File:smulti9.jpg|thumb|alt=smulti.|Biblioteca Smulţi]]
:Pentru a veni în sprijinul utilizatorilor săi Biblioteca Comunală Smulţi pune la dispoziţia acestora următoarele servicii: documente (carţi, periodice); consultarea documentelor în spaţiul pt lectură (enciclopedii, dicţionare, atlase etc.); manifestări culturale (expoziţii, activităţi cu elevii). Accesul la serviciile de bibliotecă se face pe baza buletinului sau cărţii de identitate (pentru adulti), iar pentru copii certificatul de naştere şi un act de identitate al girantului, părinte sau tutore legal.
:În scopul atragerii unui număr cât mai mare de utilizatori, biblioteca în colaborare cu cadrele didactice din localitate, desfăşoară activităţi menite să atragă copii spre lectură.
:Blogul bibliotecii: http://wwwbibliotecacomunalasmulti.blogspot.com
:Bibliotecar
:'''TOTOLICI Tincuţa'''

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal nr. 1'', com. Smulţi.

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială ”Ene Patriciu”'', com. Smulţi Tel: 0236/869.256

email: scoalagimnazialasmulti@yahoo.com.

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
:În perioada 1930-1945, s-a consemnat obiceiul desfășurării teatrului popular "Jienii", obicei care a beneficiat de aportul unor intelectuali care au lucrat o perioadă de timp în localitate.
:Au fost consemnate şi obiceiuri de Paşti, în special în periada premergătoare Paştelui.

='''Note/Referinţe'''=
:*Smulţi, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 17 aprilie 2018]:
http://10.1.1.4/opac/authority/191974?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Smul%C5%A3i%2C+comuna+Smul%C5%A3i

Brăhăşeşti

2022-04-06T10:12:53Z

Ioana: /* Biblioteca */

='''Date monografice'''=
[[Image:camin brahasesti.jpg|thumb|alt=brahasesti.| Căminul Cultural Brăhăşeşti]]
[[Image:gradinita brahasesti.jpg|thumb|alt=brahasesti.| Grădiniţa Brăhăşeşti]]
[[Image:Scoala Gimnaziala Brahasesti.jpg|thumb|alt=brahasesti.| Şcoala Gimnazială Brăhăşeşti]]
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Brăhăşeşti se învecinează astfel: la nord, judeţul Vrancea, la sud comuna [[Ţepu]], la est comuna [[Gohor]] şi la vest comuna [[Buciumeni]]. Comuna Brăhăşeşti are legături rutiere prin DJ 241 A, care face legătura cu judeţul Vrancea şi comuna Gohor, iar prin DJ 241 G face legătura cu comuna Ţepu. Comuna Brăhăşeşti, compusă din satele: Brăhăşeşti, Toflea, Corcioveni şi Cosiţeni este situată în nordul [[judeţului Galaţi]]. Cele patru aşezări cuprinse în marele Podiş al Moldovei, sunt situate în extremitatea sa sudică, la vest de Lunca Bârladului. Comuna Brăhăşeşti aparţine acelui ţinut ondulat din nord numit Colinele Tutovei. Reţeaua hidrografică este tributară râului Bârlad, prin colectorii: pârâul Valea Boului, Berheci, Zeletin. Suprafaţa teritoriului este de 3571 ha, iar populaţia este de 8403 locuitori.
:Vechile documente arată aceste sate ca fiind formate de răzeşi, ţărani liberi, stăpâni în devălmăşie a unei moşii rămasă de la un străbun comun.
:'''Satul Itovăneşti''' amintit în octombrie 1491 se învecina cu satul Mălăieşti, ambele formează astăzi satul Brăhăşeşti, numit astfel de la Zaharia Brăhaşul, „paharnicul doamnei”. În 1528, urmaşii lui Zaharia Brăhaşul vând cele 2 sate lui Glăvan, pisarul domnului Petru Rareş.
:'''Satul Corcioveni''' este atestat în septembrie 1808 într-o carte de judecată pentru moşia satului şi aparţinea de ţinutul Tecuci. Numele acestuia provinde de la substantivul „cociorvă” care însemna unealta cu care se scoate jarul sau cenuşa din cuptor.
:'''Cosiţeni''' este atestat documentar la 2 mai 1546, iar numele acestuia avea în trecut 2 sensuri diferite; „şuviţă de păr” şi „borceag”, adică măzăriche.
:Numele satului '''Toflea''' provine de la cel al neamului răzeşilor Toflea, derivat din „Teofan – arătarea lui Dumnezeu”. Într-un document din 1620, este amintit un Toflea cel Bătrân care a ctitorit şi o mănăstire, probabil pe la începutul secolului al XVI-lea. Urmaşul lui Toflea cel Bătrân a fost uşerul Toflea care după precizările unui document din 1581 a avut un fecior şi 2 fete, Dina şi Anghelina. În 1819, moşia Toflea a fost vândută vornicului Mihai Sturdza, vânzare care a provocat mai multe proteste ale lui Costache Conachi care cumpărase încă din 1810 părţi din această moşie şi se bucura de dreptul întâietăţii. Protestele i-au fost de folos lui Conachi care răscumpără moşia Toflea cu 6000 de galbeni, dar la 7 mai 1836 o vinde locuitorilor din Brăhăşeşti.
:Comuna Brăhăşeşti are o funcţie predominant agricolă, însoţită într-un plan secundar de creşterea animalelor, în general însă doar pentru uzul propriei gospodării. Produsele agricole sunt în proporţie mai mare decât cele animaliere, valorificate pe piaţa liberă, din localităţile învecinate mai mari. Un oarecare dezavantaj îl prezintă distanţa de pieţele urbane cu cerere mai importantă.
[[Image:moara3r.jpg|thumb|alt=moara3r.| Moara de apă]]
:[[Image:moara2r.jpg|thumb|left|alt=moara2r.| Moara de apă]]
:'''Obiestive turistice'''
:'''Moara de apă'''
:Instalaţiile tehnice tradiţionale, destinate prelucrării diverselor produse cu origine în gospodăria tărănească, sunt rod al progresului tehnic. Edificiile ce adăpostesc instalaţiile tehnice tradiţionale se impun în peisaj prin aparenţa lor fizică, arhitectură şi detalii constructive, prin amenajările necesare instalării lor, precum şi prin funcţionalitatea lor. Amplasarea unei instalaţii hidraulice necesită amenajarea unui bazin de retenţie a apei sau iaz, un canal de aducţiune care să concentreze într-o secţiune îngustă întregul debit al văii.
:Sursa: '''Biblioteca comunală Brăhăşeşti''' (Marilena Popa, bibliotecar); '''Moara de apă'''. În: ''Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi'' [online]. [citat 9 februarie 2010]. Disponibil în internet: http://www.galati.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1718

='''Primăria BRĂHĂŞEŞTI'''=
'''Date contact:'''

::'''Adresa:''' loc. Brăhăşeşti, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807055
::'''Telefon:''' 0236/867605
::'''Fax:''' 0236/867606
::'''E-mail:''' primariabrahasesti@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.primariabrahasesti.ro

='''Biblioteca'''=
:Înainte de 1944, în comuna Brăhăşeşti funcţionau 4 cămine culturale, un „Colţ roşu” în cadrul „G.A.C. Flacăra Roşie”, şi bibliotecile aferente acestora. Bibliotecile funcţionau ca şi căminele culturale în localurile şcolilor aferente fiecărui sat, cu excepţia bibliotecii comunale Brăhăşeşti, care funcţiona în cadrul Sfatului Popular. După 23 august 1944, bibliotecile aveau în colecţii 3069 de volume şi un număr de 360 cititori, numărul cititorilor crescând pe perioada iernii.
:În anul 1962 s-a construit Căminul Cultural, care deţinea o sală cu 72 de locuri, o sală de proiecţie şi o sală destinată bibliotecii comunale. Din acel an biblioteca comunală funcţionează administrată de primărie şi a avut o serie de bibliotecari ce au stat în slujba cititorilor, oferindu-le informaţiile necesare. Printre aceşti oameni destoinici se numără: Vîrlan Ioana, Pricop Viorica, Neacşu Olga, Catană Liviu. Activitatea bibliotecii a fost suspendată o perioadă de timp, dar se va relua după anul 1990. Între 1990-2002 bibliotecari au fost: Mihăilă Dumitra, Mihailă Irina, Mardare Anca, Pascaru Costel.
:În biblioteca comunală Brăhăşeşti, în afara împrumutului de carte, se organizează o serie de activităţi, cu ocazia diferitelor evenimente, concursuri de ghicitori, expoziţii de carte etc. La aceste manifestari participă atât cititorii cât şi invitaţi şi autorităţi locale.
[[Image:biblioteca brahasesti.jpg|thumb|alt=biblioteca|Biblioteca Brăhăşeşti]]
:Bibliotecar: '''POPA Marilena''' (din 2002).

='''Educaţie'''=

:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', com. Brăhăşeşti

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 2'', com. Brăhăşeşti

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Toflea, com. Brăhăşeşti

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', com. Brăhăşeşti Tel: 0236/347.610, email: scoala_brahasesti@yahoo.com

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Toflea, com. Brăhăşeşti, email: scoala_toflea@yahoo.com

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
:În această localitate, în Ajunul Crăciunului, copiii cântă colinde precum ''O, ce veste minunată'', ''Astăzi s-a născut Hristos'', ''Pe cărarea şerpuită''. Cetele de colindători erau alcătuite din cel mult 4 persoane şi cel puţin 2, fiind alcătuite din prieteni, de cele mai multe ori. Colindătorii erau răsplătiți cu mere, nuci și colăcei, rareori bani. În toate zilele Crăciunului, copiii mergeau și cântau ''Steaua'', iar tinerii organizau ''hora satului''.
:În dimineața dinaintea Anului Nou, copiii mergeau cu Plugușorul, iar seara, cei mari colindau cu ''Plugul cel Mare''. În prima zi a anului, se practica obiceiul ca tinerii să poarte măști și să meargă pe la case. Aceste măști satirizau viciile celor din comunitate.
:Astăzi, obiceiul colindatului nu se mai respectă în totalitate, participanțiii fiind copii, în special, dar și familii întregi, mai rar.<ref>BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, ''Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos'', vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 73-74.</ref>

='''Note/Referinţe'''=
:* Brăhăşeşti, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/220237?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Br%C4%83h%C4%83%C5%9Fe%C5%9Fti

Folteşti

2022-04-06T09:53:45Z

Ioana: /* Date monografice */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Folteşti este situată în partea de est a judeţului Galaţi, învecinată la N cu comuna Măstăcani, la S cu comuna Frumuşiţa, la V cu comuna Scânteieşti, iar la E cu Republica Moldova. Se găseşte la o distanţă de 12 km de cel mai apropiat oraş, Târgu Bujor şi la 31 km de municipiul reşedinţă de judeţ, Galaţi. Comuna are în componenţă satul Stoicani. Teritoriul comunei, însumând 6900 ha teren, este situat în partea estică a Podişului Covurlui, fiind o succesiune de dealuri înguste, înalte, prelungi şi văi paralele. Este străbătut de pârâul Chineja şi mărginit la est de râul Prut.
:Satul '''Folteşti''' apare menţionat în documente încă din 1448 când se întăreşte uricul din 15 iulie pentru mai multe sate între care Zmulţi, Mileşti, Căzăneşti, Schela, Iveşti, Gârleşti, Tuluceşti, Dăbeşti etc. Denumirea localităţii se pare că provine de la o formă de vegetaţie, numită „foltane”, alcătuită din stuf şi papură şi care este specifică luncii Prutului. Alţi cercetători susţin că numele satului provine de la o poreclă, cu Foltea care însemna „om cu pântecele mare, burtos”. Folteştiul a fost reşedinţă de plasă (unitate teritorial-administrativă) şi a avut în subordine 7 sate, până la al II-lea Război Mondial. După război, a fost parte componentă a regiunii Galaţi, raionul Tg. Bujor, iar din 1968 face parte din judeţul Galaţi.
:Satul '''Stoicani''' este situat pe dealul Hăboaia, la contactul cu lunca Chineja-Prut având o populaţie de 1042 locuitori. Satul este atestat la 12 ianuarie 1495, când Ştefan cel Mare dă un hrisov pentru satul vecin Rădeni. Se pare că în jurul anului 1495 satul Rădeşti era stăpânit de Fedca, fiica lui Stoica Dienis spătarul, care era, probabil originar din satul Stoicani.
:Populaţia actuală a comunei este de 3332 locuitori, dintre care 2287 locuitori ai satului Stoicani, iar suprafaţa totală a acesteia este de 6900 ha. Principala ocupaţie şi sursă de existenţă a locuitorilor acestei comune este agricultura şi creşterea animalelor( ovine şi bovine). Clădirile principale sunt: Primăria, Şcoala Gimnazială, Căminul Cultural, Dispensarul Medical Uman, sediul Poliţiei de Frontieră construit după standarde europene, Biserica Ortodoxă „ Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, Biserica Romano-Catolică „Calea Sfintei Cruci”.
:Sursa: '''Biblioteca comunală Folteşti''' (Cornelia Moisă, bibliotecar)
:Pe teritoriul comunei Foltești, respectiv în satul Stoicani, se găsesc următoarele monumente arheologice :
:*Valul lui Atanaric, cu codul GL-I-m-A-02975.12, datând din secolele sec. II - IV p. Chr., din Epoca migraţiilor;
:*O necropolă, situată pe "Dealul de pe Râpă", în vatra satului, la 150 m V de "Cetăţuia", având codul GL-I-s-A-02991, și care datează din sec. XI - X a. Chr., cultura Hallstatt;
:*Situl arheologic de la Stoicani, punct "Cetăţuia", având codul GL-I-s-A-02992, situat la marginea de E a satului, 100 m V de halta CFR Stoicani;
:*O necropolă, având codul GL-I-m-A-02992.01, și o așezare, cu codul GL-I-m-A-02992.02, ambele situate la marginea de E a satului, 100 m V de halta CFR Stoicani.<ref>LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015-Județul Galaţi. În: Institutul Național al Patrimoniului [online], [15 febr. 2016].[citat: 6 aprilie 2022]. Disponibil în Internet:https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-GL.pdf?fbclid=IwAR0UZNHdUUdQolDkcxlF-HorxdYSt-_i5WtcB9XauxELBSeCz8nZ8Yc_h6I </ref>

='''Primăria FOLTEŞTI'''=
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' comuna Folteşti, judeţul Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807130
::'''Telefon:''' 0236/346006
::'''Fax:''' 0236/346041
::'''Email:''' primar@comunafoltesti.ro
::'''Site:''' http://comunafoltesti.ro/

='''Biblioteca'''=
[[Image:foltesti5.jpg|thumb|alt=foltesti.|Biblioteca Folteşti]]
[[Image:foltesti6.jpg|thumb|alt=foltesti.|Biblioteca Folteşti]]
:Biblioteca Comunală Folteşti îşi desfăşoară activitatea din anul 1960. Sediul a fost renovat în 1989, fiind situat în partea de N a Căminului Cultural. Deserveşte 3.330 de locuitori. Fondul de carte în anul 2008 cuprindea 10031 volume, cu 267 achiziţii noi (175 din finanţare şi 92 din alte surse).
:În anul 2009, activităţile au debutat cu „Când s-a născut Eminescu!”, „Permanenţa unui simbol numit Unire”, „O, mamă, dulce mamă”, „Ziua Internaţională a Copilului”, „124 de ani de la naşterea lui Liviu Rebreanu”. Biblioteca Comunală colaborează intens cu şcoala şi grădiniţa realizând activităţi interesante şi educative.
:În anul 2008, s-au înregistrat următorii indicatori de utilizare: utilizatori activi – 360; utilizatori înscrişi – 100; total documente difuzate – 6.935; vizite la bibliotecă – 375; servicii în exterior – 39.
:Repartizarea utilizatorilor înscrişi:
:*după vârstă: sub 14 ani – 64; între 14 – 25 ani – 29;
:*după categoria socio-profesională: elevi – 90; casnice – 3; muncitori – 2.
:Bibliotecar:
:'''MOISĂ Cornelia'''

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', com. Folteşti

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Stoicani, com. Folteşti

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', com. Folteşti, Tel: 0236/865.030

email: scoala.foltesti@yahoo.com

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Stoicani, com. Folteşti

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
:Dintre ritualurile de invocare a ploii, cele care se regăsesc cel mai frecvent la nivelul județului Galați sunt ''paparudele'' și ''caloianul''. În satele din județul Galați, obiceiul ''paparudelor'' avea această formă: o tânără se îmbrăca doar într-o cămașă, peste care se prindeau lanțuri de cucută, care o acopereau în totalitate. Un alai întreg o însoțea în tot satul, paparuda fiind udată cu apă, totul fiind însoțit de rostirea unor versuri specifice.
:La Foltești, ziua ''paparudei'' era considerată a patra zi după Paște; în această zi, fetele se costumau numai în alb, având ochii acoperiți și umblau prin sat, rostind versuri specifice de invocare a ploii.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 121-122</ref>

:Strângerea recoltelor este și un moment prielnic pentru a aduce mulțumiri forțelor cosmice care au facilitat aceasta – astfel, acestor forțe li se aduceau "ofrande-jertfe". Acest obicei își are originea în niște vechi ceremonii păgâne în cinstea zeiței Diana, care proteja culturile și câmpurile. Cu ocazia sânzienelor, se aducea de la câmp câte un snop de grâu, iar boabele acestuia erau zdrobite și fierte cu miere, iar rezultatul acestui procedeu se numea "cașă" și era oferit ca ofrandă bisericii; din primele recolte de fructe, se ofereau de asemenea ofrande. Ultimul snop de grâu era lăsat pe câmp, deoarece se considera că acesta aparținea pământului care a rodit, era un fel de "pomană".
:În Foltești, drept mulțumire pentru recoltele bogate, se lăsa pe câmp un mănunchi de grâu, care să fie împrăștiat de vânt, încât și anul următor să fie roditor. Atunci când se culegea via, un butuc de vie era lăsat necules, acesta fiind un ospăț pentru păsările de toamnă.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 203-204.</ref>

='''Note/Referinţe'''=
:* Folteşti, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219735?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Folte%C5%9Fti%2C+comun%C4%83

Folteşti

2022-04-06T09:44:02Z

Ioana: /* Date monografice */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Folteşti este situată în partea de est a judeţului Galaţi, învecinată la N cu comuna Măstăcani, la S cu comuna Frumuşiţa, la V cu comuna Scânteieşti, iar la E cu Republica Moldova. Se găseşte la o distanţă de 12 km de cel mai apropiat oraş, Târgu Bujor şi la 31 km de municipiul reşedinţă de judeţ, Galaţi. Comuna are în componenţă satul Stoicani. Teritoriul comunei, însumând 6900 ha teren, este situat în partea estică a Podişului Covurlui, fiind o succesiune de dealuri înguste, înalte, prelungi şi văi paralele. Este străbătut de pârâul Chineja şi mărginit la est de râul Prut.
:Satul '''Folteşti''' apare menţionat în documente încă din 1448 când se întăreşte uricul din 15 iulie pentru mai multe sate între care Zmulţi, Mileşti, Căzăneşti, Schela, Iveşti, Gârleşti, Tuluceşti, Dăbeşti etc. Denumirea localităţii se pare că provine de la o formă de vegetaţie, numită „foltane”, alcătuită din stuf şi papură şi care este specifică luncii Prutului. Alţi cercetători susţin că numele satului provine de la o poreclă, cu Foltea care însemna „om cu pântecele mare, burtos”. Folteştiul a fost reşedinţă de plasă (unitate teritorial-administrativă) şi a avut în subordine 7 sate, până la al II-lea Război Mondial. După război, a fost parte componentă a regiunii Galaţi, raionul Tg. Bujor, iar din 1968 face parte din judeţul Galaţi.
:Satul '''Stoicani''' este situat pe dealul Hăboaia, la contactul cu lunca Chineja-Prut având o populaţie de 1042 locuitori. Satul este atestat la 12 ianuarie 1495, când Ştefan cel Mare dă un hrisov pentru satul vecin Rădeni. Se pare că în jurul anului 1495 satul Rădeşti era stăpânit de Fedca, fiica lui Stoica Dienis spătarul, care era, probabil originar din satul Stoicani.
:Populaţia actuală a comunei este de 3332 locuitori, dintre care 2287 locuitori ai satului Stoicani, iar suprafaţa totală a acesteia este de 6900 ha. Principala ocupaţie şi sursă de existenţă a locuitorilor acestei comune este agricultura şi creşterea animalelor( ovine şi bovine). Clădirile principale sunt: Primăria, Şcoala Gimnazială, Căminul Cultural, Dispensarul Medical Uman, sediul Poliţiei de Frontieră construit după standarde europene, Biserica Ortodoxă „ Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, Biserica Romano-Catolică „Calea Sfintei Cruci”.
:Sursa: '''Biblioteca comunală Folteşti''' (Cornelia Moisă, bibliotecar)
:Pe teritoriul comunei Foltești, respectiv în satul Stoicani, se găsesc următoarele monumente arheologice :
:*Valul lui Atanaric, cu codul GL-I-m-A-02975.12, datând din secolele sec. II - IV p. Chr., din Epoca migraţiilor;
:*O necropolă, situată pe "Dealul de pe Râpă", în vatra satului, la 150 m V de "Cetăţuia", având codul GL-I-s-A-02991, și care datează din sec. XI - X a. Chr., cultura Hallstatt;
:*Situl arheologic de la Stoicani, punct "Cetăţuia", având codul GL-I-s-A-02992, situat la marginea de E a satului, 100 m V de halta CFR Stoicani;
:*O necropolă, având codul GL-I-m-A-02992.01, șio așezare, cu codul GL-I-m-A-02992.02, ambele situate la marginea de E a satului, 100 m V de halta CFR Stoicani.<ref>LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015-Județul Galaţi. În: Institutul Național al Patrimoniului [online], [15 febr. 2016].[citat: 6 aprilie 2022]. Disponibil în Internet:https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-GL.pdf?fbclid=IwAR0UZNHdUUdQolDkcxlF-HorxdYSt-_i5WtcB9XauxELBSeCz8nZ8Yc_h6I </ref>

='''Primăria FOLTEŞTI'''=
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' comuna Folteşti, judeţul Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807130
::'''Telefon:''' 0236/346006
::'''Fax:''' 0236/346041
::'''Email:''' primar@comunafoltesti.ro
::'''Site:''' http://comunafoltesti.ro/

='''Biblioteca'''=
[[Image:foltesti5.jpg|thumb|alt=foltesti.|Biblioteca Folteşti]]
[[Image:foltesti6.jpg|thumb|alt=foltesti.|Biblioteca Folteşti]]
:Biblioteca Comunală Folteşti îşi desfăşoară activitatea din anul 1960. Sediul a fost renovat în 1989, fiind situat în partea de N a Căminului Cultural. Deserveşte 3.330 de locuitori. Fondul de carte în anul 2008 cuprindea 10031 volume, cu 267 achiziţii noi (175 din finanţare şi 92 din alte surse).
:În anul 2009, activităţile au debutat cu „Când s-a născut Eminescu!”, „Permanenţa unui simbol numit Unire”, „O, mamă, dulce mamă”, „Ziua Internaţională a Copilului”, „124 de ani de la naşterea lui Liviu Rebreanu”. Biblioteca Comunală colaborează intens cu şcoala şi grădiniţa realizând activităţi interesante şi educative.
:În anul 2008, s-au înregistrat următorii indicatori de utilizare: utilizatori activi – 360; utilizatori înscrişi – 100; total documente difuzate – 6.935; vizite la bibliotecă – 375; servicii în exterior – 39.
:Repartizarea utilizatorilor înscrişi:
:*după vârstă: sub 14 ani – 64; între 14 – 25 ani – 29;
:*după categoria socio-profesională: elevi – 90; casnice – 3; muncitori – 2.
:Bibliotecar:
:'''MOISĂ Cornelia'''

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', com. Folteşti

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Stoicani, com. Folteşti

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', com. Folteşti, Tel: 0236/865.030

email: scoala.foltesti@yahoo.com

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Stoicani, com. Folteşti

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
:Dintre ritualurile de invocare a ploii, cele care se regăsesc cel mai frecvent la nivelul județului Galați sunt ''paparudele'' și ''caloianul''. În satele din județul Galați, obiceiul ''paparudelor'' avea această formă: o tânără se îmbrăca doar într-o cămașă, peste care se prindeau lanțuri de cucută, care o acopereau în totalitate. Un alai întreg o însoțea în tot satul, paparuda fiind udată cu apă, totul fiind însoțit de rostirea unor versuri specifice.
:La Foltești, ziua ''paparudei'' era considerată a patra zi după Paște; în această zi, fetele se costumau numai în alb, având ochii acoperiți și umblau prin sat, rostind versuri specifice de invocare a ploii.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 121-122</ref>

:Strângerea recoltelor este și un moment prielnic pentru a aduce mulțumiri forțelor cosmice care au facilitat aceasta – astfel, acestor forțe li se aduceau "ofrande-jertfe". Acest obicei își are originea în niște vechi ceremonii păgâne în cinstea zeiței Diana, care proteja culturile și câmpurile. Cu ocazia sânzienelor, se aducea de la câmp câte un snop de grâu, iar boabele acestuia erau zdrobite și fierte cu miere, iar rezultatul acestui procedeu se numea "cașă" și era oferit ca ofrandă bisericii; din primele recolte de fructe, se ofereau de asemenea ofrande. Ultimul snop de grâu era lăsat pe câmp, deoarece se considera că acesta aparținea pământului care a rodit, era un fel de "pomană".
:În Foltești, drept mulțumire pentru recoltele bogate, se lăsa pe câmp un mănunchi de grâu, care să fie împrăștiat de vânt, încât și anul următor să fie roditor. Atunci când se culegea via, un butuc de vie era lăsat necules, acesta fiind un ospăț pentru păsările de toamnă.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 203-204.</ref>

='''Note/Referinţe'''=
:* Folteşti, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219735?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Folte%C5%9Fti%2C+comun%C4%83

Bereşti-Meria

2022-04-06T08:28:47Z

Ioana: /* Date monografice */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Bereşti-Meria cuprinde 10 sate: Bereşti-Meria, Aldeşti, Balinteşti, Onciu, Pleşa, Prodăneşti, Puricani, Săseni, Slivna, Şipote. Se află in N judeţului, la hotarul cu judeţul Vaslui, în colinele Covurluiului şi dealurile Fălciului, altitudinea în cuprinsul teritoriului său variind între 80 m, pe valea Horincii, şi 297 m, pe dealul Bâzanu. Suprafaţa este de 9603 ha, iar populaţia este de 4386 locuitori (2002). Temperatura media anuală a aerului este 9,6°C. Comuna se află în bazinele Prut şi Siret, principalele ape fiind Chineja, Jeravăţ, Horincea, Slivna şi Băneasa. În apropierea de comuna Bereşti-Meria, pe tronsonul Galaţi-Bârlad se află un tunel de 4 km lungime, Bereşti-Tălăşman, care este cel mai lung din Moldova şi al doilea ca lungime din ţară.
:*Satul Meria este atestat documentar la 9 iunie 1542, fiind numit Merii. Satul este amintit într-o poruncă domnească din octombrie 1792: „au fostu câţiva codri merei”.
[[File:Sala sport.jpg|thumb|alt=Sala sport.| Sală de sport, comuna Bereşti-Meria]]
:*Aldeşti este un sat atestat documentar la 25 ianuarie 1496. Numele localităţii provine de la cel al întemeietorului „alde Aldea”, din familia lui Aldan, care însemna „cânepă de sămânţă”.
:*Balinteşti este atestat documentar la 24 noiembrie 1646. Satul Balinteşti, dăruit de Ştefan cel Mare mânăstirii Putna la 2 iunie 1502, a fost localizat peste Prut în zona oraşului Cahul. Unii istorici consideră că onomasticul Balint este varianta maghiară a numelui catolic Valent. Prezenţa în partea răsăriteană a ţinutului Covurlui a unui onomastic de provenienţă transilvăneană este urmarea trecerii oierilor din Transilvania către câmpiile de peste Prut şi Nistru.
:*Onciul este atestat documentar la 15 martie 1531. Toponimul „Onciul” începe să fie folosit prin 1830, fiind format de la antroponimul „Ion” şi sufixul slav „- ciu” şi a devenit „Ionciul”.
:*Pleşa este atestat in 1780, denumirea provenind de la cuvântul de origine slavă „pleşuv”, „chel”.
:*Prodăneşti este un sat atestat documentar în anul 1772. Se presupune că primul nume al satului a fost „Sârbi”. Acest sat este vândut lui Bancea Prodănescul. „Prodan” este un nume slav care înseamnă „a răpi”.
:*Puricani este atestat documentar în 1772, provine de la substantivul „puric” desemnând un om mic de stat, „mic cât un purice”.
[[File:sat Sipote.jpg|thumb|alt=sat Sipote.| Sat Şipote]]
:*Săseni este atestat în anul 1772 şi are la origine un străvechi nume sas, folosit în Moldova, când se aminteşte „judecia unde a fost Sas Dan”. Toponimul Săseni indică pe un Sas ca întemeietor al satului.
:*Satul Slivna este atestat la 26 octombrie 1493, luându-şi numele de la pârâul care străbătea zona. În 1814, satul este menţionat în documentele vremii deoarece răzeşii din Slivna se judecă cu Ioan Cârjă, stăpânul satului Onceşti.
:*Şipotele este atestat documentar în 1772, toponimul provenind de la prezenţa unor „şipote” - izvoare a căror apă curge din mal pe un „jgheag”. Sursa: '''Biblioteca comunală Bereşti-Meria''' (Georgică Onu, bibliotecar); <ref>'''Geacu, Sorin.''' ''Judeţul Galaţi : Dicţionar de geografie fizică''. Bucureşti : Editura CD Press, 2007 </ref>; <ref>'''Galerie foto : Primăria Bereşti-Meria, jud.Galaţi'''. În: ''Primăria comunei Bereşti-Meria'' [online]. [citat 8 mai 2012]. Disponibil în Internet: http://www.comunaberesti-meria.ro/galerie-foto_3_42_1.htm</ref>
Pe teritoriul comunei Berești-Meria, în satul Puricani, se regăsește "Poarta Bâzanului”, datând din secolul al sec. XI - X a. Chr., cultura Hallstatt, parte a Sitului arheologic de la Puricani, înscrisă în Lista monumentelor istorice cu codul GL-I-s-B-02990, conform conform Anexei la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015 (M. Of., Partea I nr. 113bis din 15 februarie 2016).<ref>LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015-Județul Galaţi. În: Institutul Național al Patrimoniului [online], [15 febr. 2016]. [citat: 6 aprilie 2022]. Disponibil în Internet: https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-GL.pdf?fbclid=IwAR0UZNHdUUdQolDkcxlF-HorxdYSt-_i5WtcB9XauxELBSeCz8nZ8Yc_h6I </ref>

='''Note/Referinţe'''=
:* Bereşti-Meria, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219104?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Bere%C5%9Fti-Meria%2C+comun%C4%83

='''Primăria Bereşti-Meria'''=
[[Image:primaria berestimeria.jpg|thumb|alt=primaria berestimeria.| Primăria Bereşti-Meria]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' loc. Bereşti-Meria, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807035
::'''Telefon:''' 0236/342418
::'''Fax:''' 0236/342418
::'''E-mail:''' berestim@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunaberesti-meria.ro

='''Biblioteca'''=
:Biblioteca Comunală Bereşti-Meria se înfiinţează în anul 1957, din dorinţa învăţătorului Slivneanu Constantin, care pe lângă o donaţie de cărţi, organizează şi o colectă, prilej cu care se strâng mai bine de 600 volume. În anul 1968, o parte din fondul de carte este mutat în comuna nou înfiinţată Balinteşti. De atunci şi până în anul 1992, când îşi recapătă statutul, biblioteca este deservită de cadre didactice, obligate la acea vreme să presteze o muncă voluntară fără retribuţie. În anul 1992, Consiliul Local hotărăşte să întregească patrimoniul bibliotecii, să-i creeze statutul legal, să angajeze bibliotecar cu normă întreagă.
:Biblioteca deţine un număr de 10082 volume.

:Au activat ca bibliotecari de-a lungul timpului: Enache Constanţa; Tudose Pachita (1964-1968); Bogatu Ana (1968-1974); Bogatu Gheorghe; Rusu Maria (1976-1987); Chiricuţă Aneta
: Bibliotecar:'''ONU Georgică''' (din 1996).

='''Educaţie'''=

:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Slivna, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Meria, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Balinteşti, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Pleşa, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Aldeşti, com. Bereşti-Meria

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Slivna, com. Bereşti-Meria

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Balinteşti, com. Bereşti-Meria

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Pleşa, com. Bereşti-Meria Tel: 0236/867.927

:*''Şcoala Primară ”Andronachi Goga”'', sat Aldeşti, com. Bereşti-Meria Tel: 0236/867.782

='''Note/Referinţe'''=
:* Bereşti-Meria, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219104?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Bere%C5%9Fti-Meria%2C+comun%C4%83

Bereşti-Meria

2022-04-06T08:26:41Z

Ioana: /* Date monografice */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Bereşti-Meria cuprinde 10 sate: Bereşti-Meria, Aldeşti, Balinteşti, Onciu, Pleşa, Prodăneşti, Puricani, Săseni, Slivna, Şipote. Se află in N judeţului, la hotarul cu judeţul Vaslui, în colinele Covurluiului şi dealurile Fălciului, altitudinea în cuprinsul teritoriului său variind între 80 m, pe valea Horincii, şi 297 m, pe dealul Bâzanu. Suprafaţa este de 9603 ha, iar populaţia este de 4386 locuitori (2002). Temperatura media anuală a aerului este 9,6°C. Comuna se află în bazinele Prut şi Siret, principalele ape fiind Chineja, Jeravăţ, Horincea, Slivna şi Băneasa. În apropierea de comuna Bereşti-Meria, pe tronsonul Galaţi-Bârlad se află un tunel de 4 km lungime, Bereşti-Tălăşman, care este cel mai lung din Moldova şi al doilea ca lungime din ţară.
:*Satul Meria este atestat documentar la 9 iunie 1542, fiind numit Merii. Satul este amintit într-o poruncă domnească din octombrie 1792: „au fostu câţiva codri merei”.
[[File:Sala sport.jpg|thumb|alt=Sala sport.| Sală de sport, comuna Bereşti-Meria]]
:*Aldeşti este un sat atestat documentar la 25 ianuarie 1496. Numele localităţii provine de la cel al întemeietorului „alde Aldea”, din familia lui Aldan, care însemna „cânepă de sămânţă”.
:*Balinteşti este atestat documentar la 24 noiembrie 1646. Satul Balinteşti, dăruit de Ştefan cel Mare mânăstirii Putna la 2 iunie 1502, a fost localizat peste Prut în zona oraşului Cahul. Unii istorici consideră că onomasticul Balint este varianta maghiară a numelui catolic Valent. Prezenţa în partea răsăriteană a ţinutului Covurlui a unui onomastic de provenienţă transilvăneană este urmarea trecerii oierilor din Transilvania către câmpiile de peste Prut şi Nistru.
:*Onciul este atestat documentar la 15 martie 1531. Toponimul „Onciul” începe să fie folosit prin 1830, fiind format de la antroponimul „Ion” şi sufixul slav „- ciu” şi a devenit „Ionciul”.
:*Pleşa este atestat in 1780, denumirea provenind de la cuvântul de origine slavă „pleşuv”, „chel”.
:*Prodăneşti este un sat atestat documentar în anul 1772. Se presupune că primul nume al satului a fost „Sârbi”. Acest sat este vândut lui Bancea Prodănescul. „Prodan” este un nume slav care înseamnă „a răpi”.
:*Puricani este atestat documentar în 1772, provine de la substantivul „puric” desemnând un om mic de stat, „mic cât un purice”.
[[File:sat Sipote.jpg|thumb|alt=sat Sipote.| Sat Şipote]]
:*Săseni este atestat în anul 1772 şi are la origine un străvechi nume sas, folosit în Moldova, când se aminteşte „judecia unde a fost Sas Dan”. Toponimul Săseni indică pe un Sas ca întemeietor al satului.
:*Satul Slivna este atestat la 26 octombrie 1493, luându-şi numele de la pârâul care străbătea zona. În 1814, satul este menţionat în documentele vremii deoarece răzeşii din Slivna se judecă cu Ioan Cârjă, stăpânul satului Onceşti.
:*Şipotele este atestat documentar în 1772, toponimul provenind de la prezenţa unor „şipote” - izvoare a căror apă curge din mal pe un „jgheag”.
:Sursa: '''Biblioteca comunală Bereşti-Meria''' (Georgică Onu, bibliotecar); <ref>'''Geacu, Sorin.''' ''Judeţul Galaţi : Dicţionar de geografie fizică''. Bucureşti : Editura CD Press, 2007; '''Galerie foto : Primăria Bereşti-Meria, jud.Galaţi'''. În: ''Primăria comunei Bereşti-Meria'' [online]. [citat 8 mai 2012]. Disponibil în Internet: http://www.comunaberesti-meria.ro/galerie-foto_3_42_1.htm</ref>
Pe teritoriul comunei Berești-Meria, în satul Puricani, se regăsește "Poarta Bâzanului”, datând din secolul al sec. XI - X a. Chr., cultura Hallstatt, parte a Sitului arheologic de la Puricani, înscrisă în Lista monumentelor istorice cu codul GL-I-s-B-02990, conform conform Anexei la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015 (M. Of., Partea I nr. 113bis din 15 februarie 2016).<ref>LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015-Județul Galaţi. În: Institutul Național al Patrimoniului [online], [15 febr. 2016]. [citat: 6 aprilie 2022]. Disponibil în Internet: https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-GL.pdf?fbclid=IwAR0UZNHdUUdQolDkcxlF-HorxdYSt-_i5WtcB9XauxELBSeCz8nZ8Yc_h6I </ref>

='''Note/Referinţe'''=
:* Bereşti-Meria, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219104?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Bere%C5%9Fti-Meria%2C+comun%C4%83

='''Primăria Bereşti-Meria'''=
[[Image:primaria berestimeria.jpg|thumb|alt=primaria berestimeria.| Primăria Bereşti-Meria]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' loc. Bereşti-Meria, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807035
::'''Telefon:''' 0236/342418
::'''Fax:''' 0236/342418
::'''E-mail:''' berestim@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunaberesti-meria.ro

='''Biblioteca'''=
:Biblioteca Comunală Bereşti-Meria se înfiinţează în anul 1957, din dorinţa învăţătorului Slivneanu Constantin, care pe lângă o donaţie de cărţi, organizează şi o colectă, prilej cu care se strâng mai bine de 600 volume. În anul 1968, o parte din fondul de carte este mutat în comuna nou înfiinţată Balinteşti. De atunci şi până în anul 1992, când îşi recapătă statutul, biblioteca este deservită de cadre didactice, obligate la acea vreme să presteze o muncă voluntară fără retribuţie. În anul 1992, Consiliul Local hotărăşte să întregească patrimoniul bibliotecii, să-i creeze statutul legal, să angajeze bibliotecar cu normă întreagă.
:Biblioteca deţine un număr de 10082 volume.

:Au activat ca bibliotecari de-a lungul timpului: Enache Constanţa; Tudose Pachita (1964-1968); Bogatu Ana (1968-1974); Bogatu Gheorghe; Rusu Maria (1976-1987); Chiricuţă Aneta
: Bibliotecar:'''ONU Georgică''' (din 1996).

='''Educaţie'''=

:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Slivna, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Meria, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Balinteşti, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Pleşa, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Aldeşti, com. Bereşti-Meria

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Slivna, com. Bereşti-Meria

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Balinteşti, com. Bereşti-Meria

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Pleşa, com. Bereşti-Meria Tel: 0236/867.927

:*''Şcoala Primară ”Andronachi Goga”'', sat Aldeşti, com. Bereşti-Meria Tel: 0236/867.782

='''Note/Referinţe'''=
:* Bereşti-Meria, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219104?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Bere%C5%9Fti-Meria%2C+comun%C4%83

Bereşti-Meria

2022-04-06T08:25:06Z

Ioana: /* Date monografice */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Bereşti-Meria cuprinde 10 sate: Bereşti-Meria, Aldeşti, Balinteşti, Onciu, Pleşa, Prodăneşti, Puricani, Săseni, Slivna, Şipote. Se află in N judeţului, la hotarul cu judeţul Vaslui, în colinele Covurluiului şi dealurile Fălciului, altitudinea în cuprinsul teritoriului său variind între 80 m, pe valea Horincii, şi 297 m, pe dealul Bâzanu. Suprafaţa este de 9603 ha, iar populaţia este de 4386 locuitori (2002). Temperatura media anuală a aerului este 9,6°C. Comuna se află în bazinele Prut şi Siret, principalele ape fiind Chineja, Jeravăţ, Horincea, Slivna şi Băneasa. În apropierea de comuna Bereşti-Meria, pe tronsonul Galaţi-Bârlad se află un tunel de 4 km lungime, Bereşti-Tălăşman, care este cel mai lung din Moldova şi al doilea ca lungime din ţară.
:*Satul Meria este atestat documentar la 9 iunie 1542, fiind numit Merii. Satul este amintit într-o poruncă domnească din octombrie 1792: „au fostu câţiva codri merei”.
[[File:Sala sport.jpg|thumb|alt=Sala sport.| Sală de sport, comuna Bereşti-Meria]]
:*Aldeşti este un sat atestat documentar la 25 ianuarie 1496. Numele localităţii provine de la cel al întemeietorului „alde Aldea”, din familia lui Aldan, care însemna „cânepă de sămânţă”.
:*Balinteşti este atestat documentar la 24 noiembrie 1646. Satul Balinteşti, dăruit de Ştefan cel Mare mânăstirii Putna la 2 iunie 1502, a fost localizat peste Prut în zona oraşului Cahul. Unii istorici consideră că onomasticul Balint este varianta maghiară a numelui catolic Valent. Prezenţa în partea răsăriteană a ţinutului Covurlui a unui onomastic de provenienţă transilvăneană este urmarea trecerii oierilor din Transilvania către câmpiile de peste Prut şi Nistru.
:*Onciul este atestat documentar la 15 martie 1531. Toponimul „Onciul” începe să fie folosit prin 1830, fiind format de la antroponimul „Ion” şi sufixul slav „- ciu” şi a devenit „Ionciul”.
:*Pleşa este atestat in 1780, denumirea provenind de la cuvântul de origine slavă „pleşuv”, „chel”.
:*Prodăneşti este un sat atestat documentar în anul 1772. Se presupune că primul nume al satului a fost „Sârbi”. Acest sat este vândut lui Bancea Prodănescul. „Prodan” este un nume slav care înseamnă „a răpi”.
:*Puricani este atestat documentar în 1772, provine de la substantivul „puric” desemnând un om mic de stat, „mic cât un purice”.
[[File:sat Sipote.jpg|thumb|alt=sat Sipote.| Sat Şipote]]
:*Săseni este atestat în anul 1772 şi are la origine un străvechi nume sas, folosit în Moldova, când se aminteşte „judecia unde a fost Sas Dan”. Toponimul Săseni indică pe un Sas ca întemeietor al satului.
:*Satul Slivna este atestat la 26 octombrie 1493, luându-şi numele de la pârâul care străbătea zona. În 1814, satul este menţionat în documentele vremii deoarece răzeşii din Slivna se judecă cu Ioan Cârjă, stăpânul satului Onceşti.
:*Şipotele este atestat documentar în 1772, toponimul provenind de la prezenţa unor „şipote” - izvoare a căror apă curge din mal pe un „jgheag”.
:Sursa: '''Biblioteca comunală Bereşti-Meria''' (Georgică Onu, bibliotecar); '''Geacu, Sorin.''' ''Judeţul Galaţi : Dicţionar de geografie fizică''. Bucureşti : Editura CD Press, 2007; '''Galerie foto : Primăria Bereşti-Meria, jud.Galaţi'''. În: ''Primăria comunei Bereşti-Meria'' [online]. [citat 8 mai 2012]. Disponibil în Internet: http://www.comunaberesti-meria.ro/galerie-foto_3_42_1.htm
Pe teritoriul comunei Berești-Meria, în satul Puricani, se regăsește "Poarta Bâzanului”, datând din secolul al sec. XI - X a. Chr., cultura Hallstatt, parte a Sitului arheologic de la Puricani, înscrisă în Lista monumentelor istorice cu codul GL-I-s-B-02990, conform conform Anexei la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015 (M. Of., Partea I nr. 113bis din 15 februarie 2016).<ref>LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015-Județul Galaţi. În: Institutul Național al Patrimoniului [online], [15 febr. 2016]. [citat: 6 aprilie 2022]. Disponibil în Internet: https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-GL.pdf?fbclid=IwAR0UZNHdUUdQolDkcxlF-HorxdYSt-_i5WtcB9XauxELBSeCz8nZ8Yc_h6I </ref>

='''Note/Referinţe'''=
:* Bereşti-Meria, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219104?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Bere%C5%9Fti-Meria%2C+comun%C4%83

='''Primăria Bereşti-Meria'''=
[[Image:primaria berestimeria.jpg|thumb|alt=primaria berestimeria.| Primăria Bereşti-Meria]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' loc. Bereşti-Meria, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807035
::'''Telefon:''' 0236/342418
::'''Fax:''' 0236/342418
::'''E-mail:''' berestim@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunaberesti-meria.ro

='''Biblioteca'''=
:Biblioteca Comunală Bereşti-Meria se înfiinţează în anul 1957, din dorinţa învăţătorului Slivneanu Constantin, care pe lângă o donaţie de cărţi, organizează şi o colectă, prilej cu care se strâng mai bine de 600 volume. În anul 1968, o parte din fondul de carte este mutat în comuna nou înfiinţată Balinteşti. De atunci şi până în anul 1992, când îşi recapătă statutul, biblioteca este deservită de cadre didactice, obligate la acea vreme să presteze o muncă voluntară fără retribuţie. În anul 1992, Consiliul Local hotărăşte să întregească patrimoniul bibliotecii, să-i creeze statutul legal, să angajeze bibliotecar cu normă întreagă.
:Biblioteca deţine un număr de 10082 volume.

:Au activat ca bibliotecari de-a lungul timpului: Enache Constanţa; Tudose Pachita (1964-1968); Bogatu Ana (1968-1974); Bogatu Gheorghe; Rusu Maria (1976-1987); Chiricuţă Aneta
: Bibliotecar:'''ONU Georgică''' (din 1996).

='''Educaţie'''=

:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Slivna, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Meria, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Balinteşti, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Pleşa, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Aldeşti, com. Bereşti-Meria

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Slivna, com. Bereşti-Meria

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Balinteşti, com. Bereşti-Meria

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Pleşa, com. Bereşti-Meria Tel: 0236/867.927

:*''Şcoala Primară ”Andronachi Goga”'', sat Aldeşti, com. Bereşti-Meria Tel: 0236/867.782

='''Note/Referinţe'''=
:* Bereşti-Meria, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219104?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Bere%C5%9Fti-Meria%2C+comun%C4%83

Bereşti-Meria

2022-04-06T08:24:23Z

Ioana: /* Date monografice */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Bereşti-Meria cuprinde 10 sate: Bereşti-Meria, Aldeşti, Balinteşti, Onciu, Pleşa, Prodăneşti, Puricani, Săseni, Slivna, Şipote. Se află in N judeţului, la hotarul cu judeţul Vaslui, în colinele Covurluiului şi dealurile Fălciului, altitudinea în cuprinsul teritoriului său variind între 80 m, pe valea Horincii, şi 297 m, pe dealul Bâzanu. Suprafaţa este de 9603 ha, iar populaţia este de 4386 locuitori (2002). Temperatura media anuală a aerului este 9,6°C. Comuna se află în bazinele Prut şi Siret, principalele ape fiind Chineja, Jeravăţ, Horincea, Slivna şi Băneasa. În apropierea de comuna Bereşti-Meria, pe tronsonul Galaţi-Bârlad se află un tunel de 4 km lungime, Bereşti-Tălăşman, care este cel mai lung din Moldova şi al doilea ca lungime din ţară.
:*Satul Meria este atestat documentar la 9 iunie 1542, fiind numit Merii. Satul este amintit într-o poruncă domnească din octombrie 1792: „au fostu câţiva codri merei”.
[[File:Sala sport.jpg|thumb|alt=Sala sport.| Sală de sport, comuna Bereşti-Meria]]
:*Aldeşti este un sat atestat documentar la 25 ianuarie 1496. Numele localităţii provine de la cel al întemeietorului „alde Aldea”, din familia lui Aldan, care însemna „cânepă de sămânţă”.
:*Balinteşti este atestat documentar la 24 noiembrie 1646. Satul Balinteşti, dăruit de Ştefan cel Mare mânăstirii Putna la 2 iunie 1502, a fost localizat peste Prut în zona oraşului Cahul. Unii istorici consideră că onomasticul Balint este varianta maghiară a numelui catolic Valent. Prezenţa în partea răsăriteană a ţinutului Covurlui a unui onomastic de provenienţă transilvăneană este urmarea trecerii oierilor din Transilvania către câmpiile de peste Prut şi Nistru.
:*Onciul este atestat documentar la 15 martie 1531. Toponimul „Onciul” începe să fie folosit prin 1830, fiind format de la antroponimul „Ion” şi sufixul slav „- ciu” şi a devenit „Ionciul”.
:*Pleşa este atestat in 1780, denumirea provenind de la cuvântul de origine slavă „pleşuv”, „chel”.
:*Prodăneşti este un sat atestat documentar în anul 1772. Se presupune că primul nume al satului a fost „Sârbi”. Acest sat este vândut lui Bancea Prodănescul. „Prodan” este un nume slav care înseamnă „a răpi”.
:*Puricani este atestat documentar în 1772, provine de la substantivul „puric” desemnând un om mic de stat, „mic cât un purice”.
[[File:sat Sipote.jpg|thumb|alt=sat Sipote.| Sat Şipote]]
:*Săseni este atestat în anul 1772 şi are la origine un străvechi nume sas, folosit în Moldova, când se aminteşte „judecia unde a fost Sas Dan”. Toponimul Săseni indică pe un Sas ca întemeietor al satului.
:*Satul Slivna este atestat la 26 octombrie 1493, luându-şi numele de la pârâul care străbătea zona. În 1814, satul este menţionat în documentele vremii deoarece răzeşii din Slivna se judecă cu Ioan Cârjă, stăpânul satului Onceşti.
:*Şipotele este atestat documentar în 1772, toponimul provenind de la prezenţa unor „şipote” - izvoare a căror apă curge din mal pe un „jgheag”.
:Sursa: '''Biblioteca comunală Bereşti-Meria''' (Georgică Onu, bibliotecar); '''Geacu, Sorin.''' ''Judeţul Galaţi : Dicţionar de geografie fizică''. Bucureşti : Editura CD Press, 2007; '''Galerie foto : Primăria Bereşti-Meria, jud.Galaţi'''. În: ''Primăria comunei Bereşti-Meria'' [online]. [citat 8 mai 2012]. Disponibil în Internet: http://www.comunaberesti-meria.ro/galerie-foto_3_42_1.htm
Pe teritoriul comunei Berești-Meria, în satul Puricani, se regăsește "Poarta Bâzanului”, datând din secolul al sec. XI - X a. Chr., cultura Hallstatt, parte a Sitului arheologic de la Puricani, înscrisă în Lista monumentelor istorice cu codul GL-I-s-B-02990, conform conform Anexei la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015 (M. Of., Partea I nr. 113bis din 15 februarie 2016).<ref>LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015-Județul Galaţi. În: Institutul Național al Patrimoniului [online], [15 febr. 2016].[citat: 6 aprilie 2022]. Disponibil în Internet:https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-GL.pdf?fbclid=IwAR0UZNHdUUdQolDkcxlF-HorxdYSt-_i5WtcB9XauxELBSeCz8nZ8Yc_h6I </ref>

='''Note/Referinţe'''=
:* Bereşti-Meria, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219104?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Bere%C5%9Fti-Meria%2C+comun%C4%83

='''Primăria Bereşti-Meria'''=
[[Image:primaria berestimeria.jpg|thumb|alt=primaria berestimeria.| Primăria Bereşti-Meria]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' loc. Bereşti-Meria, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807035
::'''Telefon:''' 0236/342418
::'''Fax:''' 0236/342418
::'''E-mail:''' berestim@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunaberesti-meria.ro

='''Biblioteca'''=
:Biblioteca Comunală Bereşti-Meria se înfiinţează în anul 1957, din dorinţa învăţătorului Slivneanu Constantin, care pe lângă o donaţie de cărţi, organizează şi o colectă, prilej cu care se strâng mai bine de 600 volume. În anul 1968, o parte din fondul de carte este mutat în comuna nou înfiinţată Balinteşti. De atunci şi până în anul 1992, când îşi recapătă statutul, biblioteca este deservită de cadre didactice, obligate la acea vreme să presteze o muncă voluntară fără retribuţie. În anul 1992, Consiliul Local hotărăşte să întregească patrimoniul bibliotecii, să-i creeze statutul legal, să angajeze bibliotecar cu normă întreagă.
:Biblioteca deţine un număr de 10082 volume.

:Au activat ca bibliotecari de-a lungul timpului: Enache Constanţa; Tudose Pachita (1964-1968); Bogatu Ana (1968-1974); Bogatu Gheorghe; Rusu Maria (1976-1987); Chiricuţă Aneta
: Bibliotecar:'''ONU Georgică''' (din 1996).

='''Educaţie'''=

:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Slivna, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Meria, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Balinteşti, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Pleşa, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Aldeşti, com. Bereşti-Meria

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Slivna, com. Bereşti-Meria

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Balinteşti, com. Bereşti-Meria

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Pleşa, com. Bereşti-Meria Tel: 0236/867.927

:*''Şcoala Primară ”Andronachi Goga”'', sat Aldeşti, com. Bereşti-Meria Tel: 0236/867.782

='''Note/Referinţe'''=
:* Bereşti-Meria, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219104?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Bere%C5%9Fti-Meria%2C+comun%C4%83

Bereşti-Meria

2022-04-06T07:39:19Z

Ioana: /* Biblioteca */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Bereşti-Meria cuprinde 10 sate: Bereşti-Meria, Aldeşti, Balinteşti, Onciu, Pleşa, Prodăneşti, Puricani, Săseni, Slivna, Şipote. Se află in N judeţului, la hotarul cu judeţul Vaslui, în colinele Covurluiului şi dealurile Fălciului, altitudinea în cuprinsul teritoriului său variind între 80 m, pe valea Horincii, şi 297 m, pe dealul Bâzanu. Suprafaţa este de 9603 ha, iar populaţia este de 4386 locuitori (2002). Temperatura media anuală a aerului este 9,6°C. Comuna se află în bazinele Prut şi Siret, principalele ape fiind Chineja, Jeravăţ, Horincea, Slivna şi Băneasa. În apropierea de comuna Bereşti-Meria, pe tronsonul Galaţi-Bârlad se află un tunel de 4 km lungime, Bereşti-Tălăşman, care este cel mai lung din Moldova şi al doilea ca lungime din ţară.
:*Satul Meria este atestat documentar la 9 iunie 1542, fiind numit Merii. Satul este amintit într-o poruncă domnească din octombrie 1792: „au fostu câţiva codri merei”.
[[File:Sala sport.jpg|thumb|alt=Sala sport.| Sală de sport, comuna Bereşti-Meria]]
:*Aldeşti este un sat atestat documentar la 25 ianuarie 1496. Numele localităţii provine de la cel al întemeietorului „alde Aldea”, din familia lui Aldan, care însemna „cânepă de sămânţă”.
:*Balinteşti este atestat documentar la 24 noiembrie 1646. Satul Balinteşti, dăruit de Ştefan cel Mare mânăstirii Putna la 2 iunie 1502, a fost localizat peste Prut în zona oraşului Cahul. Unii istorici consideră că onomasticul Balint este varianta maghiară a numelui catolic Valent. Prezenţa în partea răsăriteană a ţinutului Covurlui a unui onomastic de provenienţă transilvăneană este urmarea trecerii oierilor din Transilvania către câmpiile de peste Prut şi Nistru.
:*Onciul este atestat documentar la 15 martie 1531. Toponimul „Onciul” începe să fie folosit prin 1830, fiind format de la antroponimul „Ion” şi sufixul slav „- ciu” şi a devenit „Ionciul”.
:*Pleşa este atestat in 1780, denumirea provenind de la cuvântul de origine slavă „pleşuv”, „chel”.
:*Prodăneşti este un sat atestat documentar în anul 1772. Se presupune că primul nume al satului a fost „Sârbi”. Acest sat este vândut lui Bancea Prodănescul. „Prodan” este un nume slav care înseamnă „a răpi”.
:*Puricani este atestat documentar în 1772, provine de la substantivul „puric” desemnând un om mic de stat, „mic cât un purice”.
[[File:sat Sipote.jpg|thumb|alt=sat Sipote.| Sat Şipote]]
:*Săseni este atestat în anul 1772 şi are la origine un străvechi nume sas, folosit în Moldova, când se aminteşte „judecia unde a fost Sas Dan”. Toponimul Săseni indică pe un Sas ca întemeietor al satului.
:*Satul Slivna este atestat la 26 octombrie 1493, luându-şi numele de la pârâul care străbătea zona. În 1814, satul este menţionat în documentele vremii deoarece răzeşii din Slivna se judecă cu Ioan Cârjă, stăpânul satului Onceşti.
:*Şipotele este atestat documentar în 1772, toponimul provenind de la prezenţa unor „şipote” - izvoare a căror apă curge din mal pe un „jgheag”.
:Sursa: '''Biblioteca comunală Bereşti-Meria''' (Georgică Onu, bibliotecar); '''Geacu, Sorin.''' ''Judeţul Galaţi : Dicţionar de geografie fizică''. Bucureşti : Editura CD Press, 2007; '''Galerie foto : Primăria Bereşti-Meria, jud.Galaţi'''. În: ''Primăria comunei Bereşti-Meria'' [online]. [citat 8 mai 2012]. Disponibil în Internet: http://www.comunaberesti-meria.ro/galerie-foto_3_42_1.htm

='''Note/Referinţe'''=
:* Bereşti-Meria, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219104?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Bere%C5%9Fti-Meria%2C+comun%C4%83

='''Primăria Bereşti-Meria'''=
[[Image:primaria berestimeria.jpg|thumb|alt=primaria berestimeria.| Primăria Bereşti-Meria]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' loc. Bereşti-Meria, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807035
::'''Telefon:''' 0236/342418
::'''Fax:''' 0236/342418
::'''E-mail:''' berestim@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunaberesti-meria.ro

='''Biblioteca'''=
:Biblioteca Comunală Bereşti-Meria se înfiinţează în anul 1957, din dorinţa învăţătorului Slivneanu Constantin, care pe lângă o donaţie de cărţi, organizează şi o colectă, prilej cu care se strâng mai bine de 600 volume. În anul 1968, o parte din fondul de carte este mutat în comuna nou înfiinţată Balinteşti. De atunci şi până în anul 1992, când îşi recapătă statutul, biblioteca este deservită de cadre didactice, obligate la acea vreme să presteze o muncă voluntară fără retribuţie. În anul 1992, Consiliul Local hotărăşte să întregească patrimoniul bibliotecii, să-i creeze statutul legal, să angajeze bibliotecar cu normă întreagă.
:Biblioteca deţine un număr de 10082 volume.

:Au activat ca bibliotecari de-a lungul timpului: Enache Constanţa; Tudose Pachita (1964-1968); Bogatu Ana (1968-1974); Bogatu Gheorghe; Rusu Maria (1976-1987); Chiricuţă Aneta
: Bibliotecar:'''ONU Georgică''' (din 1996).

='''Educaţie'''=

:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Slivna, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Meria, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Balinteşti, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Pleşa, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Aldeşti, com. Bereşti-Meria

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Slivna, com. Bereşti-Meria

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Balinteşti, com. Bereşti-Meria

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Pleşa, com. Bereşti-Meria Tel: 0236/867.927

:*''Şcoala Primară ”Andronachi Goga”'', sat Aldeşti, com. Bereşti-Meria Tel: 0236/867.782

='''Note/Referinţe'''=
:* Bereşti-Meria, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219104?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Bere%C5%9Fti-Meria%2C+comun%C4%83

Bereşti-Meria

2022-04-06T07:36:34Z

Ioana: /* Biblioteca */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Bereşti-Meria cuprinde 10 sate: Bereşti-Meria, Aldeşti, Balinteşti, Onciu, Pleşa, Prodăneşti, Puricani, Săseni, Slivna, Şipote. Se află in N judeţului, la hotarul cu judeţul Vaslui, în colinele Covurluiului şi dealurile Fălciului, altitudinea în cuprinsul teritoriului său variind între 80 m, pe valea Horincii, şi 297 m, pe dealul Bâzanu. Suprafaţa este de 9603 ha, iar populaţia este de 4386 locuitori (2002). Temperatura media anuală a aerului este 9,6°C. Comuna se află în bazinele Prut şi Siret, principalele ape fiind Chineja, Jeravăţ, Horincea, Slivna şi Băneasa. În apropierea de comuna Bereşti-Meria, pe tronsonul Galaţi-Bârlad se află un tunel de 4 km lungime, Bereşti-Tălăşman, care este cel mai lung din Moldova şi al doilea ca lungime din ţară.
:*Satul Meria este atestat documentar la 9 iunie 1542, fiind numit Merii. Satul este amintit într-o poruncă domnească din octombrie 1792: „au fostu câţiva codri merei”.
[[File:Sala sport.jpg|thumb|alt=Sala sport.| Sală de sport, comuna Bereşti-Meria]]
:*Aldeşti este un sat atestat documentar la 25 ianuarie 1496. Numele localităţii provine de la cel al întemeietorului „alde Aldea”, din familia lui Aldan, care însemna „cânepă de sămânţă”.
:*Balinteşti este atestat documentar la 24 noiembrie 1646. Satul Balinteşti, dăruit de Ştefan cel Mare mânăstirii Putna la 2 iunie 1502, a fost localizat peste Prut în zona oraşului Cahul. Unii istorici consideră că onomasticul Balint este varianta maghiară a numelui catolic Valent. Prezenţa în partea răsăriteană a ţinutului Covurlui a unui onomastic de provenienţă transilvăneană este urmarea trecerii oierilor din Transilvania către câmpiile de peste Prut şi Nistru.
:*Onciul este atestat documentar la 15 martie 1531. Toponimul „Onciul” începe să fie folosit prin 1830, fiind format de la antroponimul „Ion” şi sufixul slav „- ciu” şi a devenit „Ionciul”.
:*Pleşa este atestat in 1780, denumirea provenind de la cuvântul de origine slavă „pleşuv”, „chel”.
:*Prodăneşti este un sat atestat documentar în anul 1772. Se presupune că primul nume al satului a fost „Sârbi”. Acest sat este vândut lui Bancea Prodănescul. „Prodan” este un nume slav care înseamnă „a răpi”.
:*Puricani este atestat documentar în 1772, provine de la substantivul „puric” desemnând un om mic de stat, „mic cât un purice”.
[[File:sat Sipote.jpg|thumb|alt=sat Sipote.| Sat Şipote]]
:*Săseni este atestat în anul 1772 şi are la origine un străvechi nume sas, folosit în Moldova, când se aminteşte „judecia unde a fost Sas Dan”. Toponimul Săseni indică pe un Sas ca întemeietor al satului.
:*Satul Slivna este atestat la 26 octombrie 1493, luându-şi numele de la pârâul care străbătea zona. În 1814, satul este menţionat în documentele vremii deoarece răzeşii din Slivna se judecă cu Ioan Cârjă, stăpânul satului Onceşti.
:*Şipotele este atestat documentar în 1772, toponimul provenind de la prezenţa unor „şipote” - izvoare a căror apă curge din mal pe un „jgheag”.
:Sursa: '''Biblioteca comunală Bereşti-Meria''' (Georgică Onu, bibliotecar); '''Geacu, Sorin.''' ''Judeţul Galaţi : Dicţionar de geografie fizică''. Bucureşti : Editura CD Press, 2007; '''Galerie foto : Primăria Bereşti-Meria, jud.Galaţi'''. În: ''Primăria comunei Bereşti-Meria'' [online]. [citat 8 mai 2012]. Disponibil în Internet: http://www.comunaberesti-meria.ro/galerie-foto_3_42_1.htm

='''Note/Referinţe'''=
:* Bereşti-Meria, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219104?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Bere%C5%9Fti-Meria%2C+comun%C4%83

='''Primăria Bereşti-Meria'''=
[[Image:primaria berestimeria.jpg|thumb|alt=primaria berestimeria.| Primăria Bereşti-Meria]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' loc. Bereşti-Meria, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807035
::'''Telefon:''' 0236/342418
::'''Fax:''' 0236/342418
::'''E-mail:''' berestim@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunaberesti-meria.ro

='''Biblioteca'''=
:Biblioteca Comunală Bereşti-Meria se înfiinţează în anul 1957, din dorinţa învăţătorului Slivneanu Constantin, care pe lângă donaţie de cărţi, organizează şi o colectă, prilej cu care se strâng mai bine de 600 volume. În anul 1968 o parte din fondul de carte este mutat în comuna nou înfiinţată Balinteşti. De atunci şi până în anul 1992, când îşi recapătă statutul, biblioteca este deservită de cadre didactice, obligate la acea vreme să presteze o muncă voluntară fără retribuţie. În anul 1992, Consiliul Local hotărăşte să întregească patrimoniul bibliotecii, să-i creeze statutul legal, să angajeze bibliotecar cu normă întreagă.
:Biblioteca deţine un număr de 10082 volume.

:Au activat ca bibliotecari de-a lungul timpului: Enache Constanţa; Tudose Pachita (1964-1968); Bogatu Ana (1968-1974); Bogatu Gheorghe; Rusu Maria (1976-1987); Chiricuţă Aneta
: Bibliotecar:'''ONU Georgică''' (din 1996).

='''Educaţie'''=

:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Slivna, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Meria, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Balinteşti, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Pleşa, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Aldeşti, com. Bereşti-Meria

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Slivna, com. Bereşti-Meria

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Balinteşti, com. Bereşti-Meria

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Pleşa, com. Bereşti-Meria Tel: 0236/867.927

:*''Şcoala Primară ”Andronachi Goga”'', sat Aldeşti, com. Bereşti-Meria Tel: 0236/867.782

='''Note/Referinţe'''=
:* Bereşti-Meria, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219104?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Bere%C5%9Fti-Meria%2C+comun%C4%83

Bereşti-Meria

2022-04-05T12:38:26Z

Ioana: /* Biblioteca */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Bereşti-Meria cuprinde 10 sate: Bereşti-Meria, Aldeşti, Balinteşti, Onciu, Pleşa, Prodăneşti, Puricani, Săseni, Slivna, Şipote. Se află in N judeţului, la hotarul cu judeţul Vaslui, în colinele Covurluiului şi dealurile Fălciului, altitudinea în cuprinsul teritoriului său variind între 80 m, pe valea Horincii, şi 297 m, pe dealul Bâzanu. Suprafaţa este de 9603 ha, iar populaţia este de 4386 locuitori (2002). Temperatura media anuală a aerului este 9,6°C. Comuna se află în bazinele Prut şi Siret, principalele ape fiind Chineja, Jeravăţ, Horincea, Slivna şi Băneasa. În apropierea de comuna Bereşti-Meria, pe tronsonul Galaţi-Bârlad se află un tunel de 4 km lungime, Bereşti-Tălăşman, care este cel mai lung din Moldova şi al doilea ca lungime din ţară.
:*Satul Meria este atestat documentar la 9 iunie 1542, fiind numit Merii. Satul este amintit într-o poruncă domnească din octombrie 1792: „au fostu câţiva codri merei”.
[[File:Sala sport.jpg|thumb|alt=Sala sport.| Sală de sport, comuna Bereşti-Meria]]
:*Aldeşti este un sat atestat documentar la 25 ianuarie 1496. Numele localităţii provine de la cel al întemeietorului „alde Aldea”, din familia lui Aldan, care însemna „cânepă de sămânţă”.
:*Balinteşti este atestat documentar la 24 noiembrie 1646. Satul Balinteşti, dăruit de Ştefan cel Mare mânăstirii Putna la 2 iunie 1502, a fost localizat peste Prut în zona oraşului Cahul. Unii istorici consideră că onomasticul Balint este varianta maghiară a numelui catolic Valent. Prezenţa în partea răsăriteană a ţinutului Covurlui a unui onomastic de provenienţă transilvăneană este urmarea trecerii oierilor din Transilvania către câmpiile de peste Prut şi Nistru.
:*Onciul este atestat documentar la 15 martie 1531. Toponimul „Onciul” începe să fie folosit prin 1830, fiind format de la antroponimul „Ion” şi sufixul slav „- ciu” şi a devenit „Ionciul”.
:*Pleşa este atestat in 1780, denumirea provenind de la cuvântul de origine slavă „pleşuv”, „chel”.
:*Prodăneşti este un sat atestat documentar în anul 1772. Se presupune că primul nume al satului a fost „Sârbi”. Acest sat este vândut lui Bancea Prodănescul. „Prodan” este un nume slav care înseamnă „a răpi”.
:*Puricani este atestat documentar în 1772, provine de la substantivul „puric” desemnând un om mic de stat, „mic cât un purice”.
[[File:sat Sipote.jpg|thumb|alt=sat Sipote.| Sat Şipote]]
:*Săseni este atestat în anul 1772 şi are la origine un străvechi nume sas, folosit în Moldova, când se aminteşte „judecia unde a fost Sas Dan”. Toponimul Săseni indică pe un Sas ca întemeietor al satului.
:*Satul Slivna este atestat la 26 octombrie 1493, luându-şi numele de la pârâul care străbătea zona. În 1814, satul este menţionat în documentele vremii deoarece răzeşii din Slivna se judecă cu Ioan Cârjă, stăpânul satului Onceşti.
:*Şipotele este atestat documentar în 1772, toponimul provenind de la prezenţa unor „şipote” - izvoare a căror apă curge din mal pe un „jgheag”.
:Sursa: '''Biblioteca comunală Bereşti-Meria''' (Georgică Onu, bibliotecar); '''Geacu, Sorin.''' ''Judeţul Galaţi : Dicţionar de geografie fizică''. Bucureşti : Editura CD Press, 2007; '''Galerie foto : Primăria Bereşti-Meria, jud.Galaţi'''. În: ''Primăria comunei Bereşti-Meria'' [online]. [citat 8 mai 2012]. Disponibil în Internet: http://www.comunaberesti-meria.ro/galerie-foto_3_42_1.htm

='''Note/Referinţe'''=
:* Bereşti-Meria, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219104?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Bere%C5%9Fti-Meria%2C+comun%C4%83

='''Primăria Bereşti-Meria'''=
[[Image:primaria berestimeria.jpg|thumb|alt=primaria berestimeria.| Primăria Bereşti-Meria]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' loc. Bereşti-Meria, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807035
::'''Telefon:''' 0236/342418
::'''Fax:''' 0236/342418
::'''E-mail:''' berestim@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunaberesti-meria.ro

='''Biblioteca'''=
:Biblioteca Comunală Bereşti-Meria se înfiinţează în anul 1957, din dorinţa învăţătorului Slivneanu Constantin, care pe lângă donaţie de cărţi, organizează şi o colectă, prilej cu care se strâng mai bine de 600 volume. În anul 1968 o parte din fondul de carte este mutat în comuna nou înfiinţată Balinteşti. De atunci şi până în anul 1992, când îşi recapătă statutul, biblioteca este deservită de cadre didactice, obligate la acea vreme să presteze o muncă voluntară fără retribuţie. În anul 1992, Consiliul Local hotărăşte să întregească patrimoniul bibliotecii, să-i creeze statutul legal, să angajeze bibliotecar cu normă întreagă.
:Biblioteca deţine un număr de 10082 volume.

:Au activat ca bibliotecari de-a lungul timpului: Enache Constanţa; Tudose Pachita (1964-1968); Bogatu Ana (1968-1974); Bogatu Gheorghe; Rusu Maria (1976-1987); Chiricuţă Aneta
: Bibliotecar:'''ONU Georgică''' (în prezent).
Experienţă profesională:
:*Bibliotecar Biblioteca Comunală Bereşti-Meria (din 1996).

='''Educaţie'''=

:'''Grădiniţe''':

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Slivna, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Meria, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Balinteşti, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Pleşa, com. Bereşti-Meria

:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Aldeşti, com. Bereşti-Meria

:'''Școli gimnaziale''':

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Slivna, com. Bereşti-Meria

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Balinteşti, com. Bereşti-Meria

:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Pleşa, com. Bereşti-Meria Tel: 0236/867.927

:*''Şcoala Primară ”Andronachi Goga”'', sat Aldeşti, com. Bereşti-Meria Tel: 0236/867.782

='''Note/Referinţe'''=
:* Bereşti-Meria, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219104?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Bere%C5%9Fti-Meria%2C+comun%C4%83

Bălăbăneşti

2022-04-05T11:50:21Z

Ioana: /* Biblioteca Comunală Bălăbăneşti */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
[[File:Scoala lungestir.jpg|thumb|alt=Scoala din Lungesti.| Şcoala "Dumitru I. Ghimuş" Lungeşti]]
[[File:Scoala balabanesti.jpg|thumb|alt=Scoala din Balabanesti.| Şcoala "Gheorghe şi Maria Taşcă" Bălăbăneşti]]
[[File:balabanesti monument.jpg|thumb|alt=Balabanesti.| Monumentul eroilor Bursucani]]

:Prima menţiune documentară a satului Bălăbăneşti este din 5 decembrie 1460, într-un act de judecată dat de Ştefan cel Mare la Bârlad<ref>Neculai Pământ, Delia-Elena Guţă, Florin Munteanu, ''Bălăbăneşti : Un sat de răzăşi : Monografie'', Galaţi, Zigotto, 2010, p. 13-14</ref>. Acest document confirmă legenda satului<ref>Ibidem, p. 16-20</ref>, care are mai multe variante, şi face legătura între toponimul „Româneşti”, dat unei văi de pe versantul stâng al văii Jeravaţului, în partea de nord a actualei vetre a satului, şi Bălăbăneşti.
:Legenda spune că a fost un oarecare Roman care avea o fată, Florica. Fiind plecat cu treburi într-o zi, au venit tătarii şi i-au răpit fata. Tătarii ardeau, jefuiau şi pustiau ţinuturile şi furau fete pe care le vindeau la Constantinopol ca roabe în haremuri. Întors acasă, Roman află despre invazia tătarilor şi dispariţia fetei. Roman promite mâna fetei celui ce o va salva. Un tânăr argat se învoieşte să o salveze. Acesta pleacă cu o ceată călare, prinde din urmă convoiul tătarilor, iar noaptea o salvează pe Florica dintr-o căruţă, o aruncă pe cal şi vine cu ea înapoi la moşie, la Româneşti. Roman îşi ţine promisiunea făcută, îi dă fata în căsătorie, eroul devenind urmaşul boierului Roman. Pe acest erou legendar îl chema Peche. Acest Peche a avut cu Florica un fiu care a primit numele de Balaban. Balaban este un cuvânt turcesc, care înseamnă "urs, om mare sau namilă". Fiul lui Peche a primit aceast nume în amintirea tatălui său care se pare că era un om extraordinar de voinic şi curajos . Balaban, fiul lui Peche, conştientizează pericolul unei noi invazii tătărăşti, deoarece satul se situa într-un loc deschis pe malul Jăravăţului şi decide să retragă satul în pădure, unde este astăzi. La început s-a mutat Balaban cu familia sa, dar prin creşterea populaţiei, aşezarea s-a mărit devenind Bălăbăneşti.
[[File:Lumea lui Creangă la Bursucani.jpg|thumb|alt=Lumea lui Creangă la Bursucani.|Sculpturi aparţinând lui Neculaiu Balaban]]
:Celelalte sate ale comunei sunt menţionate după cum urmează: '''Lungeşti''' (13 iunie 1436), '''Bursucani''' (1 septembrie 1681), '''Zimbru''' (1830).
:'''Bălăbăneşti''' este comună din anul 1864 şi a făcut parte succesiv din: ţinutul Tutova, judeţul Tutova, regiunea Galaţi, raionul Bârlad, raionul Bereşti, iar din 1968 din [[judeţul Galaţi|judeţul Galaţi]]. În 1908, a fost reşedinţă de plasă în judeţul Tutova.
:Satul '''Lungeşti''' a fost comună din 1864, iar după 1900 a făcut parte permanent din comuna Bălăbăneşti. Între 1871-1875, a fost reşedinţă de comună şi cuprindea satele: Lungeşti, Bălăbăneşti, Miroasa, Bursucani, Zimbru, Cruceanu, Rădeşti, Oanca.
:Satul '''Bursucani''' a fost comună din 1865 şi a făcut parte în perioade lungi din comunele: Rădeşti, Drăguşeni, Bălăbăneşti (din 1968 până în prezent).
:[[Image:Troiţă la Bălăbăneşti.jpg|thumb|left|alt=Troiţă la Bălăbăneşti.|Troiţă la Bălăbăneşti]]
:Comuna Bălăbăneşti este aşezată în partea centrală a Moldovei, în nordul [[judeţul Galaţi|judeţului Galaţi]], la limita cu judeţul Vaslui. Este o zonă care face parte din Dealurile Fălciului, în partea de nord, şi Podişul Covurluiului, în partea de sud. Relieful reprezentat de dealuri şi văi este alcătuit din nisipuri şi argile. Cele mai importante dealuri sunt: Poieni, Jorăşti, Ceahlău, Rohna, Băbălăul, Muntele, Uliul etc. Cel mai important râu, Jerevăţul, are albia formată din nisipuri şi are viituri dese şi mari, mai ales primăvara şi toamna. Cele mai răspândite soluri sunt cernoziomurile levigate. Vegetaţia este formată din păduri de amestec (stejar, carpen, tei, ulm, cireş, păr etc.) vegetaţie de baltă (stuf, papură, mentă, coada calului etc.), mai ales pe Valea Jeravăţului şi ochiuri de stepă pe versanţii văilor sau pe culmi. Pădurile, actualmente cu o suprafaţă de 1359 ha, în trecut au fost mai mari, asigurând lemne şi adăpost populaţiei. Animalele sălbatice cele mai răspândite sunt iepurii, vulpea, mistreţul, căprioara etc. În pădurile din partea de sud trăieşte o pasăre, corbul, ocrotită de lege. Înainte de 1989, pădurile comunei făceau parte dintr-un fond de vânătoare special pentru mistreţi, cerbi, căprioare. Anual, din pădurile comunei se recoltează cantităţi importante de plante medicinale. Agricultura a constituit şi constituie şi în prezent ocupaţia de bază a locuitorilor comunei.<ref>La adunarea referințelor a contribuit bibliotecarul din comună, Costică Baicu; '''Album Foto''', în ''Xpress Balabanesti'' [online], [citat 19 octombrie 2009], Disponibil în internet: http://balabanesti.net/about-2/album-foto/.
</ref>

='''Primăria Bălăbăneşti'''=
[[Image:Primaria Balabanesti1.jpg|thumb|alt=Primaria Balabanesti.| Primăria comunei Bălăbăneşti]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' str. Principală, nr. 22, loc. Bălăbăneşti, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807010
::'''Telefon:''' 0236/348508, 0236/348625
::'''Fax:''' 0236/348508
::'''E-mail:''' primariabalabanesti@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunabalabanesti.ro

='''Biblioteca Comunală Bălăbăneşti'''=
:Biblioteca comunală Bălăbăneşti funcţionează pe lângă Căminul Cultural şi apare ca instituţie de cultură după Al Doilea Război Mondial. Înainte de război, biblioteca deţinea 734 volume, iar Biserica „Sfântul Nicolae” 380 volume. Înainte de 1960, moşierul Antonescu donează o casă comunităţii din Bălăbăneşti, având ca destinaţie înfiinţarea unui cămin cultural şi a unei biblioteci.
:În jurul anilor 1960-1963, pe structura vechiului cămin, se construieşte actuala clădire a Căminului Cultural Bălăbăneşti, care are şi două încăperi destinate bibliotecii cu o suprafaţă totală de 60 m². Una din încaperile bibliotecii este amenajată şi ca sală de lectură cu cca 10 locuri.
:În prezent, Biblioteca Comunală Bălăbăneşti are aproximativ 15.000 volume. În afara activităţii propriu-zise de împrumut la domiciliu, consultarea fondului sălii de lectură, biblioteca ţine o legătură strânsă cu şcolile, dezvoltând diverse activităţi: vizite la bibliotecă, comemorări, expoziţii, spectacole artistice cu elevii etc.
:Programul de funcţionare al bibliotecii este:
[[Image:Biblioteca Balabanestii.jpg|thumb|alt=Biblioteca Balabanesti.| Biblioteca "G.F.Taşcă" Bălăbăneşti]]
:După 1963, au îndeplinit funcția de bibliotecari: Eliza Dragomir (învăţătoare); Neculai Pământ (profesor); Constantin Ciocan.
:Bibliotecar: '''BAICU Costică''' (în prezent).

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', com. Bălăbăneşti
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Bursucani, com. Bălăbăneşti
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Lungeşti, com. Bălăbăneşti

:'''Școli gimnaziale''':
:*''Şcoala Gimnazială ”Gheorghe şi Maria Taşcă"'', com. Bălăbăneşti, e-mail: scoala_balabanesti@yahoo.com
:*''Şcoala Primară Nr. 1'' sat Bursucani, com. Bălăbăneşti, Tel: 0236/330.406

='''Comunitate locală'''=
::'''Facebook-ul comunităţii''': http://www.facebook.com/balabanesti
::'''Site-ul comunităţii''': http://balabanesti.net/

='''Note/Referinţe'''=
<references />
:*'''OPREA, Ion N.'''. ''George-Felix Taşcă şi neamul Tăşculeştilor''. Iaşi : Pim, 2011. 342 p. II 104.252
:*'''PĂMÂNT, Neculai; GUŢĂ, Delia-Elena; MUNTEANU, Florin'''. ''Bălăbăneşti : Un sat de răzăşi : Monografie''. Galaţi: Zigotto, 2010. 330 p. II 102.844
:*'''TAŞCĂ, George-Felix'''. ''Răzeșii de Bălăbănești''. Cuvânt înainte: prof. Cristian-Dragoş Căldăraru. Galați: Editura Muzeului de Istorie Galaţi, 2014. 404 p. III 47.477
:[[File:Balabanesti_mic.jpg|frameless|Monografie]] [[File:Razesii_de_Balabanesti_mic.jpg|frameless|Razesii]] [[File:George Felix Tasca si Neamul Tasculestilor.jpg|frameless|thumb|170px|right|Razesii]]
:*Bălăbăneşti, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii "V.A. Urechia"], [citat 10 august 2017], Disponibil în Internet: http://193.231.136.4/opac/browse#idx=12&q=B%C4%83l%C4%83b%C4%83ne%C5%9Fti%2C+comun%C4%83

Bălăbăneşti

2022-04-05T11:48:48Z

Ioana: /* Biblioteca Comunală Bălăbăneşti */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
[[File:Scoala lungestir.jpg|thumb|alt=Scoala din Lungesti.| Şcoala "Dumitru I. Ghimuş" Lungeşti]]
[[File:Scoala balabanesti.jpg|thumb|alt=Scoala din Balabanesti.| Şcoala "Gheorghe şi Maria Taşcă" Bălăbăneşti]]
[[File:balabanesti monument.jpg|thumb|alt=Balabanesti.| Monumentul eroilor Bursucani]]

:Prima menţiune documentară a satului Bălăbăneşti este din 5 decembrie 1460, într-un act de judecată dat de Ştefan cel Mare la Bârlad<ref>Neculai Pământ, Delia-Elena Guţă, Florin Munteanu, ''Bălăbăneşti : Un sat de răzăşi : Monografie'', Galaţi, Zigotto, 2010, p. 13-14</ref>. Acest document confirmă legenda satului<ref>Ibidem, p. 16-20</ref>, care are mai multe variante, şi face legătura între toponimul „Româneşti”, dat unei văi de pe versantul stâng al văii Jeravaţului, în partea de nord a actualei vetre a satului, şi Bălăbăneşti.
:Legenda spune că a fost un oarecare Roman care avea o fată, Florica. Fiind plecat cu treburi într-o zi, au venit tătarii şi i-au răpit fata. Tătarii ardeau, jefuiau şi pustiau ţinuturile şi furau fete pe care le vindeau la Constantinopol ca roabe în haremuri. Întors acasă, Roman află despre invazia tătarilor şi dispariţia fetei. Roman promite mâna fetei celui ce o va salva. Un tânăr argat se învoieşte să o salveze. Acesta pleacă cu o ceată călare, prinde din urmă convoiul tătarilor, iar noaptea o salvează pe Florica dintr-o căruţă, o aruncă pe cal şi vine cu ea înapoi la moşie, la Româneşti. Roman îşi ţine promisiunea făcută, îi dă fata în căsătorie, eroul devenind urmaşul boierului Roman. Pe acest erou legendar îl chema Peche. Acest Peche a avut cu Florica un fiu care a primit numele de Balaban. Balaban este un cuvânt turcesc, care înseamnă "urs, om mare sau namilă". Fiul lui Peche a primit aceast nume în amintirea tatălui său care se pare că era un om extraordinar de voinic şi curajos . Balaban, fiul lui Peche, conştientizează pericolul unei noi invazii tătărăşti, deoarece satul se situa într-un loc deschis pe malul Jăravăţului şi decide să retragă satul în pădure, unde este astăzi. La început s-a mutat Balaban cu familia sa, dar prin creşterea populaţiei, aşezarea s-a mărit devenind Bălăbăneşti.
[[File:Lumea lui Creangă la Bursucani.jpg|thumb|alt=Lumea lui Creangă la Bursucani.|Sculpturi aparţinând lui Neculaiu Balaban]]
:Celelalte sate ale comunei sunt menţionate după cum urmează: '''Lungeşti''' (13 iunie 1436), '''Bursucani''' (1 septembrie 1681), '''Zimbru''' (1830).
:'''Bălăbăneşti''' este comună din anul 1864 şi a făcut parte succesiv din: ţinutul Tutova, judeţul Tutova, regiunea Galaţi, raionul Bârlad, raionul Bereşti, iar din 1968 din [[judeţul Galaţi|judeţul Galaţi]]. În 1908, a fost reşedinţă de plasă în judeţul Tutova.
:Satul '''Lungeşti''' a fost comună din 1864, iar după 1900 a făcut parte permanent din comuna Bălăbăneşti. Între 1871-1875, a fost reşedinţă de comună şi cuprindea satele: Lungeşti, Bălăbăneşti, Miroasa, Bursucani, Zimbru, Cruceanu, Rădeşti, Oanca.
:Satul '''Bursucani''' a fost comună din 1865 şi a făcut parte în perioade lungi din comunele: Rădeşti, Drăguşeni, Bălăbăneşti (din 1968 până în prezent).
:[[Image:Troiţă la Bălăbăneşti.jpg|thumb|left|alt=Troiţă la Bălăbăneşti.|Troiţă la Bălăbăneşti]]
:Comuna Bălăbăneşti este aşezată în partea centrală a Moldovei, în nordul [[judeţul Galaţi|judeţului Galaţi]], la limita cu judeţul Vaslui. Este o zonă care face parte din Dealurile Fălciului, în partea de nord, şi Podişul Covurluiului, în partea de sud. Relieful reprezentat de dealuri şi văi este alcătuit din nisipuri şi argile. Cele mai importante dealuri sunt: Poieni, Jorăşti, Ceahlău, Rohna, Băbălăul, Muntele, Uliul etc. Cel mai important râu, Jerevăţul, are albia formată din nisipuri şi are viituri dese şi mari, mai ales primăvara şi toamna. Cele mai răspândite soluri sunt cernoziomurile levigate. Vegetaţia este formată din păduri de amestec (stejar, carpen, tei, ulm, cireş, păr etc.) vegetaţie de baltă (stuf, papură, mentă, coada calului etc.), mai ales pe Valea Jeravăţului şi ochiuri de stepă pe versanţii văilor sau pe culmi. Pădurile, actualmente cu o suprafaţă de 1359 ha, în trecut au fost mai mari, asigurând lemne şi adăpost populaţiei. Animalele sălbatice cele mai răspândite sunt iepurii, vulpea, mistreţul, căprioara etc. În pădurile din partea de sud trăieşte o pasăre, corbul, ocrotită de lege. Înainte de 1989, pădurile comunei făceau parte dintr-un fond de vânătoare special pentru mistreţi, cerbi, căprioare. Anual, din pădurile comunei se recoltează cantităţi importante de plante medicinale. Agricultura a constituit şi constituie şi în prezent ocupaţia de bază a locuitorilor comunei.<ref>La adunarea referințelor a contribuit bibliotecarul din comună, Costică Baicu; '''Album Foto''', în ''Xpress Balabanesti'' [online], [citat 19 octombrie 2009], Disponibil în internet: http://balabanesti.net/about-2/album-foto/.
</ref>

='''Primăria Bălăbăneşti'''=
[[Image:Primaria Balabanesti1.jpg|thumb|alt=Primaria Balabanesti.| Primăria comunei Bălăbăneşti]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' str. Principală, nr. 22, loc. Bălăbăneşti, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807010
::'''Telefon:''' 0236/348508, 0236/348625
::'''Fax:''' 0236/348508
::'''E-mail:''' primariabalabanesti@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunabalabanesti.ro

='''Biblioteca Comunală Bălăbăneşti'''=
:Biblioteca comunală Bălăbăneşti funcţionează pe lângă Căminul Cultural şi apare ca instituţie de cultură după Al Doilea Război Mondial. Înainte de război, biblioteca deţinea 734 volume, iar Biserica „Sfântul Nicolae” 380 volume. Înainte de 1960, moşierul Antonescu donează o casă comunităţii din Bălăbăneşti, având ca destinaţie înfiinţarea unui cămin cultural şi a unei biblioteci.
:În jurul anilor 1960-1963, pe structura vechiului cămin, se construieşte actuala clădire a Căminului Cultural Bălăbăneşti, care are şi două încăperi destinate bibliotecii cu o suprafaţă totală de 60 m². Una din încaperile bibliotecii este amenajată şi ca sală de lectură cu cca 10 locuri.
:În prezent, Biblioteca Comunală Bălăbăneşti are aproximativ 12.991 volume. În afara activităţii propriu-zise de împrumut la domiciliu, consultarea fondului sălii de lectură, biblioteca ţine o legătură strânsă cu şcolile, dezvoltând diverse activităţi: vizite la bibliotecă, comemorări, expoziţii, spectacole artistice cu elevii etc.
:Programul de funcţionare al bibliotecii este:
[[Image:Biblioteca Balabanestii.jpg|thumb|alt=Biblioteca Balabanesti.| Biblioteca "G.F.Taşcă" Bălăbăneşti]]
:După 1963, au îndeplinit funcția de bibliotecari: Eliza Dragomir (învăţătoare); Neculai Pământ (profesor); Constantin Ciocan.
:Bibliotecar: '''BAICU Costică''' (în prezent).

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', com. Bălăbăneşti
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Bursucani, com. Bălăbăneşti
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Lungeşti, com. Bălăbăneşti

:'''Școli gimnaziale''':
:*''Şcoala Gimnazială ”Gheorghe şi Maria Taşcă"'', com. Bălăbăneşti, e-mail: scoala_balabanesti@yahoo.com
:*''Şcoala Primară Nr. 1'' sat Bursucani, com. Bălăbăneşti, Tel: 0236/330.406

='''Comunitate locală'''=
::'''Facebook-ul comunităţii''': http://www.facebook.com/balabanesti
::'''Site-ul comunităţii''': http://balabanesti.net/

='''Note/Referinţe'''=
<references />
:*'''OPREA, Ion N.'''. ''George-Felix Taşcă şi neamul Tăşculeştilor''. Iaşi : Pim, 2011. 342 p. II 104.252
:*'''PĂMÂNT, Neculai; GUŢĂ, Delia-Elena; MUNTEANU, Florin'''. ''Bălăbăneşti : Un sat de răzăşi : Monografie''. Galaţi: Zigotto, 2010. 330 p. II 102.844
:*'''TAŞCĂ, George-Felix'''. ''Răzeșii de Bălăbănești''. Cuvânt înainte: prof. Cristian-Dragoş Căldăraru. Galați: Editura Muzeului de Istorie Galaţi, 2014. 404 p. III 47.477
:[[File:Balabanesti_mic.jpg|frameless|Monografie]] [[File:Razesii_de_Balabanesti_mic.jpg|frameless|Razesii]] [[File:George Felix Tasca si Neamul Tasculestilor.jpg|frameless|thumb|170px|right|Razesii]]
:*Bălăbăneşti, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii "V.A. Urechia"], [citat 10 august 2017], Disponibil în Internet: http://193.231.136.4/opac/browse#idx=12&q=B%C4%83l%C4%83b%C4%83ne%C5%9Fti%2C+comun%C4%83

Bălăbăneşti

2022-04-05T11:47:20Z

Ioana: /* Biblioteca Comunală Bălăbăneşti */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
[[File:Scoala lungestir.jpg|thumb|alt=Scoala din Lungesti.| Şcoala "Dumitru I. Ghimuş" Lungeşti]]
[[File:Scoala balabanesti.jpg|thumb|alt=Scoala din Balabanesti.| Şcoala "Gheorghe şi Maria Taşcă" Bălăbăneşti]]
[[File:balabanesti monument.jpg|thumb|alt=Balabanesti.| Monumentul eroilor Bursucani]]

:Prima menţiune documentară a satului Bălăbăneşti este din 5 decembrie 1460, într-un act de judecată dat de Ştefan cel Mare la Bârlad<ref>Neculai Pământ, Delia-Elena Guţă, Florin Munteanu, ''Bălăbăneşti : Un sat de răzăşi : Monografie'', Galaţi, Zigotto, 2010, p. 13-14</ref>. Acest document confirmă legenda satului<ref>Ibidem, p. 16-20</ref>, care are mai multe variante, şi face legătura între toponimul „Româneşti”, dat unei văi de pe versantul stâng al văii Jeravaţului, în partea de nord a actualei vetre a satului, şi Bălăbăneşti.
:Legenda spune că a fost un oarecare Roman care avea o fată, Florica. Fiind plecat cu treburi într-o zi, au venit tătarii şi i-au răpit fata. Tătarii ardeau, jefuiau şi pustiau ţinuturile şi furau fete pe care le vindeau la Constantinopol ca roabe în haremuri. Întors acasă, Roman află despre invazia tătarilor şi dispariţia fetei. Roman promite mâna fetei celui ce o va salva. Un tânăr argat se învoieşte să o salveze. Acesta pleacă cu o ceată călare, prinde din urmă convoiul tătarilor, iar noaptea o salvează pe Florica dintr-o căruţă, o aruncă pe cal şi vine cu ea înapoi la moşie, la Româneşti. Roman îşi ţine promisiunea făcută, îi dă fata în căsătorie, eroul devenind urmaşul boierului Roman. Pe acest erou legendar îl chema Peche. Acest Peche a avut cu Florica un fiu care a primit numele de Balaban. Balaban este un cuvânt turcesc, care înseamnă "urs, om mare sau namilă". Fiul lui Peche a primit aceast nume în amintirea tatălui său care se pare că era un om extraordinar de voinic şi curajos . Balaban, fiul lui Peche, conştientizează pericolul unei noi invazii tătărăşti, deoarece satul se situa într-un loc deschis pe malul Jăravăţului şi decide să retragă satul în pădure, unde este astăzi. La început s-a mutat Balaban cu familia sa, dar prin creşterea populaţiei, aşezarea s-a mărit devenind Bălăbăneşti.
[[File:Lumea lui Creangă la Bursucani.jpg|thumb|alt=Lumea lui Creangă la Bursucani.|Sculpturi aparţinând lui Neculaiu Balaban]]
:Celelalte sate ale comunei sunt menţionate după cum urmează: '''Lungeşti''' (13 iunie 1436), '''Bursucani''' (1 septembrie 1681), '''Zimbru''' (1830).
:'''Bălăbăneşti''' este comună din anul 1864 şi a făcut parte succesiv din: ţinutul Tutova, judeţul Tutova, regiunea Galaţi, raionul Bârlad, raionul Bereşti, iar din 1968 din [[judeţul Galaţi|judeţul Galaţi]]. În 1908, a fost reşedinţă de plasă în judeţul Tutova.
:Satul '''Lungeşti''' a fost comună din 1864, iar după 1900 a făcut parte permanent din comuna Bălăbăneşti. Între 1871-1875, a fost reşedinţă de comună şi cuprindea satele: Lungeşti, Bălăbăneşti, Miroasa, Bursucani, Zimbru, Cruceanu, Rădeşti, Oanca.
:Satul '''Bursucani''' a fost comună din 1865 şi a făcut parte în perioade lungi din comunele: Rădeşti, Drăguşeni, Bălăbăneşti (din 1968 până în prezent).
:[[Image:Troiţă la Bălăbăneşti.jpg|thumb|left|alt=Troiţă la Bălăbăneşti.|Troiţă la Bălăbăneşti]]
:Comuna Bălăbăneşti este aşezată în partea centrală a Moldovei, în nordul [[judeţul Galaţi|judeţului Galaţi]], la limita cu judeţul Vaslui. Este o zonă care face parte din Dealurile Fălciului, în partea de nord, şi Podişul Covurluiului, în partea de sud. Relieful reprezentat de dealuri şi văi este alcătuit din nisipuri şi argile. Cele mai importante dealuri sunt: Poieni, Jorăşti, Ceahlău, Rohna, Băbălăul, Muntele, Uliul etc. Cel mai important râu, Jerevăţul, are albia formată din nisipuri şi are viituri dese şi mari, mai ales primăvara şi toamna. Cele mai răspândite soluri sunt cernoziomurile levigate. Vegetaţia este formată din păduri de amestec (stejar, carpen, tei, ulm, cireş, păr etc.) vegetaţie de baltă (stuf, papură, mentă, coada calului etc.), mai ales pe Valea Jeravăţului şi ochiuri de stepă pe versanţii văilor sau pe culmi. Pădurile, actualmente cu o suprafaţă de 1359 ha, în trecut au fost mai mari, asigurând lemne şi adăpost populaţiei. Animalele sălbatice cele mai răspândite sunt iepurii, vulpea, mistreţul, căprioara etc. În pădurile din partea de sud trăieşte o pasăre, corbul, ocrotită de lege. Înainte de 1989, pădurile comunei făceau parte dintr-un fond de vânătoare special pentru mistreţi, cerbi, căprioare. Anual, din pădurile comunei se recoltează cantităţi importante de plante medicinale. Agricultura a constituit şi constituie şi în prezent ocupaţia de bază a locuitorilor comunei.<ref>La adunarea referințelor a contribuit bibliotecarul din comună, Costică Baicu; '''Album Foto''', în ''Xpress Balabanesti'' [online], [citat 19 octombrie 2009], Disponibil în internet: http://balabanesti.net/about-2/album-foto/.
</ref>

='''Primăria Bălăbăneşti'''=
[[Image:Primaria Balabanesti1.jpg|thumb|alt=Primaria Balabanesti.| Primăria comunei Bălăbăneşti]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' str. Principală, nr. 22, loc. Bălăbăneşti, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807010
::'''Telefon:''' 0236/348508, 0236/348625
::'''Fax:''' 0236/348508
::'''E-mail:''' primariabalabanesti@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunabalabanesti.ro

='''Biblioteca Comunală Bălăbăneşti'''=
:Biblioteca comunală Bălăbăneşti funcţionează pe lângă Căminul Cultural şi apare ca instituţie de cultură după Al Doilea Război Mondial. Înainte de război, biblioteca deţinea 734 volume, iar Biserica „Sfântul Nicolae” 380 volume. Înainte de 1960, moşierul Antonescu donează o casă comunităţii din Bălăbăneşti, având ca destinaţie înfiinţarea unui cămin cultural şi a unei biblioteci.
:În jurul anilor 1960-1963, pe structura vechiului cămin, se construieşte actuala clădire a Căminului Cultural Bălăbăneşti, care are şi două încăperi destinate bibliotecii cu o suprafaţă totală de 60 m². Una din încaperile bibliotecii este amenajată şi ca sală de lectură cu cca 10 locuri.
:În prezent, Biblioteca Comunală Bălăbăneşti are aproximativ 14.000 volume. În afara activităţii propriu-zise de împrumut la domiciliu, consultarea fondului sălii de lectură, biblioteca ţine o legătură strânsă cu şcolile, dezvoltând diverse activităţi: vizite la bibliotecă, comemorări, expoziţii, spectacole artistice cu elevii etc.
:Programul de funcţionare al bibliotecii este:
[[Image:Biblioteca Balabanestii.jpg|thumb|alt=Biblioteca Balabanesti.| Biblioteca "G.F.Taşcă" Bălăbăneşti]]
:După 1963, au îndeplinit funcția de bibliotecari: Eliza Dragomir (învăţătoare); Neculai Pământ (profesor); Constantin Ciocan.
:Bibliotecar: '''BAICU Costică''' (în prezent).

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', com. Bălăbăneşti
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Bursucani, com. Bălăbăneşti
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Lungeşti, com. Bălăbăneşti

:'''Școli gimnaziale''':
:*''Şcoala Gimnazială ”Gheorghe şi Maria Taşcă"'', com. Bălăbăneşti, e-mail: scoala_balabanesti@yahoo.com
:*''Şcoala Primară Nr. 1'' sat Bursucani, com. Bălăbăneşti, Tel: 0236/330.406

='''Comunitate locală'''=
::'''Facebook-ul comunităţii''': http://www.facebook.com/balabanesti
::'''Site-ul comunităţii''': http://balabanesti.net/

='''Note/Referinţe'''=
<references />
:*'''OPREA, Ion N.'''. ''George-Felix Taşcă şi neamul Tăşculeştilor''. Iaşi : Pim, 2011. 342 p. II 104.252
:*'''PĂMÂNT, Neculai; GUŢĂ, Delia-Elena; MUNTEANU, Florin'''. ''Bălăbăneşti : Un sat de răzăşi : Monografie''. Galaţi: Zigotto, 2010. 330 p. II 102.844
:*'''TAŞCĂ, George-Felix'''. ''Răzeșii de Bălăbănești''. Cuvânt înainte: prof. Cristian-Dragoş Căldăraru. Galați: Editura Muzeului de Istorie Galaţi, 2014. 404 p. III 47.477
:[[File:Balabanesti_mic.jpg|frameless|Monografie]] [[File:Razesii_de_Balabanesti_mic.jpg|frameless|Razesii]] [[File:George Felix Tasca si Neamul Tasculestilor.jpg|frameless|thumb|170px|right|Razesii]]
:*Bălăbăneşti, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii "V.A. Urechia"], [citat 10 august 2017], Disponibil în Internet: http://193.231.136.4/opac/browse#idx=12&q=B%C4%83l%C4%83b%C4%83ne%C5%9Fti%2C+comun%C4%83

Bălăşeşti

2022-04-05T11:46:15Z

Ioana: /* Biblioteca */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
[[File:Gradinita Balasesti.jpg|thumb|alt=gradinita|Grădiniţa Bălăşeşti]]
:Comuna Bălăşeşti cuprinde 4 sate: Bălăşeşti, Ciureşti, Ciureştii Noi şi Pupezeni. Este situată în nordul [[judeţului Galaţi]], la hotarul cu judeţul Vaslui, în colinele Covurluiului, altitudinea din cuprinsul teritoriului său variind între 59 m – 258 m. Suprafaţa este de 6.479 ha, iar populaţia este de 2566 locuitori (2002). Temperatura medie anuală a aerului este de 9,7° C. Comuna se află în bazinul hidrografic Siret, principalele ape fiind Bârlad şi Hobana. Se află la 91 km de [[Galaţi]] şi 22 km de Bârlad.
:'''Satul Bălăşeşti''' este atestat documentar la 20 martie 1528. Toponimul are la bază onomasticul „Băloşi” care este menţionat într-un document de atestare: „Aceste adevărate slugi ale noastre, Toader şi fraţii lui ... copiii lui Băloşi ... toţi nepoţii lui Giurgea Sârbul”.
:'''Satul Ciureşti''' este atestat documentar la 17 martie 1508, s-a format din onomasticul „Ciur” care este un substantiv de origine latină folosit într-un catastif de scule scris la Braşov în septembrie 1508. „Ciur” a fost probabil o poreclă dată acestui sat deoarece locuitorii acestuia foloseau ciurul. Alţii sunt de părere că această denumire provine de la o anume configuraţie a ochilor, „ochi de ciur” însemnând „cu ochi mici”.
:'''Satul Pupezeni''' este atestat la 2 iunie 1663, iar numele lui provine din onomasticul „Pupăză”. Locuitorilor acestui sat li s-a atribuit acest apelativ deoarece erau consideraţi oameni vorbăreţi.
:Sursa: '''Geacu, Sorin.''' ''Judeţul Galaţi : Dicţionar de geografie fizică''. Bucureşti : Editura CD Press, 2007; '''Ape curate, oameni sanatosi'''. În: ''Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi România'' [online]. [Citat 2 aprilie 2012]. Disponibil în internet: http://www.cceg.ro/ape_curate_oameni_sanatosi/nacos/08_2009%20Balasesti_Diseminare%20materiale%20informative/album/slides/Primaria%20Balasesti.html.

:Comuna pe facebook: https://www.facebook.com/balasesti.info/

='''Primăria Bălăşeşti'''=
[[File:Primaria Balasesti.jpg|thumb|alt=primaria|Primăria comunei Bălăşeşti]]

'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' loc. Bălăşeşti, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807020
::'''Telefon:''' 0236/334782, 334754
::'''Fax:''' 0236/334782
::'''E-mail:''' primariabalasesti@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.primariabalasesti.ro

='''Biblioteca'''=

:Bibliotecar: '''CHIRIAC Victoria''' (în prezent).

='''Educaţie'''=

:'''Grădiniţe''':
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'' com. Bălăşeşti
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'''' sat Ciureştii Noi, com. Bălăşeşti

:'''Școli gimnaziale''':
:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', com. Bălăşeşti
:*''Şcoala Primară Nr. 1'', sat Ciureştii Noi, com. Bălăşeşti Tel: 0236/342.585

='''Note/Referințe'''=
:* Bălășești, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în Internet: http://193.231.136.4/opac/authority/220169?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=B%C4%83l%C4%83%C5%9Fe%C5%9Fti%2C+comun%C4%83

Bălăşeşti

2022-04-05T11:43:31Z

Ioana: /* Biblioteca */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
[[File:Gradinita Balasesti.jpg|thumb|alt=gradinita|Grădiniţa Bălăşeşti]]
:Comuna Bălăşeşti cuprinde 4 sate: Bălăşeşti, Ciureşti, Ciureştii Noi şi Pupezeni. Este situată în nordul [[judeţului Galaţi]], la hotarul cu judeţul Vaslui, în colinele Covurluiului, altitudinea din cuprinsul teritoriului său variind între 59 m – 258 m. Suprafaţa este de 6.479 ha, iar populaţia este de 2566 locuitori (2002). Temperatura medie anuală a aerului este de 9,7° C. Comuna se află în bazinul hidrografic Siret, principalele ape fiind Bârlad şi Hobana. Se află la 91 km de [[Galaţi]] şi 22 km de Bârlad.
:'''Satul Bălăşeşti''' este atestat documentar la 20 martie 1528. Toponimul are la bază onomasticul „Băloşi” care este menţionat într-un document de atestare: „Aceste adevărate slugi ale noastre, Toader şi fraţii lui ... copiii lui Băloşi ... toţi nepoţii lui Giurgea Sârbul”.
:'''Satul Ciureşti''' este atestat documentar la 17 martie 1508, s-a format din onomasticul „Ciur” care este un substantiv de origine latină folosit într-un catastif de scule scris la Braşov în septembrie 1508. „Ciur” a fost probabil o poreclă dată acestui sat deoarece locuitorii acestuia foloseau ciurul. Alţii sunt de părere că această denumire provine de la o anume configuraţie a ochilor, „ochi de ciur” însemnând „cu ochi mici”.
:'''Satul Pupezeni''' este atestat la 2 iunie 1663, iar numele lui provine din onomasticul „Pupăză”. Locuitorilor acestui sat li s-a atribuit acest apelativ deoarece erau consideraţi oameni vorbăreţi.
:Sursa: '''Geacu, Sorin.''' ''Judeţul Galaţi : Dicţionar de geografie fizică''. Bucureşti : Editura CD Press, 2007; '''Ape curate, oameni sanatosi'''. În: ''Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi România'' [online]. [Citat 2 aprilie 2012]. Disponibil în internet: http://www.cceg.ro/ape_curate_oameni_sanatosi/nacos/08_2009%20Balasesti_Diseminare%20materiale%20informative/album/slides/Primaria%20Balasesti.html.

:Comuna pe facebook: https://www.facebook.com/balasesti.info/

='''Primăria Bălăşeşti'''=
[[File:Primaria Balasesti.jpg|thumb|alt=primaria|Primăria comunei Bălăşeşti]]

'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' loc. Bălăşeşti, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807020
::'''Telefon:''' 0236/334782, 334754
::'''Fax:''' 0236/334782
::'''E-mail:''' primariabalasesti@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.primariabalasesti.ro

='''Biblioteca'''=

:Bibliotecar: '''ZAHARIA Cristinel''' (în prezent).

='''Educaţie'''=

:'''Grădiniţe''':
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'' com. Bălăşeşti
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'''' sat Ciureştii Noi, com. Bălăşeşti

:'''Școli gimnaziale''':
:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', com. Bălăşeşti
:*''Şcoala Primară Nr. 1'', sat Ciureştii Noi, com. Bălăşeşti Tel: 0236/342.585

='''Note/Referințe'''=
:* Bălășești, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în Internet: http://193.231.136.4/opac/authority/220169?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=B%C4%83l%C4%83%C5%9Fe%C5%9Fti%2C+comun%C4%83

Bălăşeşti

2022-04-05T11:43:20Z

Ioana: /* Biblioteca */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
[[File:Gradinita Balasesti.jpg|thumb|alt=gradinita|Grădiniţa Bălăşeşti]]
:Comuna Bălăşeşti cuprinde 4 sate: Bălăşeşti, Ciureşti, Ciureştii Noi şi Pupezeni. Este situată în nordul [[judeţului Galaţi]], la hotarul cu judeţul Vaslui, în colinele Covurluiului, altitudinea din cuprinsul teritoriului său variind între 59 m – 258 m. Suprafaţa este de 6.479 ha, iar populaţia este de 2566 locuitori (2002). Temperatura medie anuală a aerului este de 9,7° C. Comuna se află în bazinul hidrografic Siret, principalele ape fiind Bârlad şi Hobana. Se află la 91 km de [[Galaţi]] şi 22 km de Bârlad.
:'''Satul Bălăşeşti''' este atestat documentar la 20 martie 1528. Toponimul are la bază onomasticul „Băloşi” care este menţionat într-un document de atestare: „Aceste adevărate slugi ale noastre, Toader şi fraţii lui ... copiii lui Băloşi ... toţi nepoţii lui Giurgea Sârbul”.
:'''Satul Ciureşti''' este atestat documentar la 17 martie 1508, s-a format din onomasticul „Ciur” care este un substantiv de origine latină folosit într-un catastif de scule scris la Braşov în septembrie 1508. „Ciur” a fost probabil o poreclă dată acestui sat deoarece locuitorii acestuia foloseau ciurul. Alţii sunt de părere că această denumire provine de la o anume configuraţie a ochilor, „ochi de ciur” însemnând „cu ochi mici”.
:'''Satul Pupezeni''' este atestat la 2 iunie 1663, iar numele lui provine din onomasticul „Pupăză”. Locuitorilor acestui sat li s-a atribuit acest apelativ deoarece erau consideraţi oameni vorbăreţi.
:Sursa: '''Geacu, Sorin.''' ''Judeţul Galaţi : Dicţionar de geografie fizică''. Bucureşti : Editura CD Press, 2007; '''Ape curate, oameni sanatosi'''. În: ''Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi România'' [online]. [Citat 2 aprilie 2012]. Disponibil în internet: http://www.cceg.ro/ape_curate_oameni_sanatosi/nacos/08_2009%20Balasesti_Diseminare%20materiale%20informative/album/slides/Primaria%20Balasesti.html.

:Comuna pe facebook: https://www.facebook.com/balasesti.info/

='''Primăria Bălăşeşti'''=
[[File:Primaria Balasesti.jpg|thumb|alt=primaria|Primăria comunei Bălăşeşti]]

'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' loc. Bălăşeşti, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807020
::'''Telefon:''' 0236/334782, 334754
::'''Fax:''' 0236/334782
::'''E-mail:''' primariabalasesti@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.primariabalasesti.ro

='''Biblioteca'''=

:Bibliotecar: '''ZAHARIA Cristinel''' (în prezent.

='''Educaţie'''=

:'''Grădiniţe''':
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'' com. Bălăşeşti
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'''' sat Ciureştii Noi, com. Bălăşeşti

:'''Școli gimnaziale''':
:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', com. Bălăşeşti
:*''Şcoala Primară Nr. 1'', sat Ciureştii Noi, com. Bălăşeşti Tel: 0236/342.585

='''Note/Referințe'''=
:* Bălășești, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în Internet: http://193.231.136.4/opac/authority/220169?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=B%C4%83l%C4%83%C5%9Fe%C5%9Fti%2C+comun%C4%83

Bălăşeşti

2022-04-05T11:41:36Z

Ioana: /* Educaţie */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
[[File:Gradinita Balasesti.jpg|thumb|alt=gradinita|Grădiniţa Bălăşeşti]]
:Comuna Bălăşeşti cuprinde 4 sate: Bălăşeşti, Ciureşti, Ciureştii Noi şi Pupezeni. Este situată în nordul [[judeţului Galaţi]], la hotarul cu judeţul Vaslui, în colinele Covurluiului, altitudinea din cuprinsul teritoriului său variind între 59 m – 258 m. Suprafaţa este de 6.479 ha, iar populaţia este de 2566 locuitori (2002). Temperatura medie anuală a aerului este de 9,7° C. Comuna se află în bazinul hidrografic Siret, principalele ape fiind Bârlad şi Hobana. Se află la 91 km de [[Galaţi]] şi 22 km de Bârlad.
:'''Satul Bălăşeşti''' este atestat documentar la 20 martie 1528. Toponimul are la bază onomasticul „Băloşi” care este menţionat într-un document de atestare: „Aceste adevărate slugi ale noastre, Toader şi fraţii lui ... copiii lui Băloşi ... toţi nepoţii lui Giurgea Sârbul”.
:'''Satul Ciureşti''' este atestat documentar la 17 martie 1508, s-a format din onomasticul „Ciur” care este un substantiv de origine latină folosit într-un catastif de scule scris la Braşov în septembrie 1508. „Ciur” a fost probabil o poreclă dată acestui sat deoarece locuitorii acestuia foloseau ciurul. Alţii sunt de părere că această denumire provine de la o anume configuraţie a ochilor, „ochi de ciur” însemnând „cu ochi mici”.
:'''Satul Pupezeni''' este atestat la 2 iunie 1663, iar numele lui provine din onomasticul „Pupăză”. Locuitorilor acestui sat li s-a atribuit acest apelativ deoarece erau consideraţi oameni vorbăreţi.
:Sursa: '''Geacu, Sorin.''' ''Judeţul Galaţi : Dicţionar de geografie fizică''. Bucureşti : Editura CD Press, 2007; '''Ape curate, oameni sanatosi'''. În: ''Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi România'' [online]. [Citat 2 aprilie 2012]. Disponibil în internet: http://www.cceg.ro/ape_curate_oameni_sanatosi/nacos/08_2009%20Balasesti_Diseminare%20materiale%20informative/album/slides/Primaria%20Balasesti.html.

:Comuna pe facebook: https://www.facebook.com/balasesti.info/

='''Primăria Bălăşeşti'''=
[[File:Primaria Balasesti.jpg|thumb|alt=primaria|Primăria comunei Bălăşeşti]]

'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' loc. Bălăşeşti, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807020
::'''Telefon:''' 0236/334782, 334754
::'''Fax:''' 0236/334782
::'''E-mail:''' primariabalasesti@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.primariabalasesti.ro

='''Biblioteca'''=
:Bibliotecar:
:'''ZAHARIA Cristinel''' ''(n. 01.09.1971).

:*Studii: Liceul Industrial Focşani Nr. 3 (1985-1989).

='''Educaţie'''=

:'''Grădiniţe''':
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'' com. Bălăşeşti
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'''' sat Ciureştii Noi, com. Bălăşeşti

:'''Școli gimnaziale''':
:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', com. Bălăşeşti
:*''Şcoala Primară Nr. 1'', sat Ciureştii Noi, com. Bălăşeşti Tel: 0236/342.585

='''Note/Referințe'''=
:* Bălășești, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în Internet: http://193.231.136.4/opac/authority/220169?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=B%C4%83l%C4%83%C5%9Fe%C5%9Fti%2C+comun%C4%83

Bălăbăneşti

2022-04-05T11:34:26Z

Ioana: /* Biblioteca Comunală Bălăbăneşti */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
[[File:Scoala lungestir.jpg|thumb|alt=Scoala din Lungesti.| Şcoala "Dumitru I. Ghimuş" Lungeşti]]
[[File:Scoala balabanesti.jpg|thumb|alt=Scoala din Balabanesti.| Şcoala "Gheorghe şi Maria Taşcă" Bălăbăneşti]]
[[File:balabanesti monument.jpg|thumb|alt=Balabanesti.| Monumentul eroilor Bursucani]]

:Prima menţiune documentară a satului Bălăbăneşti este din 5 decembrie 1460, într-un act de judecată dat de Ştefan cel Mare la Bârlad<ref>Neculai Pământ, Delia-Elena Guţă, Florin Munteanu, ''Bălăbăneşti : Un sat de răzăşi : Monografie'', Galaţi, Zigotto, 2010, p. 13-14</ref>. Acest document confirmă legenda satului<ref>Ibidem, p. 16-20</ref>, care are mai multe variante, şi face legătura între toponimul „Româneşti”, dat unei văi de pe versantul stâng al văii Jeravaţului, în partea de nord a actualei vetre a satului, şi Bălăbăneşti.
:Legenda spune că a fost un oarecare Roman care avea o fată, Florica. Fiind plecat cu treburi într-o zi, au venit tătarii şi i-au răpit fata. Tătarii ardeau, jefuiau şi pustiau ţinuturile şi furau fete pe care le vindeau la Constantinopol ca roabe în haremuri. Întors acasă, Roman află despre invazia tătarilor şi dispariţia fetei. Roman promite mâna fetei celui ce o va salva. Un tânăr argat se învoieşte să o salveze. Acesta pleacă cu o ceată călare, prinde din urmă convoiul tătarilor, iar noaptea o salvează pe Florica dintr-o căruţă, o aruncă pe cal şi vine cu ea înapoi la moşie, la Româneşti. Roman îşi ţine promisiunea făcută, îi dă fata în căsătorie, eroul devenind urmaşul boierului Roman. Pe acest erou legendar îl chema Peche. Acest Peche a avut cu Florica un fiu care a primit numele de Balaban. Balaban este un cuvânt turcesc, care înseamnă "urs, om mare sau namilă". Fiul lui Peche a primit aceast nume în amintirea tatălui său care se pare că era un om extraordinar de voinic şi curajos . Balaban, fiul lui Peche, conştientizează pericolul unei noi invazii tătărăşti, deoarece satul se situa într-un loc deschis pe malul Jăravăţului şi decide să retragă satul în pădure, unde este astăzi. La început s-a mutat Balaban cu familia sa, dar prin creşterea populaţiei, aşezarea s-a mărit devenind Bălăbăneşti.
[[File:Lumea lui Creangă la Bursucani.jpg|thumb|alt=Lumea lui Creangă la Bursucani.|Sculpturi aparţinând lui Neculaiu Balaban]]
:Celelalte sate ale comunei sunt menţionate după cum urmează: '''Lungeşti''' (13 iunie 1436), '''Bursucani''' (1 septembrie 1681), '''Zimbru''' (1830).
:'''Bălăbăneşti''' este comună din anul 1864 şi a făcut parte succesiv din: ţinutul Tutova, judeţul Tutova, regiunea Galaţi, raionul Bârlad, raionul Bereşti, iar din 1968 din [[judeţul Galaţi|judeţul Galaţi]]. În 1908, a fost reşedinţă de plasă în judeţul Tutova.
:Satul '''Lungeşti''' a fost comună din 1864, iar după 1900 a făcut parte permanent din comuna Bălăbăneşti. Între 1871-1875, a fost reşedinţă de comună şi cuprindea satele: Lungeşti, Bălăbăneşti, Miroasa, Bursucani, Zimbru, Cruceanu, Rădeşti, Oanca.
:Satul '''Bursucani''' a fost comună din 1865 şi a făcut parte în perioade lungi din comunele: Rădeşti, Drăguşeni, Bălăbăneşti (din 1968 până în prezent).
:[[Image:Troiţă la Bălăbăneşti.jpg|thumb|left|alt=Troiţă la Bălăbăneşti.|Troiţă la Bălăbăneşti]]
:Comuna Bălăbăneşti este aşezată în partea centrală a Moldovei, în nordul [[judeţul Galaţi|judeţului Galaţi]], la limita cu judeţul Vaslui. Este o zonă care face parte din Dealurile Fălciului, în partea de nord, şi Podişul Covurluiului, în partea de sud. Relieful reprezentat de dealuri şi văi este alcătuit din nisipuri şi argile. Cele mai importante dealuri sunt: Poieni, Jorăşti, Ceahlău, Rohna, Băbălăul, Muntele, Uliul etc. Cel mai important râu, Jerevăţul, are albia formată din nisipuri şi are viituri dese şi mari, mai ales primăvara şi toamna. Cele mai răspândite soluri sunt cernoziomurile levigate. Vegetaţia este formată din păduri de amestec (stejar, carpen, tei, ulm, cireş, păr etc.) vegetaţie de baltă (stuf, papură, mentă, coada calului etc.), mai ales pe Valea Jeravăţului şi ochiuri de stepă pe versanţii văilor sau pe culmi. Pădurile, actualmente cu o suprafaţă de 1359 ha, în trecut au fost mai mari, asigurând lemne şi adăpost populaţiei. Animalele sălbatice cele mai răspândite sunt iepurii, vulpea, mistreţul, căprioara etc. În pădurile din partea de sud trăieşte o pasăre, corbul, ocrotită de lege. Înainte de 1989, pădurile comunei făceau parte dintr-un fond de vânătoare special pentru mistreţi, cerbi, căprioare. Anual, din pădurile comunei se recoltează cantităţi importante de plante medicinale. Agricultura a constituit şi constituie şi în prezent ocupaţia de bază a locuitorilor comunei.<ref>La adunarea referințelor a contribuit bibliotecarul din comună, Costică Baicu; '''Album Foto''', în ''Xpress Balabanesti'' [online], [citat 19 octombrie 2009], Disponibil în internet: http://balabanesti.net/about-2/album-foto/.
</ref>

='''Primăria Bălăbăneşti'''=
[[Image:Primaria Balabanesti1.jpg|thumb|alt=Primaria Balabanesti.| Primăria comunei Bălăbăneşti]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' str. Principală, nr. 22, loc. Bălăbăneşti, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807010
::'''Telefon:''' 0236/348508, 0236/348625
::'''Fax:''' 0236/348508
::'''E-mail:''' primariabalabanesti@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunabalabanesti.ro

='''Biblioteca Comunală Bălăbăneşti'''=
:Biblioteca comunală Bălăbăneşti funcţionează pe lângă Căminul Cultural şi apare ca instituţie de cultură după Al Doilea Război Mondial. Înainte de război, biblioteca deţinea 734 volume, iar Biserica „Sfântul Nicolae” 380 volume. Înainte de 1960, moşierul Antonescu donează o casă comunităţii din Bălăbăneşti, având ca destinaţie înfiinţarea unui cămin cultural şi a unei biblioteci.
:În jurul anilor 1960-1963, pe structura vechiului cămin, se construieşte actuala clădire a Căminului Cultural Bălăbăneşti, care are şi două încăperi destinate bibliotecii cu o suprafaţă totală de 60 m². Una din încaperile bibliotecii este amenajată şi ca sală de lectură cu cca 10 locuri.
:În prezent, Biblioteca Comunală Bălăbăneşti are aproximativ 14.000 volume. În afara activităţii propriu-zise de împrumut la domiciliu, consultarea fondului sălii de lectură, biblioteca ţine o legătură strânsă cu şcolile, dezvoltând diverse activităţi: vizite la bibliotecă, comemorări, expoziţii, spectacole artistice cu elevii etc.
:Programul de funcţionare al bibliotecii este:
[[Image:Biblioteca Balabanestii.jpg|thumb|alt=Biblioteca Balabanesti.| Biblioteca "G.F.Taşcă" Bălăbăneşti]]
:După 1963, au îndeplinit funcția de bibliotecari: Eliza Dragomir (învăţătoare); Neculai Pământ (profesor); Constantin Ciocan.
:Bibliotecar: '''CODREANU Ovidiu''' (în prezent).

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', com. Bălăbăneşti
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Bursucani, com. Bălăbăneşti
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Lungeşti, com. Bălăbăneşti

:'''Școli gimnaziale''':
:*''Şcoala Gimnazială ”Gheorghe şi Maria Taşcă"'', com. Bălăbăneşti, e-mail: scoala_balabanesti@yahoo.com
:*''Şcoala Primară Nr. 1'' sat Bursucani, com. Bălăbăneşti, Tel: 0236/330.406

='''Comunitate locală'''=
::'''Facebook-ul comunităţii''': http://www.facebook.com/balabanesti
::'''Site-ul comunităţii''': http://balabanesti.net/

='''Note/Referinţe'''=
<references />
:*'''OPREA, Ion N.'''. ''George-Felix Taşcă şi neamul Tăşculeştilor''. Iaşi : Pim, 2011. 342 p. II 104.252
:*'''PĂMÂNT, Neculai; GUŢĂ, Delia-Elena; MUNTEANU, Florin'''. ''Bălăbăneşti : Un sat de răzăşi : Monografie''. Galaţi: Zigotto, 2010. 330 p. II 102.844
:*'''TAŞCĂ, George-Felix'''. ''Răzeșii de Bălăbănești''. Cuvânt înainte: prof. Cristian-Dragoş Căldăraru. Galați: Editura Muzeului de Istorie Galaţi, 2014. 404 p. III 47.477
:[[File:Balabanesti_mic.jpg|frameless|Monografie]] [[File:Razesii_de_Balabanesti_mic.jpg|frameless|Razesii]] [[File:George Felix Tasca si Neamul Tasculestilor.jpg|frameless|thumb|170px|right|Razesii]]
:*Bălăbăneşti, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii "V.A. Urechia"], [citat 10 august 2017], Disponibil în Internet: http://193.231.136.4/opac/browse#idx=12&q=B%C4%83l%C4%83b%C4%83ne%C5%9Fti%2C+comun%C4%83

Bălăbăneşti

2022-04-05T11:33:21Z

Ioana: /* Biblioteca Comunală Bălăbăneşti */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
[[File:Scoala lungestir.jpg|thumb|alt=Scoala din Lungesti.| Şcoala "Dumitru I. Ghimuş" Lungeşti]]
[[File:Scoala balabanesti.jpg|thumb|alt=Scoala din Balabanesti.| Şcoala "Gheorghe şi Maria Taşcă" Bălăbăneşti]]
[[File:balabanesti monument.jpg|thumb|alt=Balabanesti.| Monumentul eroilor Bursucani]]

:Prima menţiune documentară a satului Bălăbăneşti este din 5 decembrie 1460, într-un act de judecată dat de Ştefan cel Mare la Bârlad<ref>Neculai Pământ, Delia-Elena Guţă, Florin Munteanu, ''Bălăbăneşti : Un sat de răzăşi : Monografie'', Galaţi, Zigotto, 2010, p. 13-14</ref>. Acest document confirmă legenda satului<ref>Ibidem, p. 16-20</ref>, care are mai multe variante, şi face legătura între toponimul „Româneşti”, dat unei văi de pe versantul stâng al văii Jeravaţului, în partea de nord a actualei vetre a satului, şi Bălăbăneşti.
:Legenda spune că a fost un oarecare Roman care avea o fată, Florica. Fiind plecat cu treburi într-o zi, au venit tătarii şi i-au răpit fata. Tătarii ardeau, jefuiau şi pustiau ţinuturile şi furau fete pe care le vindeau la Constantinopol ca roabe în haremuri. Întors acasă, Roman află despre invazia tătarilor şi dispariţia fetei. Roman promite mâna fetei celui ce o va salva. Un tânăr argat se învoieşte să o salveze. Acesta pleacă cu o ceată călare, prinde din urmă convoiul tătarilor, iar noaptea o salvează pe Florica dintr-o căruţă, o aruncă pe cal şi vine cu ea înapoi la moşie, la Româneşti. Roman îşi ţine promisiunea făcută, îi dă fata în căsătorie, eroul devenind urmaşul boierului Roman. Pe acest erou legendar îl chema Peche. Acest Peche a avut cu Florica un fiu care a primit numele de Balaban. Balaban este un cuvânt turcesc, care înseamnă "urs, om mare sau namilă". Fiul lui Peche a primit aceast nume în amintirea tatălui său care se pare că era un om extraordinar de voinic şi curajos . Balaban, fiul lui Peche, conştientizează pericolul unei noi invazii tătărăşti, deoarece satul se situa într-un loc deschis pe malul Jăravăţului şi decide să retragă satul în pădure, unde este astăzi. La început s-a mutat Balaban cu familia sa, dar prin creşterea populaţiei, aşezarea s-a mărit devenind Bălăbăneşti.
[[File:Lumea lui Creangă la Bursucani.jpg|thumb|alt=Lumea lui Creangă la Bursucani.|Sculpturi aparţinând lui Neculaiu Balaban]]
:Celelalte sate ale comunei sunt menţionate după cum urmează: '''Lungeşti''' (13 iunie 1436), '''Bursucani''' (1 septembrie 1681), '''Zimbru''' (1830).
:'''Bălăbăneşti''' este comună din anul 1864 şi a făcut parte succesiv din: ţinutul Tutova, judeţul Tutova, regiunea Galaţi, raionul Bârlad, raionul Bereşti, iar din 1968 din [[judeţul Galaţi|judeţul Galaţi]]. În 1908, a fost reşedinţă de plasă în judeţul Tutova.
:Satul '''Lungeşti''' a fost comună din 1864, iar după 1900 a făcut parte permanent din comuna Bălăbăneşti. Între 1871-1875, a fost reşedinţă de comună şi cuprindea satele: Lungeşti, Bălăbăneşti, Miroasa, Bursucani, Zimbru, Cruceanu, Rădeşti, Oanca.
:Satul '''Bursucani''' a fost comună din 1865 şi a făcut parte în perioade lungi din comunele: Rădeşti, Drăguşeni, Bălăbăneşti (din 1968 până în prezent).
:[[Image:Troiţă la Bălăbăneşti.jpg|thumb|left|alt=Troiţă la Bălăbăneşti.|Troiţă la Bălăbăneşti]]
:Comuna Bălăbăneşti este aşezată în partea centrală a Moldovei, în nordul [[judeţul Galaţi|judeţului Galaţi]], la limita cu judeţul Vaslui. Este o zonă care face parte din Dealurile Fălciului, în partea de nord, şi Podişul Covurluiului, în partea de sud. Relieful reprezentat de dealuri şi văi este alcătuit din nisipuri şi argile. Cele mai importante dealuri sunt: Poieni, Jorăşti, Ceahlău, Rohna, Băbălăul, Muntele, Uliul etc. Cel mai important râu, Jerevăţul, are albia formată din nisipuri şi are viituri dese şi mari, mai ales primăvara şi toamna. Cele mai răspândite soluri sunt cernoziomurile levigate. Vegetaţia este formată din păduri de amestec (stejar, carpen, tei, ulm, cireş, păr etc.) vegetaţie de baltă (stuf, papură, mentă, coada calului etc.), mai ales pe Valea Jeravăţului şi ochiuri de stepă pe versanţii văilor sau pe culmi. Pădurile, actualmente cu o suprafaţă de 1359 ha, în trecut au fost mai mari, asigurând lemne şi adăpost populaţiei. Animalele sălbatice cele mai răspândite sunt iepurii, vulpea, mistreţul, căprioara etc. În pădurile din partea de sud trăieşte o pasăre, corbul, ocrotită de lege. Înainte de 1989, pădurile comunei făceau parte dintr-un fond de vânătoare special pentru mistreţi, cerbi, căprioare. Anual, din pădurile comunei se recoltează cantităţi importante de plante medicinale. Agricultura a constituit şi constituie şi în prezent ocupaţia de bază a locuitorilor comunei.<ref>La adunarea referințelor a contribuit bibliotecarul din comună, Costică Baicu; '''Album Foto''', în ''Xpress Balabanesti'' [online], [citat 19 octombrie 2009], Disponibil în internet: http://balabanesti.net/about-2/album-foto/.
</ref>

='''Primăria Bălăbăneşti'''=
[[Image:Primaria Balabanesti1.jpg|thumb|alt=Primaria Balabanesti.| Primăria comunei Bălăbăneşti]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' str. Principală, nr. 22, loc. Bălăbăneşti, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807010
::'''Telefon:''' 0236/348508, 0236/348625
::'''Fax:''' 0236/348508
::'''E-mail:''' primariabalabanesti@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunabalabanesti.ro

='''Biblioteca Comunală Bălăbăneşti'''=
:Biblioteca comunală Bălăbăneşti funcţionează pe lângă Căminul Cultural şi apare ca instituţie de cultură după Al Doilea Război Mondial. Înainte de război, biblioteca deţinea 734 volume, iar Biserica „Sfântul Nicolae” 380 volume. Înainte de 1960, moşierul Antonescu donează o casă comunităţii din Bălăbăneşti, având ca destinaţie înfiinţarea unui cămin cultural şi a unei biblioteci.
:În jurul anilor 1960-1963, pe structura vechiului cămin, se construieşte actuala clădire a Căminului Cultural Bălăbăneşti, care are şi două încăperi destinate bibliotecii cu o suprafaţă totală de 60 m². Una din încaperile bibliotecii este amenajată şi ca sală de lectură cu cca 10 locuri.
:În prezent, Biblioteca Comunală Bălăbăneşti are aproximativ 14.000 volume. În afara activităţii propriu-zise de împrumut la domiciliu, consultarea fondului sălii de lectură, biblioteca ţine o legătură strânsă cu şcolile, dezvoltând diverse activităţi: vizite la bibliotecă, comemorări, expoziţii, spectacole artistice cu elevii etc.
:Programul de funcţionare al bibliotecii este:
[[Image:Biblioteca Balabanestii.jpg|thumb|alt=Biblioteca Balabanesti.| Biblioteca "G.F.Taşcă" Bălăbăneşti]]
:După 1963, au îndeplinit funcția de bibliotecari: Eliza Dragomir (învăţătoare); Neculai Pământ (profesor); Constantin Ciocan
:Bibliotecar: '''CODREANU Ovidiu''' (în prezent).

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', com. Bălăbăneşti
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Bursucani, com. Bălăbăneşti
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Lungeşti, com. Bălăbăneşti

:'''Școli gimnaziale''':
:*''Şcoala Gimnazială ”Gheorghe şi Maria Taşcă"'', com. Bălăbăneşti, e-mail: scoala_balabanesti@yahoo.com
:*''Şcoala Primară Nr. 1'' sat Bursucani, com. Bălăbăneşti, Tel: 0236/330.406

='''Comunitate locală'''=
::'''Facebook-ul comunităţii''': http://www.facebook.com/balabanesti
::'''Site-ul comunităţii''': http://balabanesti.net/

='''Note/Referinţe'''=
<references />
:*'''OPREA, Ion N.'''. ''George-Felix Taşcă şi neamul Tăşculeştilor''. Iaşi : Pim, 2011. 342 p. II 104.252
:*'''PĂMÂNT, Neculai; GUŢĂ, Delia-Elena; MUNTEANU, Florin'''. ''Bălăbăneşti : Un sat de răzăşi : Monografie''. Galaţi: Zigotto, 2010. 330 p. II 102.844
:*'''TAŞCĂ, George-Felix'''. ''Răzeșii de Bălăbănești''. Cuvânt înainte: prof. Cristian-Dragoş Căldăraru. Galați: Editura Muzeului de Istorie Galaţi, 2014. 404 p. III 47.477
:[[File:Balabanesti_mic.jpg|frameless|Monografie]] [[File:Razesii_de_Balabanesti_mic.jpg|frameless|Razesii]] [[File:George Felix Tasca si Neamul Tasculestilor.jpg|frameless|thumb|170px|right|Razesii]]
:*Bălăbăneşti, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii "V.A. Urechia"], [citat 10 august 2017], Disponibil în Internet: http://193.231.136.4/opac/browse#idx=12&q=B%C4%83l%C4%83b%C4%83ne%C5%9Fti%2C+comun%C4%83

Bălăbăneşti

2022-04-05T11:32:57Z

Ioana: /* Biblioteca Comunală Bălăbăneşti */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
[[File:Scoala lungestir.jpg|thumb|alt=Scoala din Lungesti.| Şcoala "Dumitru I. Ghimuş" Lungeşti]]
[[File:Scoala balabanesti.jpg|thumb|alt=Scoala din Balabanesti.| Şcoala "Gheorghe şi Maria Taşcă" Bălăbăneşti]]
[[File:balabanesti monument.jpg|thumb|alt=Balabanesti.| Monumentul eroilor Bursucani]]

:Prima menţiune documentară a satului Bălăbăneşti este din 5 decembrie 1460, într-un act de judecată dat de Ştefan cel Mare la Bârlad<ref>Neculai Pământ, Delia-Elena Guţă, Florin Munteanu, ''Bălăbăneşti : Un sat de răzăşi : Monografie'', Galaţi, Zigotto, 2010, p. 13-14</ref>. Acest document confirmă legenda satului<ref>Ibidem, p. 16-20</ref>, care are mai multe variante, şi face legătura între toponimul „Româneşti”, dat unei văi de pe versantul stâng al văii Jeravaţului, în partea de nord a actualei vetre a satului, şi Bălăbăneşti.
:Legenda spune că a fost un oarecare Roman care avea o fată, Florica. Fiind plecat cu treburi într-o zi, au venit tătarii şi i-au răpit fata. Tătarii ardeau, jefuiau şi pustiau ţinuturile şi furau fete pe care le vindeau la Constantinopol ca roabe în haremuri. Întors acasă, Roman află despre invazia tătarilor şi dispariţia fetei. Roman promite mâna fetei celui ce o va salva. Un tânăr argat se învoieşte să o salveze. Acesta pleacă cu o ceată călare, prinde din urmă convoiul tătarilor, iar noaptea o salvează pe Florica dintr-o căruţă, o aruncă pe cal şi vine cu ea înapoi la moşie, la Româneşti. Roman îşi ţine promisiunea făcută, îi dă fata în căsătorie, eroul devenind urmaşul boierului Roman. Pe acest erou legendar îl chema Peche. Acest Peche a avut cu Florica un fiu care a primit numele de Balaban. Balaban este un cuvânt turcesc, care înseamnă "urs, om mare sau namilă". Fiul lui Peche a primit aceast nume în amintirea tatălui său care se pare că era un om extraordinar de voinic şi curajos . Balaban, fiul lui Peche, conştientizează pericolul unei noi invazii tătărăşti, deoarece satul se situa într-un loc deschis pe malul Jăravăţului şi decide să retragă satul în pădure, unde este astăzi. La început s-a mutat Balaban cu familia sa, dar prin creşterea populaţiei, aşezarea s-a mărit devenind Bălăbăneşti.
[[File:Lumea lui Creangă la Bursucani.jpg|thumb|alt=Lumea lui Creangă la Bursucani.|Sculpturi aparţinând lui Neculaiu Balaban]]
:Celelalte sate ale comunei sunt menţionate după cum urmează: '''Lungeşti''' (13 iunie 1436), '''Bursucani''' (1 septembrie 1681), '''Zimbru''' (1830).
:'''Bălăbăneşti''' este comună din anul 1864 şi a făcut parte succesiv din: ţinutul Tutova, judeţul Tutova, regiunea Galaţi, raionul Bârlad, raionul Bereşti, iar din 1968 din [[judeţul Galaţi|judeţul Galaţi]]. În 1908, a fost reşedinţă de plasă în judeţul Tutova.
:Satul '''Lungeşti''' a fost comună din 1864, iar după 1900 a făcut parte permanent din comuna Bălăbăneşti. Între 1871-1875, a fost reşedinţă de comună şi cuprindea satele: Lungeşti, Bălăbăneşti, Miroasa, Bursucani, Zimbru, Cruceanu, Rădeşti, Oanca.
:Satul '''Bursucani''' a fost comună din 1865 şi a făcut parte în perioade lungi din comunele: Rădeşti, Drăguşeni, Bălăbăneşti (din 1968 până în prezent).
:[[Image:Troiţă la Bălăbăneşti.jpg|thumb|left|alt=Troiţă la Bălăbăneşti.|Troiţă la Bălăbăneşti]]
:Comuna Bălăbăneşti este aşezată în partea centrală a Moldovei, în nordul [[judeţul Galaţi|judeţului Galaţi]], la limita cu judeţul Vaslui. Este o zonă care face parte din Dealurile Fălciului, în partea de nord, şi Podişul Covurluiului, în partea de sud. Relieful reprezentat de dealuri şi văi este alcătuit din nisipuri şi argile. Cele mai importante dealuri sunt: Poieni, Jorăşti, Ceahlău, Rohna, Băbălăul, Muntele, Uliul etc. Cel mai important râu, Jerevăţul, are albia formată din nisipuri şi are viituri dese şi mari, mai ales primăvara şi toamna. Cele mai răspândite soluri sunt cernoziomurile levigate. Vegetaţia este formată din păduri de amestec (stejar, carpen, tei, ulm, cireş, păr etc.) vegetaţie de baltă (stuf, papură, mentă, coada calului etc.), mai ales pe Valea Jeravăţului şi ochiuri de stepă pe versanţii văilor sau pe culmi. Pădurile, actualmente cu o suprafaţă de 1359 ha, în trecut au fost mai mari, asigurând lemne şi adăpost populaţiei. Animalele sălbatice cele mai răspândite sunt iepurii, vulpea, mistreţul, căprioara etc. În pădurile din partea de sud trăieşte o pasăre, corbul, ocrotită de lege. Înainte de 1989, pădurile comunei făceau parte dintr-un fond de vânătoare special pentru mistreţi, cerbi, căprioare. Anual, din pădurile comunei se recoltează cantităţi importante de plante medicinale. Agricultura a constituit şi constituie şi în prezent ocupaţia de bază a locuitorilor comunei.<ref>La adunarea referințelor a contribuit bibliotecarul din comună, Costică Baicu; '''Album Foto''', în ''Xpress Balabanesti'' [online], [citat 19 octombrie 2009], Disponibil în internet: http://balabanesti.net/about-2/album-foto/.
</ref>

='''Primăria Bălăbăneşti'''=
[[Image:Primaria Balabanesti1.jpg|thumb|alt=Primaria Balabanesti.| Primăria comunei Bălăbăneşti]]
'''Date contact:'''
::'''Adresa:''' str. Principală, nr. 22, loc. Bălăbăneşti, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807010
::'''Telefon:''' 0236/348508, 0236/348625
::'''Fax:''' 0236/348508
::'''E-mail:''' primariabalabanesti@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunabalabanesti.ro

='''Biblioteca Comunală Bălăbăneşti'''=
:Biblioteca comunală Bălăbăneşti funcţionează pe lângă Căminul Cultural şi apare ca instituţie de cultură după Al Doilea Război Mondial. Înainte de război, biblioteca deţinea 734 volume, iar Biserica „Sfântul Nicolae” 380 volume. Înainte de 1960, moşierul Antonescu donează o casă comunităţii din Bălăbăneşti, având ca destinaţie înfiinţarea unui cămin cultural şi a unei biblioteci.
:În jurul anilor 1960-1963, pe structura vechiului cămin, se construieşte actuala clădire a Căminului Cultural Bălăbăneşti, care are şi două încăperi destinate bibliotecii cu o suprafaţă totală de 60 m². Una din încaperile bibliotecii este amenajată şi ca sală de lectură cu cca 10 locuri.
:În prezent, Biblioteca Comunală Bălăbăneşti are aproximativ 14.000 volume. În afara activităţii propriu-zise de împrumut la domiciliu, consultarea fondului sălii de lectură, biblioteca ţine o legătură strânsă cu şcolile, dezvoltând diverse activităţi: vizite la bibliotecă, comemorări, expoziţii, spectacole artistice cu elevii etc.
:Programul de funcţionare al bibliotecii este:
[[Image:Biblioteca Balabanestii.jpg|thumb|alt=Biblioteca Balabanesti.| Biblioteca "G.F.Taşcă" Bălăbăneşti]]
:După 1963, au îndeplinit funcția de bibliotecari: Eliza Dragomir (învăţătoare); Neculai Pământ(profesor); Constantin Ciocan
:Bibliotecar: '''CODREANU Ovidiu''' (în prezent).

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', com. Bălăbăneşti
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Bursucani, com. Bălăbăneşti
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Lungeşti, com. Bălăbăneşti

:'''Școli gimnaziale''':
:*''Şcoala Gimnazială ”Gheorghe şi Maria Taşcă"'', com. Bălăbăneşti, e-mail: scoala_balabanesti@yahoo.com
:*''Şcoala Primară Nr. 1'' sat Bursucani, com. Bălăbăneşti, Tel: 0236/330.406

='''Comunitate locală'''=
::'''Facebook-ul comunităţii''': http://www.facebook.com/balabanesti
::'''Site-ul comunităţii''': http://balabanesti.net/

='''Note/Referinţe'''=
<references />
:*'''OPREA, Ion N.'''. ''George-Felix Taşcă şi neamul Tăşculeştilor''. Iaşi : Pim, 2011. 342 p. II 104.252
:*'''PĂMÂNT, Neculai; GUŢĂ, Delia-Elena; MUNTEANU, Florin'''. ''Bălăbăneşti : Un sat de răzăşi : Monografie''. Galaţi: Zigotto, 2010. 330 p. II 102.844
:*'''TAŞCĂ, George-Felix'''. ''Răzeșii de Bălăbănești''. Cuvânt înainte: prof. Cristian-Dragoş Căldăraru. Galați: Editura Muzeului de Istorie Galaţi, 2014. 404 p. III 47.477
:[[File:Balabanesti_mic.jpg|frameless|Monografie]] [[File:Razesii_de_Balabanesti_mic.jpg|frameless|Razesii]] [[File:George Felix Tasca si Neamul Tasculestilor.jpg|frameless|thumb|170px|right|Razesii]]
:*Bălăbăneşti, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii "V.A. Urechia"], [citat 10 august 2017], Disponibil în Internet: http://193.231.136.4/opac/browse#idx=12&q=B%C4%83l%C4%83b%C4%83ne%C5%9Fti%2C+comun%C4%83

Ţepu

2022-04-05T11:28:58Z

Ioana: /* Biblioteca */

='''Date monografice'''=
<div style="text-align: justify;">
:Comuna Ţepu este situată în partea de N – V a [[județul Galați|judeţului Galaţi]] şi este constituită, conform actualei legi de organizare administrativ – teritoriale, din două sate: Ţepu (reşedinţă de comună) şi Ţepu de Sus (sat component). Ţepu de Sus se află în nordul satului Ţepu, cele două vetre fiind apropiate. Satele comunei sunt străbătute de drumuri comunale care asigură legăturile pe direcţiile Tecuci - Galaţi şi Tecuci - Bârlad. Se învecinează la est cu comuna [[Gohor]], la sud cu [[Munteni]], la vest cu comunele [[Nicoreşti]] şi [[Buciumeni]], iar la nord cu [[Brăhăşeşti]]. Cel mai apropiat centru urban este municipiul [[Tecuci]], aflat la distanţă de 20 de km faţă de comuna Ţepu.
[[File:primaria tepu1.jpg|thumb|alt=tepu.|Primăria Ţepu]]
[[File:casa cultura tepu.jpg|thumb|alt=tepu.|Casa de Cultură Ţepu]]
[[File:monument tepu.jpg|thumb|alt=tepu.|Monument Ţepu]]
Jumătatea sudică a teritoriului administrativ al comunei este situat în Câmpia Tecuciului, iar jumătatea nordică în zona colinară, respectiv Colinele Tutovei. Temperatura medie anuală a aerului este de 9,9 ° C. Se află în bazinul hidrografic Siret, principala apă fiind Berheciul. Solurile predominante sunt cernoziomurile cambice şi solurile cenuşii. Suprafaţa este de 3466 ha, iar populaţia de 2559 de locuitori (2002).
[[File:sala sport tepu.jpg|thumb|alt=tepu.|Sala de sport]]
[[File:parc tepu.jpg|thumb|alt=tepu.|Parc comuna Ţepu]]
[[File:comunatepu.jpg|thumb|alt=tepu.|Comuna Ţepu]]
Satul Ţepu s-a înfiripat în a doua jumătate a secolului XVIII pe vechea moşie „Româneşti” sau „Românescul” – toponime păstrate până pe la 1823. La recensământul din 1775 este cosemnată o singură localitate cu numele de Ţăpul, cu 27 de gospodării, deşi pe hartă sunt consemnate ambele sate (probabil Ţăpu de Sus cu statut de pricut = cătun al satului Ţăpu de Jos). În condica Visteriei Moldovei din anul 1846 apar ambele sate: Ţepu de Jos – sat de răzeşi cu 71 birnici , iar Ţepu de Sus – sat de răzeşi cu 15 birnici şi 2 scutiţi de bir. Celor din Ţepu de Jos le revenea 5,77 lei/cap de locuitor, iar celor din Ţepu de Sus numai 4,15 lei/cap de locuitor. Menţionăm, de asemenea, că din cele 23 localităţi din Ocolul Berheci - ţinutul Tecuci, locuitorii din Ţepu plăteau cel mai mare bir, cu precizarea că aliverişul (venitul) lor provenea din vii şi loc de hrană în destul.
Satul Ţepu de Jos s-a întemeiat pe moşia Ipoteşti şi a purtat acest nume până la jumătatea secolului XIX. Într-un document din 19 iulie 1787 se menţionează că neamurile Miculeşti şi Văceşti din Ipoteşti se judecau cu neamul lui Botin - din Brăhăşeşti – pentru un loc din matca Berheciului. Într-un act din 17 iulie 1804 se face menţiunea că răzeşii din Ipoteşti îşi vând moşia, cu precizarea că o parte din moşie se numeşte „Românescul”. În anul 1823 vistiernicul Petrache Sturdza cumpără jumătate din moşia Ipoteşti, făcând schimb cu Ilie Stupul-cămăraş, dând acestuia în loc moşia Văleni din fosta comună Burdusoci. În anul 1842 iulie 26 diaconul Vasile Chiscop, obştesc vechil (administrator) al răzeşilor de pe moşia Ţăpul sau Ipoteşti, se adresează Înaltei Logofeţii de la Iaşi pentru redeschiderea procesului împotriva boierilor Constantin şi Iordache Stupul, în vederea răcumpărării moşiei vândute în anul 1823. Un alt document precizează că în anul 1850 răzeşii din Ipoteşti reuşesc să-şi răscumpere moşia plătind boierilor (fraţilor) Stupu suma de 5900 de galbeni (sumă împrumutată de la tatăl lui Costache Negri). După 1850 documentele consemnează numai numele de satul Ţăpu de Jos şi Ţăpul de Sus. În amintirea locuitorilor mai vârstnici, toponimul de Ipoteşti este bine cunoscut şi a fost atribuit cooperativei de credit (băncii populare) înfiinţată în anul 1914.

Sursa: '''Scurtă monografie a comunei Ţepu - judeţul Galaţi.''' În: ''Comuna Ţepu'' [online]. [citat 12 noiembrie 2009]. Disponibil în internet: http://comunatepu.ro/?p=1; '''Comuna Țepu in imagini.''' În: ''Comuna Ţepu'' [online]. [citat 5 iunie 2012]. Disponibil în internet: http://comunatepu.ro.

='''Primăria ŢEPU'''=
[[Image:primaria tepu.jpg|thumb|alt=tepu.|Primăria Ţepu]]
::'''Adresa:''' str. Ştefan cel Mare, nr. 204, loc. Ţepu, jud. Galaţi
::'''Cod poştal:''' 807305
::'''Telefon:''' 0236/869002
::'''Fax:''' 0236/865862
::'''E-mail:''' primariatepu@yahoo.com
::'''Site:''' http://comunatepu.ro

='''Biblioteca'''=
:Biblioteca Comunală Ţepu este situată în centrul comunei şi are ca vecin, la vest, sediul Primăriei Ţepu. Biblioteca a fost înfiinţată între anii 1964 – 1965 şi şi-a desfăşurat activitatea din 1965 până în 2005 în Căminul Cultural Ţepu. În prezent biblioteca îşi desfăşoară activitatea în sediul vechi al Primăriei Ţepu, într-o sală de 60 m².
:[[File:tepu9.jpg|frameless]] [[File:tepu10.jpg|frameless]] [[File:tepu11.jpg|frameless]]
:După 1965, bibliotecari au fost o serie de profesori suplinitori: Toma Miluţa, Mărmureanu Soltana, Mazilu Maria, Mândru Maria (prof. de limba rusă), Bălan Georgeta (prof. de limba română şi franceză).
:Blogul bibliotecii: http://bctepu.blogspot.ro
:Bibliotecar: '''OBREJA Gina''' (din 1991).

='''Educaţie'''=
:'''Grădiniţe''':
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', com.Ţepu.

:'''Școli gimnaziale''':
:*''Şcoala Gimnazială ”Tudor Pamfile”'', com. Ţepu, email: scoalatepu@yahoo.com.

='''Referinţe'''=
:*'''Doru Parascan, Cristian Stănilă''', ''Țepu - spațiu, istorie, cultură : Contribuții la istoria unui sat de răzeși'', Tecuci: Grapho Press, 2012, 175 p.
:*'''Satul lui Tudor Pamfile : antologie''', Țepu, 2021, 112 p.
:*'''Ţepu, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"]''': http://10.1.1.4/opac/authority/200230?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=%C5%A2epu%2C+comun%C4%83

Băleni

2022-04-05T11:10:54Z

Ioana: /* Note/Referinţe */

='''Date monografice'''=
[[File:9789731872353-2763763.jpg|thumb|Familiile boiereşti]] [[File:Biserica1.jpg|thumb|Biserica Băleni]] [[File:stefan2.jpg|thumb|Statuia lui Ştefan cel Mare]]
:Băleni apare menţionat în documente în 1448, în expresia "fântâna lui Balea, pe Suholui"<ref>Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, ''Comuna Băleni : Studiu monografic complex'', Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003, p. 192</ref>, în 1528 fiind numită "''Fântâna Bălenilor''", iar în a doua jumătate a secolului XVIII, logofătul Ioan Cantacuzino, căpitanul Gheorghe Şerban şi hatmanul Costache Ghica au cumpărat moşii în zonă.<ref>Paul Păltănea, Mihai Dim. Sturdza, "Istoria moşiei Băleni din ţinutul Covurlui", în ''Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Vol. III : Familia Cantacuzino'', Bucureşti, Simetria, 2014, p. 503</ref> Cea mai întinsă suprafaţă de pământ a fost însă deţinută, din a II-a jumătate a secolului al XVIII-lea până la exproprierea din 1949, de ramura Deleni a familiei Cantacuzino.
:Comuna Băleni este atestată în două documente emise de Petru Rareş în anul 1528; unul dintre ele a fost întocmit la Huşi, întărind prin carte domnească, dreptul de stăpânire asupra unei ocine; cel de al II-lea document a fost scris în limba slavonă, prin acest act, domnul Moldovei întărind dreptul de proprietate asupra moşiei formată din „''giumătăţi de la Fântâna Bălenilor''”. Ambele documente se referă la posesiuni care se aflau pe teritoriul actualei comune Băleni: Poiana Ocolului, Fântâna Bălenilor; de asemenea, sunt menţionaţi şi o parte dintre membrii obştei răzăşeşti de pe Suhurlui, care au în proprietate terenuri ale căror limite au fost hotărnicite în vremea lui Ştefan cel Mare de starostele Felea: Alba, Petru, Oane, Jurj.
:Familia Cantacuzino şi-a pus amprenta asupra istoriei acestei comune. "Localnicii spun că domniţele participau la sărbătorile satului, jucau la horele duminicale [...]. Le plăcea să cunune tinerii care întemeiau noi familii şi să le boteze copii."<ref>Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, ''Comuna Băleni : Studiu monografic complex'', Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003</ref>
:Oamenii locului erau impresionaţi de conacul impunător al Cantacuzinilor, construcţie solidă, înconjurată cu un zid roşu, masiv. După 1949, localul a servit o vreme ca şcoală şi sediu pentru C.A.P., apoi a fost demolat. La începutul secolului al XX-lea a fost proiectat şi construit Cavoul Cantacuzinilor, după modelul construcţiilor din ţările europene.
:Pe teritoriul comunei Băleni, se regăsește "''Valul lui Atanaric"'' - un zid de apărare, atribuit goților, datând din secolele II-IV d. Hr. și care este înscris în Lista monumentelor istorice cu codul GL-I-m-A-02975.01, conform Anexei la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015 (M. Of., Partea I nr. 113bis din 15 februarie 2016).<ref>LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015-Județul Galaţi. În: Institutul Național al Patrimoniului [online],[15 febr. 2016].[citat: 4 aprilie 2022]. Disponibil în Internet:https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-GL.pdf?fbclid=IwAR0UZNHdUUdQolDkcxlF-HorxdYSt-_i5WtcB9XauxELBSeCz8nZ8Yc_h6I </ref>
:Comuna este situată în colinele Covurluiului şi câmpia înaltă a Covurluiului. Teritoriul este de 6755 ha, iar populaţia era în 2002 de 2686 locuitori. Temperatura medie anuală a aerului este de 10,5°C. Teritoriul comunei Băleni se înscrie în bazinul hidrografic al Siretului, principala apă curgătoare fiind Suhurluiul, care provine din 3 afluenţi: Mileşti, Suhurlui şi Suhu.
:De-a lungul timpului, cultivarea terenurilor a reprezentat ocupaţia de bază a locuitorilor din Băleni. Cele mai însemnate suprafeţe erau cultivate cu grâu, secară, porumb.

='''Primăria Băleni'''=
[[Image:Primaria Balabanesti1.jpg|thumb|alt=Primaria Baleni.| Primăria comunei Băleni]]
'''Date de contact:'''
::'''Adresa:''' Str. Principală, nr. 30
::'''Cod poştal:''' 807025
::'''Telefon:''' 0236/330530
::'''Fax:''' 0236/330430
::'''E-mail:''' primariabaleni@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunabaleni.ro

='''Biblioteca'''=
:Situată în centrul comunei, a fost înfiinţată după cel de-Al Doilea Război Mondial, în anul 1960. Tot atunci, s-a construit Căminul Cultural, renovat în 1977, în cadrul căruia a funcţionat o bibliotecă destinată întregii comunităţi. După 1989, biblioteca a rămas în aceeaşi clădire, dar beneficiază de un spaţiu mai mare, ce include o sală de lectură. În anul 1990 biblioteca avea 5396 de volume din diverse domenii. La nivelul anului 2001, fondul de carte a crescut la 7835 de volume. Biblioteca a fost frecventată în perioada postrevoluţionară de un număr de 350 cititori anual, cei mai numeroşi fiind elevii, studenţii, casnicele şi pensionarii. Până în 1989, fondul de carte a fost gestionat de Sorin Cristian Noureanu, profesor de limba rusă şi limba engleză.
:Comuna Băleni se mândreşte cu o importantă bibliotecă, şi anume cea a familiei Cantacuzino. Istoricul Paul Păltănea afirma că cele mai multe volume au fost colecţionate de George Matei Cantacuzino în secolul al XIX- lea, în urma lungilor sale călătorii în apusul Europei. Multe dintre lucrările în limba engleză, franceză, germană şi rusă, dar şi ediţii româneşti erau legate în piele de viţel, vopsită în culori sobre, în special negru. Ele purtau pe cotor inscripţia ''Prince Georges Cantacuzino''. Dintre cărţile care au aparţinut cneazului George Matei Cantacuzino, aproximativ 1220 de volume au îmbogăţit fondul Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" din Galaţi, o parte dintre ele fiind inventariate în 1952, fiind astăzi accesibile publicului.
:'''Blogul bibliotecii'''': http://biblioteca-baleni.blogspot.ro/
:'''Biblioteca pe facebook''': https://www.facebook.com/biblioteca.baleni
:'''Bibliotecari''': Grecu Florica (absolventă a Facultăţii de Biologie, în prezent pensionară); Ilie Lisaveta (absolventă a Liceului Pedagogic Galaţi, în prezent învăţătoare); Noureanu Sorin (profesor de limba engleză, decedat la Revoluţia din 1989).
Bibliotecar: '''CRĂCIUN Maricica''' (din 1990).

='''Educaţie'''=
[[File:baleni8.jpg|thumb|Şcoala generală Băleni]]
:'''Grădiniţe''':
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1''

:'''Școli gimnaziale''':
:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1 Băleni'', com. Băleni, Tel: 0236/330.406, e-mail: scoalabaleni2008@yahoo.com,
facebook: https://ro-ro.facebook.com/scoala.baleni

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
:Sărbătoarea Crăciunului și vestea bună a Nașterii Domnului era răspândită, din casă în casă, de copiii care cântau ''Florile dalbe''.
:În noaptea de Anul Nou, cete de copii merg cu ''Plugul'' - acum, sunt răsplătiți preponderent cu bani, pe când în trecut primeau nuci, mere sau roșcove. În trecut, ceata celor care mergeau cu ''Plugul'', era alcătuită din cămăraș, un tânăr care ducea cei patru boi de coarne și unul care era la plug. Atunci când treceau pe lângă poarta gospodarului, cei din ceată trăgeau o brazdă și apoi erau răsplătiți de gazde. În prezent, se mai practică puține obiceiuri, cu excepția organizării ''Clămpilor''.<ref>BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, ''Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos'', vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 111.</ref>

:''Sânzienele'' este sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii, își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc.
:La Băleni, se practica obiceiul ca fetele și flăcăii să pună scaieți curățați de puf, în vase fără apă, pe care le puneau la streșinile caselor. Se considera ca vor avea noroc în dragoste sau nenoroc, dacă scaieții creșteau sau nu peste noapte.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 114.</ref>

:Bogăția recoltelor viitoare era legată de atragerea forțelor benefice ale naturii. Atragerea acestor forțe se făcea prin ritualurile ''cultului agrar al boului'', care se practica în perioada ieșitului la semănat. Ziua ieșirii la câmp era desemnată pe 9 martie, iar atunci, membrii familiei se adunau în jurul carului, unde erau plugul și sacii cu sămânță și asistau la momentul în care se pleca la semănat, considerându-se că participarea lor contribuia la bogăția în roade a respectivului an.
:În Băleni, se făcea o brazdă, se semăna, moment în care se făcea și o urare specifică.

:''Sursa'': BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 200
[[File:Comuna Baleni III42125.jpg|frameless|right|Primaria Baleni]]

='''Note/Referinţe'''=
<references />
:*''Primăria Comunei Băleni'' [online]. [citat 8 februarie 2010]. Disponibil în internet: http://www.comunabaleni.ro/utile.html.
:*Iasmina Ungureanu, "Comună gălăţeană mică, visuri mari", în ''Viaţa liberă'' [online], 6 iun. 2017, [citat 27 iunie 2017]. Disponibil în Internet: https://www.viata-libera.ro/satul/89845-comuna-galateana-mica-visuri-mari-proiecte-de-modernizare-a-drumurilor-si-a-retelei-de-canalizare
:*Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, ''Comuna Băleni : Studiu monografic complex'', Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003
:*Băleni, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii "V.A. Urechia"], [citat: 27 iunie 2017]. Disponibil în Internet: http://193.231.136.4/opac/authority/220170?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=B%C4%83leni%2C+comun%C4%83
:*Comuna Băleni : bibliografie realizată în cadrul Biroului Informare bibliografică, Biblioteca "V.A. Urechia" Galaţi:
:<pdf width="500" height="300">File:Baleni_terminat_BVAU.pdf</pdf>

Băleni

2022-04-04T12:13:56Z

Ioana: /* Date monografice */

='''Date monografice'''=
[[File:9789731872353-2763763.jpg|thumb|Familiile boiereşti]] [[File:Biserica1.jpg|thumb|Biserica Băleni]] [[File:stefan2.jpg|thumb|Statuia lui Ştefan cel Mare]]
:Băleni apare menţionat în documente în 1448, în expresia "fântâna lui Balea, pe Suholui"<ref>Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, ''Comuna Băleni : Studiu monografic complex'', Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003, p. 192</ref>, în 1528 fiind numită "''Fântâna Bălenilor''", iar în a doua jumătate a secolului XVIII, logofătul Ioan Cantacuzino, căpitanul Gheorghe Şerban şi hatmanul Costache Ghica au cumpărat moşii în zonă.<ref>Paul Păltănea, Mihai Dim. Sturdza, "Istoria moşiei Băleni din ţinutul Covurlui", în ''Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Vol. III : Familia Cantacuzino'', Bucureşti, Simetria, 2014, p. 503</ref> Cea mai întinsă suprafaţă de pământ a fost însă deţinută, din a II-a jumătate a secolului al XVIII-lea până la exproprierea din 1949, de ramura Deleni a familiei Cantacuzino.
:Comuna Băleni este atestată în două documente emise de Petru Rareş în anul 1528; unul dintre ele a fost întocmit la Huşi, întărind prin carte domnească, dreptul de stăpânire asupra unei ocine; cel de al II-lea document a fost scris în limba slavonă, prin acest act, domnul Moldovei întărind dreptul de proprietate asupra moşiei formată din „''giumătăţi de la Fântâna Bălenilor''”. Ambele documente se referă la posesiuni care se aflau pe teritoriul actualei comune Băleni: Poiana Ocolului, Fântâna Bălenilor; de asemenea, sunt menţionaţi şi o parte dintre membrii obştei răzăşeşti de pe Suhurlui, care au în proprietate terenuri ale căror limite au fost hotărnicite în vremea lui Ştefan cel Mare de starostele Felea: Alba, Petru, Oane, Jurj.
:Familia Cantacuzino şi-a pus amprenta asupra istoriei acestei comune. "Localnicii spun că domniţele participau la sărbătorile satului, jucau la horele duminicale [...]. Le plăcea să cunune tinerii care întemeiau noi familii şi să le boteze copii."<ref>Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, ''Comuna Băleni : Studiu monografic complex'', Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003</ref>
:Oamenii locului erau impresionaţi de conacul impunător al Cantacuzinilor, construcţie solidă, înconjurată cu un zid roşu, masiv. După 1949, localul a servit o vreme ca şcoală şi sediu pentru C.A.P., apoi a fost demolat. La începutul secolului al XX-lea a fost proiectat şi construit Cavoul Cantacuzinilor, după modelul construcţiilor din ţările europene.
:Pe teritoriul comunei Băleni, se regăsește "''Valul lui Atanaric"'' - un zid de apărare, atribuit goților, datând din secolele II-IV d. Hr. și care este înscris în Lista monumentelor istorice cu codul GL-I-m-A-02975.01, conform Anexei la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015 (M. Of., Partea I nr. 113bis din 15 februarie 2016).<ref>LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015-Județul Galaţi. În: Institutul Național al Patrimoniului [online],[15 febr. 2016].[citat: 4 aprilie 2022]. Disponibil în Internet:https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-GL.pdf?fbclid=IwAR0UZNHdUUdQolDkcxlF-HorxdYSt-_i5WtcB9XauxELBSeCz8nZ8Yc_h6I </ref>
:Comuna este situată în colinele Covurluiului şi câmpia înaltă a Covurluiului. Teritoriul este de 6755 ha, iar populaţia era în 2002 de 2686 locuitori. Temperatura medie anuală a aerului este de 10,5°C. Teritoriul comunei Băleni se înscrie în bazinul hidrografic al Siretului, principala apă curgătoare fiind Suhurluiul, care provine din 3 afluenţi: Mileşti, Suhurlui şi Suhu.
:De-a lungul timpului, cultivarea terenurilor a reprezentat ocupaţia de bază a locuitorilor din Băleni. Cele mai însemnate suprafeţe erau cultivate cu grâu, secară, porumb.

='''Primăria Băleni'''=
[[Image:Primaria Balabanesti1.jpg|thumb|alt=Primaria Baleni.| Primăria comunei Băleni]]
'''Date de contact:'''
::'''Adresa:''' Str. Principală, nr. 30
::'''Cod poştal:''' 807025
::'''Telefon:''' 0236/330530
::'''Fax:''' 0236/330430
::'''E-mail:''' primariabaleni@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunabaleni.ro

='''Biblioteca'''=
:Situată în centrul comunei, a fost înfiinţată după cel de-Al Doilea Război Mondial, în anul 1960. Tot atunci, s-a construit Căminul Cultural, renovat în 1977, în cadrul căruia a funcţionat o bibliotecă destinată întregii comunităţi. După 1989, biblioteca a rămas în aceeaşi clădire, dar beneficiază de un spaţiu mai mare, ce include o sală de lectură. În anul 1990 biblioteca avea 5396 de volume din diverse domenii. La nivelul anului 2001, fondul de carte a crescut la 7835 de volume. Biblioteca a fost frecventată în perioada postrevoluţionară de un număr de 350 cititori anual, cei mai numeroşi fiind elevii, studenţii, casnicele şi pensionarii. Până în 1989, fondul de carte a fost gestionat de Sorin Cristian Noureanu, profesor de limba rusă şi limba engleză.
:Comuna Băleni se mândreşte cu o importantă bibliotecă, şi anume cea a familiei Cantacuzino. Istoricul Paul Păltănea afirma că cele mai multe volume au fost colecţionate de George Matei Cantacuzino în secolul al XIX- lea, în urma lungilor sale călătorii în apusul Europei. Multe dintre lucrările în limba engleză, franceză, germană şi rusă, dar şi ediţii româneşti erau legate în piele de viţel, vopsită în culori sobre, în special negru. Ele purtau pe cotor inscripţia ''Prince Georges Cantacuzino''. Dintre cărţile care au aparţinut cneazului George Matei Cantacuzino, aproximativ 1220 de volume au îmbogăţit fondul Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" din Galaţi, o parte dintre ele fiind inventariate în 1952, fiind astăzi accesibile publicului.
:'''Blogul bibliotecii'''': http://biblioteca-baleni.blogspot.ro/
:'''Biblioteca pe facebook''': https://www.facebook.com/biblioteca.baleni
:'''Bibliotecari''': Grecu Florica (absolventă a Facultăţii de Biologie, în prezent pensionară); Ilie Lisaveta (absolventă a Liceului Pedagogic Galaţi, în prezent învăţătoare); Noureanu Sorin (profesor de limba engleză, decedat la Revoluţia din 1989).
Bibliotecar: '''CRĂCIUN Maricica''' (din 1990).

='''Educaţie'''=
[[File:baleni8.jpg|thumb|Şcoala generală Băleni]]
:'''Grădiniţe''':
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1''

:'''Școli gimnaziale''':
:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1 Băleni'', com. Băleni, Tel: 0236/330.406, e-mail: scoalabaleni2008@yahoo.com,
facebook: https://ro-ro.facebook.com/scoala.baleni

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
:Sărbătoarea Crăciunului și vestea bună a Nașterii Domnului era răspândită, din casă în casă, de copiii care cântau ''Florile dalbe''.
:În noaptea de Anul Nou, cete de copii merg cu ''Plugul'' - acum, sunt răsplătiți preponderent cu bani, pe când în trecut primeau nuci, mere sau roșcove. În trecut, ceata celor care mergeau cu ''Plugul'', era alcătuită din cămăraș, un tânăr care ducea cei patru boi de coarne și unul care era la plug. Atunci când treceau pe lângă poarta gospodarului, cei din ceată trăgeau o brazdă și apoi erau răsplătiți de gazde. În prezent, se mai practică puține obiceiuri, cu excepția organizării ''Clămpilor''.<ref>BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, ''Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos'', vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 111.</ref>

:''Sânzienele'' este sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii, își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc.
:La Băleni, se practica obiceiul ca fetele și flăcăii să pună scaieți curățați de puf, în vase fără apă, pe care le puneau la streșinile caselor. Se considera ca vor avea noroc în dragoste sau nenoroc, dacă scaieții creșteau sau nu peste noapte.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 114.</ref>

:Bogăția recoltelor viitoare era legată de atragerea forțelor benefice ale naturii. Atragerea acestor forțe se făcea prin ritualurile ''cultului agrar al boului'', care se practica în perioada ieșitului la semănat. Ziua ieșirii la câmp era desemnată pe 9 martie, iar atunci, membrii familiei se adunau în jurul carului, unde erau plugul și sacii cu sămânță și asistau la momentul în care se pleca la semănat, considerându-se că participarea lor contribuia la bogăția în roade a respectivului an.
:În Băleni, se făcea o brazdă, se semăna, moment în care se făcea și o urare specifică.

:''Sursa'': BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 200
[[File:Comuna Baleni III42125.jpg|frameless|right|Primaria Baleni]]

='''Note/Referinţe'''=
<references />
:*''Primăria Comunei Băleni'' [online]. [citat 8 februarie 2010]. Disponibil în internet: http://www.comunabaleni.ro/utile.html.
:*Iasmina Ungureanu, "Comună gălăţeană mică, visuri mari", în ''Viaţa liberă'' [online], 6 iun. 2017, [citat 27 iunie 2017]. Disponibil în Internet: https://www.viata-libera.ro/satul/89845-comuna-galateana-mica-visuri-mari-proiecte-de-modernizare-a-drumurilor-si-a-retelei-de-canalizare
:*Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, ''Comuna Băleni : Studiu monografic complex'', Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003
:*Băleni, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii "V.A. Urechia"], [citat 27 iunie 2017], Disponibil în Internet: http://193.231.136.4/opac/authority/220170?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=B%C4%83leni%2C+comun%C4%83
:*Comuna Băleni : bibliografie realizată în cadrul Biroului Informare bibliografică, Biblioteca "V.A. Urechia" Galaţi:
:<pdf width="500" height="300">File:Baleni_terminat_BVAU.pdf</pdf>

Băleni

2022-04-04T12:12:25Z

Ioana: /* Date monografice */

='''Date monografice'''=
[[File:9789731872353-2763763.jpg|thumb|Familiile boiereşti]] [[File:Biserica1.jpg|thumb|Biserica Băleni]] [[File:stefan2.jpg|thumb|Statuia lui Ştefan cel Mare]]
:Băleni apare menţionat în documente în 1448, în expresia "fântâna lui Balea, pe Suholui"<ref>Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, ''Comuna Băleni : Studiu monografic complex'', Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003, p. 192</ref>, în 1528 fiind numită "''Fântâna Bălenilor''", iar în a doua jumătate a secolului XVIII, logofătul Ioan Cantacuzino, căpitanul Gheorghe Şerban şi hatmanul Costache Ghica au cumpărat moşii în zonă.<ref>Paul Păltănea, Mihai Dim. Sturdza, "Istoria moşiei Băleni din ţinutul Covurlui", în ''Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Vol. III : Familia Cantacuzino'', Bucureşti, Simetria, 2014, p. 503</ref> Cea mai întinsă suprafaţă de pământ a fost însă deţinută, din a II-a jumătate a secolului al XVIII-lea până la exproprierea din 1949, de ramura Deleni a familiei Cantacuzino.
:Comuna Băleni este atestată în două documente emise de Petru Rareş în anul 1528; unul dintre ele a fost întocmit la Huşi, întărind prin carte domnească, dreptul de stăpânire asupra unei ocine; cel de al II-lea document a fost scris în limba slavonă, prin acest act, domnul Moldovei întărind dreptul de proprietate asupra moşiei formată din „''giumătăţi de la Fântâna Bălenilor''”. Ambele documente se referă la posesiuni care se aflau pe teritoriul actualei comune Băleni: Poiana Ocolului, Fântâna Bălenilor; de asemenea, sunt menţionaţi şi o parte dintre membrii obştei răzăşeşti de pe Suhurlui, care au în proprietate terenuri ale căror limite au fost hotărnicite în vremea lui Ştefan cel Mare de starostele Felea: Alba, Petru, Oane, Jurj.
:Familia Cantacuzino şi-a pus amprenta asupra istoriei acestei comune. "Localnicii spun că domniţele participau la sărbătorile satului, jucau la horele duminicale [...]. Le plăcea să cunune tinerii care întemeiau noi familii şi să le boteze copii."<ref>Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, ''Comuna Băleni : Studiu monografic complex'', Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003</ref>
:Oamenii locului erau impresionaţi de conacul impunător al Cantacuzinilor, construcţie solidă, înconjurată cu un zid roşu, masiv. După 1949, localul a servit o vreme ca şcoală şi sediu pentru C.A.P., apoi a fost demolat. La începutul secolului al XX-lea a fost proiectat şi construit Cavoul Cantacuzinilor, după modelul construcţiilor din ţările europene.
:Pe teritoriul comunei Băleni, se regăsește Valul lui Atanaric - un zid de apărare, atribuit goților, datând din secolele II-IV d. Hr. și care este înscris în Lista monumentelor istorice cu codul GL-I-m-A-02975.01, conform Anexei la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015 (M. Of., Partea I nr. 113bis din 15 februarie 2016).<ref>LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015-Județul Galaţi. În: Institutul Național al Patrimoniului [online],[15 febr. 2016].[citat: 4 aprilie 2022]. Disponibil în Internet:https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-GL.pdf?fbclid=IwAR0UZNHdUUdQolDkcxlF-HorxdYSt-_i5WtcB9XauxELBSeCz8nZ8Yc_h6I </ref>
:Comuna este situată în colinele Covurluiului şi câmpia înaltă a Covurluiului. Teritoriul este de 6755 ha, iar populaţia era în 2002 de 2686 locuitori. Temperatura medie anuală a aerului este de 10,5°C. Teritoriul comunei Băleni se înscrie în bazinul hidrografic al Siretului, principala apă curgătoare fiind Suhurluiul, care provine din 3 afluenţi: Mileşti, Suhurlui şi Suhu.
:De-a lungul timpului, cultivarea terenurilor a reprezentat ocupaţia de bază a locuitorilor din Băleni. Cele mai însemnate suprafeţe erau cultivate cu grâu, secară, porumb.

='''Primăria Băleni'''=
[[Image:Primaria Balabanesti1.jpg|thumb|alt=Primaria Baleni.| Primăria comunei Băleni]]
'''Date de contact:'''
::'''Adresa:''' Str. Principală, nr. 30
::'''Cod poştal:''' 807025
::'''Telefon:''' 0236/330530
::'''Fax:''' 0236/330430
::'''E-mail:''' primariabaleni@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunabaleni.ro

='''Biblioteca'''=
:Situată în centrul comunei, a fost înfiinţată după cel de-Al Doilea Război Mondial, în anul 1960. Tot atunci, s-a construit Căminul Cultural, renovat în 1977, în cadrul căruia a funcţionat o bibliotecă destinată întregii comunităţi. După 1989, biblioteca a rămas în aceeaşi clădire, dar beneficiază de un spaţiu mai mare, ce include o sală de lectură. În anul 1990 biblioteca avea 5396 de volume din diverse domenii. La nivelul anului 2001, fondul de carte a crescut la 7835 de volume. Biblioteca a fost frecventată în perioada postrevoluţionară de un număr de 350 cititori anual, cei mai numeroşi fiind elevii, studenţii, casnicele şi pensionarii. Până în 1989, fondul de carte a fost gestionat de Sorin Cristian Noureanu, profesor de limba rusă şi limba engleză.
:Comuna Băleni se mândreşte cu o importantă bibliotecă, şi anume cea a familiei Cantacuzino. Istoricul Paul Păltănea afirma că cele mai multe volume au fost colecţionate de George Matei Cantacuzino în secolul al XIX- lea, în urma lungilor sale călătorii în apusul Europei. Multe dintre lucrările în limba engleză, franceză, germană şi rusă, dar şi ediţii româneşti erau legate în piele de viţel, vopsită în culori sobre, în special negru. Ele purtau pe cotor inscripţia ''Prince Georges Cantacuzino''. Dintre cărţile care au aparţinut cneazului George Matei Cantacuzino, aproximativ 1220 de volume au îmbogăţit fondul Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" din Galaţi, o parte dintre ele fiind inventariate în 1952, fiind astăzi accesibile publicului.
:'''Blogul bibliotecii'''': http://biblioteca-baleni.blogspot.ro/
:'''Biblioteca pe facebook''': https://www.facebook.com/biblioteca.baleni
:'''Bibliotecari''': Grecu Florica (absolventă a Facultăţii de Biologie, în prezent pensionară); Ilie Lisaveta (absolventă a Liceului Pedagogic Galaţi, în prezent învăţătoare); Noureanu Sorin (profesor de limba engleză, decedat la Revoluţia din 1989).
Bibliotecar: '''CRĂCIUN Maricica''' (din 1990).

='''Educaţie'''=
[[File:baleni8.jpg|thumb|Şcoala generală Băleni]]
:'''Grădiniţe''':
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1''

:'''Școli gimnaziale''':
:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1 Băleni'', com. Băleni, Tel: 0236/330.406, e-mail: scoalabaleni2008@yahoo.com,
facebook: https://ro-ro.facebook.com/scoala.baleni

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
:Sărbătoarea Crăciunului și vestea bună a Nașterii Domnului era răspândită, din casă în casă, de copiii care cântau ''Florile dalbe''.
:În noaptea de Anul Nou, cete de copii merg cu ''Plugul'' - acum, sunt răsplătiți preponderent cu bani, pe când în trecut primeau nuci, mere sau roșcove. În trecut, ceata celor care mergeau cu ''Plugul'', era alcătuită din cămăraș, un tânăr care ducea cei patru boi de coarne și unul care era la plug. Atunci când treceau pe lângă poarta gospodarului, cei din ceată trăgeau o brazdă și apoi erau răsplătiți de gazde. În prezent, se mai practică puține obiceiuri, cu excepția organizării ''Clămpilor''.<ref>BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, ''Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos'', vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 111.</ref>

:''Sânzienele'' este sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii, își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc.
:La Băleni, se practica obiceiul ca fetele și flăcăii să pună scaieți curățați de puf, în vase fără apă, pe care le puneau la streșinile caselor. Se considera ca vor avea noroc în dragoste sau nenoroc, dacă scaieții creșteau sau nu peste noapte.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 114.</ref>

:Bogăția recoltelor viitoare era legată de atragerea forțelor benefice ale naturii. Atragerea acestor forțe se făcea prin ritualurile ''cultului agrar al boului'', care se practica în perioada ieșitului la semănat. Ziua ieșirii la câmp era desemnată pe 9 martie, iar atunci, membrii familiei se adunau în jurul carului, unde erau plugul și sacii cu sămânță și asistau la momentul în care se pleca la semănat, considerându-se că participarea lor contribuia la bogăția în roade a respectivului an.
:În Băleni, se făcea o brazdă, se semăna, moment în care se făcea și o urare specifică.

:''Sursa'': BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 200
[[File:Comuna Baleni III42125.jpg|frameless|right|Primaria Baleni]]

='''Note/Referinţe'''=
<references />
:*''Primăria Comunei Băleni'' [online]. [citat 8 februarie 2010]. Disponibil în internet: http://www.comunabaleni.ro/utile.html.
:*Iasmina Ungureanu, "Comună gălăţeană mică, visuri mari", în ''Viaţa liberă'' [online], 6 iun. 2017, [citat 27 iunie 2017]. Disponibil în Internet: https://www.viata-libera.ro/satul/89845-comuna-galateana-mica-visuri-mari-proiecte-de-modernizare-a-drumurilor-si-a-retelei-de-canalizare
:*Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, ''Comuna Băleni : Studiu monografic complex'', Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003
:*Băleni, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii "V.A. Urechia"], [citat 27 iunie 2017], Disponibil în Internet: http://193.231.136.4/opac/authority/220170?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=B%C4%83leni%2C+comun%C4%83
:*Comuna Băleni : bibliografie realizată în cadrul Biroului Informare bibliografică, Biblioteca "V.A. Urechia" Galaţi:
:<pdf width="500" height="300">File:Baleni_terminat_BVAU.pdf</pdf>

Băleni

2022-04-04T12:11:24Z

Ioana: /* Date monografice */

='''Date monografice'''=
[[File:9789731872353-2763763.jpg|thumb|Familiile boiereşti]] [[File:Biserica1.jpg|thumb|Biserica Băleni]] [[File:stefan2.jpg|thumb|Statuia lui Ştefan cel Mare]]
:Băleni apare menţionat în documente în 1448, în expresia "fântâna lui Balea, pe Suholui"<ref>Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, ''Comuna Băleni : Studiu monografic complex'', Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003, p. 192</ref>, în 1528 fiind numită "''Fântâna Bălenilor''", iar în a doua jumătate a secolului XVIII, logofătul Ioan Cantacuzino, căpitanul Gheorghe Şerban şi hatmanul Costache Ghica au cumpărat moşii în zonă.<ref>Paul Păltănea, Mihai Dim. Sturdza, "Istoria moşiei Băleni din ţinutul Covurlui", în ''Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Vol. III : Familia Cantacuzino'', Bucureşti, Simetria, 2014, p. 503</ref> Cea mai întinsă suprafaţă de pământ a fost însă deţinută, din a II-a jumătate a secolului al XVIII-lea până la exproprierea din 1949, de ramura Deleni a familiei Cantacuzino.
:Comuna Băleni este atestată în două documente emise de Petru Rareş în anul 1528; unul dintre ele a fost întocmit la Huşi, întărind prin carte domnească, dreptul de stăpânire asupra unei ocine; cel de al II-lea document a fost scris în limba slavonă, prin acest act, domnul Moldovei întărind dreptul de proprietate asupra moşiei formată din „''giumătăţi de la Fântâna Bălenilor''”. Ambele documente se referă la posesiuni care se aflau pe teritoriul actualei comune Băleni: Poiana Ocolului, Fântâna Bălenilor; de asemenea, sunt menţionaţi şi o parte dintre membrii obştei răzăşeşti de pe Suhurlui, care au în proprietate terenuri ale căror limite au fost hotărnicite în vremea lui Ştefan cel Mare de starostele Felea: Alba, Petru, Oane, Jurj.
:Familia Cantacuzino şi-a pus amprenta asupra istoriei acestei comune. "Localnicii spun că domniţele participau la sărbătorile satului, jucau la horele duminicale [...]. Le plăcea să cunune tinerii care întemeiau noi familii şi să le boteze copii."<ref>Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, ''Comuna Băleni : Studiu monografic complex'', Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003</ref>
:Oamenii locului erau impresionaţi de conacul impunător al Cantacuzinilor, construcţie solidă, înconjurată cu un zid roşu, masiv. După 1949, localul a servit o vreme ca şcoală şi sediu pentru C.A.P., apoi a fost demolat. La începutul secolului al XX-lea a fost proiectat şi construit Cavoul Cantacuzinilor, după modelul construcţiilor din ţările europene.
:Pe teritoriul comunei Băleni, se regăsește Valul lui Atanaric - un zid de apărare, atribuit goților, datând din secolele II-IV d. Hr. și care este înscris în Lista monumentelor istorice cu codul GL-I-m-A-02975.01, conform Anexei la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015 (M. Of., Partea I nr. 113bis din 15 februarie 2016).<ref>LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015-Județul Galaţi. În: Institutul Național al Patrimoniului [online],[15 febr. 2016].[4 aprilie 2022]. Disponibil în Internet:https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-GL.pdf?fbclid=IwAR0UZNHdUUdQolDkcxlF-HorxdYSt-_i5WtcB9XauxELBSeCz8nZ8Yc_h6I </ref>
:Comuna este situată în colinele Covurluiului şi câmpia înaltă a Covurluiului. Teritoriul este de 6755 ha, iar populaţia era în 2002 de 2686 locuitori. Temperatura medie anuală a aerului este de 10,5°C. Teritoriul comunei Băleni se înscrie în bazinul hidrografic al Siretului, principala apă curgătoare fiind Suhurluiul, care provine din 3 afluenţi: Mileşti, Suhurlui şi Suhu.
:De-a lungul timpului, cultivarea terenurilor a reprezentat ocupaţia de bază a locuitorilor din Băleni. Cele mai însemnate suprafeţe erau cultivate cu grâu, secară, porumb.

='''Primăria Băleni'''=
[[Image:Primaria Balabanesti1.jpg|thumb|alt=Primaria Baleni.| Primăria comunei Băleni]]
'''Date de contact:'''
::'''Adresa:''' Str. Principală, nr. 30
::'''Cod poştal:''' 807025
::'''Telefon:''' 0236/330530
::'''Fax:''' 0236/330430
::'''E-mail:''' primariabaleni@yahoo.com
::'''Site:''' http://www.comunabaleni.ro

='''Biblioteca'''=
:Situată în centrul comunei, a fost înfiinţată după cel de-Al Doilea Război Mondial, în anul 1960. Tot atunci, s-a construit Căminul Cultural, renovat în 1977, în cadrul căruia a funcţionat o bibliotecă destinată întregii comunităţi. După 1989, biblioteca a rămas în aceeaşi clădire, dar beneficiază de un spaţiu mai mare, ce include o sală de lectură. În anul 1990 biblioteca avea 5396 de volume din diverse domenii. La nivelul anului 2001, fondul de carte a crescut la 7835 de volume. Biblioteca a fost frecventată în perioada postrevoluţionară de un număr de 350 cititori anual, cei mai numeroşi fiind elevii, studenţii, casnicele şi pensionarii. Până în 1989, fondul de carte a fost gestionat de Sorin Cristian Noureanu, profesor de limba rusă şi limba engleză.
:Comuna Băleni se mândreşte cu o importantă bibliotecă, şi anume cea a familiei Cantacuzino. Istoricul Paul Păltănea afirma că cele mai multe volume au fost colecţionate de George Matei Cantacuzino în secolul al XIX- lea, în urma lungilor sale călătorii în apusul Europei. Multe dintre lucrările în limba engleză, franceză, germană şi rusă, dar şi ediţii româneşti erau legate în piele de viţel, vopsită în culori sobre, în special negru. Ele purtau pe cotor inscripţia ''Prince Georges Cantacuzino''. Dintre cărţile care au aparţinut cneazului George Matei Cantacuzino, aproximativ 1220 de volume au îmbogăţit fondul Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" din Galaţi, o parte dintre ele fiind inventariate în 1952, fiind astăzi accesibile publicului.
:'''Blogul bibliotecii'''': http://biblioteca-baleni.blogspot.ro/
:'''Biblioteca pe facebook''': https://www.facebook.com/biblioteca.baleni
:'''Bibliotecari''': Grecu Florica (absolventă a Facultăţii de Biologie, în prezent pensionară); Ilie Lisaveta (absolventă a Liceului Pedagogic Galaţi, în prezent învăţătoare); Noureanu Sorin (profesor de limba engleză, decedat la Revoluţia din 1989).
Bibliotecar: '''CRĂCIUN Maricica''' (din 1990).

='''Educaţie'''=
[[File:baleni8.jpg|thumb|Şcoala generală Băleni]]
:'''Grădiniţe''':
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1''

:'''Școli gimnaziale''':
:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1 Băleni'', com. Băleni, Tel: 0236/330.406, e-mail: scoalabaleni2008@yahoo.com,
facebook: https://ro-ro.facebook.com/scoala.baleni

='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
:Sărbătoarea Crăciunului și vestea bună a Nașterii Domnului era răspândită, din casă în casă, de copiii care cântau ''Florile dalbe''.
:În noaptea de Anul Nou, cete de copii merg cu ''Plugul'' - acum, sunt răsplătiți preponderent cu bani, pe când în trecut primeau nuci, mere sau roșcove. În trecut, ceata celor care mergeau cu ''Plugul'', era alcătuită din cămăraș, un tânăr care ducea cei patru boi de coarne și unul care era la plug. Atunci când treceau pe lângă poarta gospodarului, cei din ceată trăgeau o brazdă și apoi erau răsplătiți de gazde. În prezent, se mai practică puține obiceiuri, cu excepția organizării ''Clămpilor''.<ref>BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, ''Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos'', vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 111.</ref>

:''Sânzienele'' este sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii, își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc.
:La Băleni, se practica obiceiul ca fetele și flăcăii să pună scaieți curățați de puf, în vase fără apă, pe care le puneau la streșinile caselor. Se considera ca vor avea noroc în dragoste sau nenoroc, dacă scaieții creșteau sau nu peste noapte.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 114.</ref>

:Bogăția recoltelor viitoare era legată de atragerea forțelor benefice ale naturii. Atragerea acestor forțe se făcea prin ritualurile ''cultului agrar al boului'', care se practica în perioada ieșitului la semănat. Ziua ieșirii la câmp era desemnată pe 9 martie, iar atunci, membrii familiei se adunau în jurul carului, unde erau plugul și sacii cu sămânță și asistau la momentul în care se pleca la semănat, considerându-se că participarea lor contribuia la bogăția în roade a respectivului an.
:În Băleni, se făcea o brazdă, se semăna, moment în care se făcea și o urare specifică.

:''Sursa'': BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 200
[[File:Comuna Baleni III42125.jpg|frameless|right|Primaria Baleni]]

='''Note/Referinţe'''=
<references />
:*''Primăria Comunei Băleni'' [online]. [citat 8 februarie 2010]. Disponibil în internet: http://www.comunabaleni.ro/utile.html.
:*Iasmina Ungureanu, "Comună gălăţeană mică, visuri mari", în ''Viaţa liberă'' [online], 6 iun. 2017, [citat 27 iunie 2017]. Disponibil în Internet: https://www.viata-libera.ro/satul/89845-comuna-galateana-mica-visuri-mari-proiecte-de-modernizare-a-drumurilor-si-a-retelei-de-canalizare
:*Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, ''Comuna Băleni : Studiu monografic complex'', Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003
:*Băleni, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii "V.A. Urechia"], [citat 27 iunie 2017], Disponibil în Internet: http://193.231.136.4/opac/authority/220170?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=B%C4%83leni%2C+comun%C4%83
:*Comuna Băleni : bibliografie realizată în cadrul Biroului Informare bibliografică, Biblioteca "V.A. Urechia" Galaţi:
:<pdf width="500" height="300">File:Baleni_terminat_BVAU.pdf</pdf>