<?xml version="1.0"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom" xml:lang="en-GB">
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/api.php?action=feedcontributions&amp;feedformat=atom&amp;user=Otilia</id>
		<title>InfoGhid - User contributions [en-gb]</title>
		<link rel="self" type="application/atom+xml" href="http://193.231.136.3/infoghid/api.php?action=feedcontributions&amp;feedformat=atom&amp;user=Otilia"/>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Special:Contributions/Otilia"/>
		<updated>2026-06-16T22:21:02Z</updated>
		<subtitle>User contributions</subtitle>
		<generator>MediaWiki 1.27.1</generator>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7615</id>
		<title>Aristide Serfioti</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7615"/>
				<updated>2013-07-05T12:24:44Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Legături externe */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Medic'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Jur, în numele Prea Sfintei Treimi, că voi sluji în dregătoria ce mi se încredințează, de medic în acest oraș Galați, cu sârguință, credință și curățenie, fără a mă abate din îndatoririle orânduite, păzind legiuirile și respectând instituțiile Patriei locale a Principatelor Unite Române și pe persoana Domnului Stăpânitor.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cavouserfioti.jpg|thumb]][[Imagine:Autogr transp serfioti.png|thumb]]&lt;br /&gt;
:Originar din Grecia, doctorul Aristide Serfioti s-a stabilit în Galaţi în anul 1883, renunţând la cetăţenia greacă pentru a intra în cadrul armatei române ca medic militar. A fost principalul iniţiator al construirii în Galaţi a Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană”, dedicat iniţial răniţilor din Războiul de Independenţă, spital ce a fost inaugurat în 1877. În prezent clădirea găzduieşte Spitalul Municipal „Elisabeta Doamna” de pe strada Traian.&lt;br /&gt;
:De-a lungul vieţii s-a dedicat îngrijirii celor bolnavi şi săraci, devotamentul său fiind răsplătit prin numeroase distincţii. Membru fondator al primei societăţi ştiinţifice din Galaţi (Societatea Medicală din Galaţi), a treia societate de acest gen înfiinţată în România, după cele din Iaşi şi Bucureşti, a instituit prin testament un premiu, aflat sub auspiciile Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Premiul era în valoare de 40.000 de lei şi era destinat celor mai valoroase lucrări cu caracter medical. Azilul de copii a primit prin acelaşi testament o importantă sumă de bani iar Societatea Medicală din Galaţi şi Biblioteca Liceului „Vasile Alecsandri” (în prezent Biblioteca „V.A. Urechia”) au primit cărţile din biblioteca sa personală.&lt;br /&gt;
:În memoria lui Aristide Serfioti, Spitalul Militar de Urgenţă din Galaţi îi poartă cu onoare numele, în curtea acestuia putând fi admirat un bust din bronz al medicului, realizat de către sculptorul Oscar Spaethe în 1905. Cavoul dr. Aristide Serfioti, ridicat în 1880, este situat în curtea Bisericii „Sfânta Treime” din Galaţi și este inclus pe lista monumentelor istorice din România.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:''' 20 iulie 1828, Hydra, Grecia&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 24 iulie 1905, Galați&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*cursuri elementare şi liceale în Grecia;&lt;br /&gt;
:*Universitatea de Medicină „Ludwig-Maximilian” din Munchen (1851).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Titluri științifice:'''&lt;br /&gt;
:*doctor în medicină al Universităţii din München, Germania (mai 1851).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*a obţinut dreptul de liberă practică în 1853, în Moldova;&lt;br /&gt;
:*s-a stabilit la Galaţi în mai 1853;&lt;br /&gt;
:*a intrat în serviciul armatei ca medic de batalion clasa I în cadrul Garnizoanei Galaţi (15 ian. 1854);&lt;br /&gt;
:*medic primar la spitalul filialei gălăţene a Epitropiei Generale „Sf. Spiridon” (22 ian. 1854);&lt;br /&gt;
:*a fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa a II-a (24 mart. 1855);&lt;br /&gt;
:*a fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa I (7 mai 1857);&lt;br /&gt;
:*numit medic şef al SpitaluluiMilitar Galaţi (1857-1870);&lt;br /&gt;
:*avansat la gradul de medic colonel (2 oct. 1858);&lt;br /&gt;
:*avansat medic principal clasa a I-a (16 oct. 1862);&lt;br /&gt;
:*membru în Consiliul de Igienă şi Salubritate al oraşului Galaţi(dec. 1862);&lt;br /&gt;
:*a fost numit epitrop al Spitalului „Sf. Spiridon” (20 aug. 1863 - 16 aug. 1867);&lt;br /&gt;
:*la 11 nov. 1864 a cerut „împământenirea” – obţinerea cetăţeniei române, fiind în serviciul statului român de 11 ani;&lt;br /&gt;
:*a demisionat din armată în 1870 şi a profesat ca medic civil la Spitalul „Elisabeta Doamna - Caritatea gălăţeană” până în 1899, când a ieşit la pensie;&lt;br /&gt;
:*medic primar al Spitalului „Sf. Spiridon” din Galaţi (1900-1901).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru fondator al Societăţii Medicale din Galaţi (24 nov. 1862) al cărei preşedinte a fost până în 1881.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*a fost principalul iniţiator al construirii Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană” din Galaţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Distincţii – Decoraţii:'''&lt;br /&gt;
:*decorat cu „Legiunea de Onoare” a Guvernului Francez (16 iul. 1869), la recomandarea consulului francez Henri Boyard;&lt;br /&gt;
:*medalia omagială a „Societăţii Franceze de Binefacere” (1 ian. 1880);&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Coroana României” în grad de comandor;&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Steaua României” în grad de ofiţer (1878);&lt;br /&gt;
:*Ordinul rus „Sf. Stanislav” în grad de comandor;&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Coroana Prusiei” clasa a II-a oferit de regele Prusiei;&lt;br /&gt;
:*Ordinul turcesc „Medgidie” în grad de comandor (1892).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0700/index.php/ Manifestări dedicate lui Aristide Serfioti la Biblioteca &amp;quot;V.A. Urechia&amp;quot;]&lt;br /&gt;
:[http://www.viata-libera.ro/cultura/40884-galati-viata-libera-personalitati-monumente-aristide-serfioti  Moştenirea doctorului Aristide Serfioti: SOS pentru cavoul-monument, azi în paragină]&lt;br /&gt;
:[http://www.galati.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1713 Bustul dr. Aristide Serfioti]&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/bibliografii/locale/488.aristideserfioti.pdf Bibliografie]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Surse ==&lt;br /&gt;
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7614</id>
		<title>Aristide Serfioti</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7614"/>
				<updated>2013-07-05T12:23:07Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Legături externe */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Medic'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Jur, în numele Prea Sfintei Treimi, că voi sluji în dregătoria ce mi se încredințează, de medic în acest oraș Galați, cu sârguință, credință și curățenie, fără a mă abate din îndatoririle orânduite, păzind legiuirile și respectând instituțiile Patriei locale a Principatelor Unite Române și pe persoana Domnului Stăpânitor.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cavouserfioti.jpg|thumb]][[Imagine:Autogr transp serfioti.png|thumb]]&lt;br /&gt;
:Originar din Grecia, doctorul Aristide Serfioti s-a stabilit în Galaţi în anul 1883, renunţând la cetăţenia greacă pentru a intra în cadrul armatei române ca medic militar. A fost principalul iniţiator al construirii în Galaţi a Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană”, dedicat iniţial răniţilor din Războiul de Independenţă, spital ce a fost inaugurat în 1877. În prezent clădirea găzduieşte Spitalul Municipal „Elisabeta Doamna” de pe strada Traian.&lt;br /&gt;
:De-a lungul vieţii s-a dedicat îngrijirii celor bolnavi şi săraci, devotamentul său fiind răsplătit prin numeroase distincţii. Membru fondator al primei societăţi ştiinţifice din Galaţi (Societatea Medicală din Galaţi), a treia societate de acest gen înfiinţată în România, după cele din Iaşi şi Bucureşti, a instituit prin testament un premiu, aflat sub auspiciile Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Premiul era în valoare de 40.000 de lei şi era destinat celor mai valoroase lucrări cu caracter medical. Azilul de copii a primit prin acelaşi testament o importantă sumă de bani iar Societatea Medicală din Galaţi şi Biblioteca Liceului „Vasile Alecsandri” (în prezent Biblioteca „V.A. Urechia”) au primit cărţile din biblioteca sa personală.&lt;br /&gt;
:În memoria lui Aristide Serfioti, Spitalul Militar de Urgenţă din Galaţi îi poartă cu onoare numele, în curtea acestuia putând fi admirat un bust din bronz al medicului, realizat de către sculptorul Oscar Spaethe în 1905. Cavoul dr. Aristide Serfioti, ridicat în 1880, este situat în curtea Bisericii „Sfânta Treime” din Galaţi și este inclus pe lista monumentelor istorice din România.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:''' 20 iulie 1828, Hydra, Grecia&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 24 iulie 1905, Galați&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*cursuri elementare şi liceale în Grecia;&lt;br /&gt;
:*Universitatea de Medicină „Ludwig-Maximilian” din Munchen (1851).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Titluri științifice:'''&lt;br /&gt;
:*doctor în medicină al Universităţii din München, Germania (mai 1851).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*a obţinut dreptul de liberă practică în 1853, în Moldova;&lt;br /&gt;
:*s-a stabilit la Galaţi în mai 1853;&lt;br /&gt;
:*a intrat în serviciul armatei ca medic de batalion clasa I în cadrul Garnizoanei Galaţi (15 ian. 1854);&lt;br /&gt;
:*medic primar la spitalul filialei gălăţene a Epitropiei Generale „Sf. Spiridon” (22 ian. 1854);&lt;br /&gt;
:*a fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa a II-a (24 mart. 1855);&lt;br /&gt;
:*a fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa I (7 mai 1857);&lt;br /&gt;
:*numit medic şef al SpitaluluiMilitar Galaţi (1857-1870);&lt;br /&gt;
:*avansat la gradul de medic colonel (2 oct. 1858);&lt;br /&gt;
:*avansat medic principal clasa a I-a (16 oct. 1862);&lt;br /&gt;
:*membru în Consiliul de Igienă şi Salubritate al oraşului Galaţi(dec. 1862);&lt;br /&gt;
:*a fost numit epitrop al Spitalului „Sf. Spiridon” (20 aug. 1863 - 16 aug. 1867);&lt;br /&gt;
:*la 11 nov. 1864 a cerut „împământenirea” – obţinerea cetăţeniei române, fiind în serviciul statului român de 11 ani;&lt;br /&gt;
:*a demisionat din armată în 1870 şi a profesat ca medic civil la Spitalul „Elisabeta Doamna - Caritatea gălăţeană” până în 1899, când a ieşit la pensie;&lt;br /&gt;
:*medic primar al Spitalului „Sf. Spiridon” din Galaţi (1900-1901).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru fondator al Societăţii Medicale din Galaţi (24 nov. 1862) al cărei preşedinte a fost până în 1881.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*a fost principalul iniţiator al construirii Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană” din Galaţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Distincţii – Decoraţii:'''&lt;br /&gt;
:*decorat cu „Legiunea de Onoare” a Guvernului Francez (16 iul. 1869), la recomandarea consulului francez Henri Boyard;&lt;br /&gt;
:*medalia omagială a „Societăţii Franceze de Binefacere” (1 ian. 1880);&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Coroana României” în grad de comandor;&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Steaua României” în grad de ofiţer (1878);&lt;br /&gt;
:*Ordinul rus „Sf. Stanislav” în grad de comandor;&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Coroana Prusiei” clasa a II-a oferit de regele Prusiei;&lt;br /&gt;
:*Ordinul turcesc „Medgidie” în grad de comandor (1892).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0700/index.php/ Manifestări dedicate lui Aristide Serfioti la Biblioteca &amp;quot;V.A. Urechia&amp;quot;]&lt;br /&gt;
:[http://www.viata-libera.ro/cultura/40884-galati-viata-libera-personalitati-monumente-aristide-serfioti  Moştenirea doctorului Aristide Serfioti: SOS pentru cavoul-monument, azi în paragină]&lt;br /&gt;
:[http://www.galati.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1713 Bustul dr. Aristide Serfioti]&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/bibliografii/locale/488.aristideserfioti.pdf Bibliografie]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7613</id>
		<title>Aristide Serfioti</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7613"/>
				<updated>2013-07-05T12:15:27Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Legături externe */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Medic'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Jur, în numele Prea Sfintei Treimi, că voi sluji în dregătoria ce mi se încredințează, de medic în acest oraș Galați, cu sârguință, credință și curățenie, fără a mă abate din îndatoririle orânduite, păzind legiuirile și respectând instituțiile Patriei locale a Principatelor Unite Române și pe persoana Domnului Stăpânitor.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cavouserfioti.jpg|thumb]][[Imagine:Autogr transp serfioti.png|thumb]]&lt;br /&gt;
:Originar din Grecia, doctorul Aristide Serfioti s-a stabilit în Galaţi în anul 1883, renunţând la cetăţenia greacă pentru a intra în cadrul armatei române ca medic militar. A fost principalul iniţiator al construirii în Galaţi a Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană”, dedicat iniţial răniţilor din Războiul de Independenţă, spital ce a fost inaugurat în 1877. În prezent clădirea găzduieşte Spitalul Municipal „Elisabeta Doamna” de pe strada Traian.&lt;br /&gt;
:De-a lungul vieţii s-a dedicat îngrijirii celor bolnavi şi săraci, devotamentul său fiind răsplătit prin numeroase distincţii. Membru fondator al primei societăţi ştiinţifice din Galaţi (Societatea Medicală din Galaţi), a treia societate de acest gen înfiinţată în România, după cele din Iaşi şi Bucureşti, a instituit prin testament un premiu, aflat sub auspiciile Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Premiul era în valoare de 40.000 de lei şi era destinat celor mai valoroase lucrări cu caracter medical. Azilul de copii a primit prin acelaşi testament o importantă sumă de bani iar Societatea Medicală din Galaţi şi Biblioteca Liceului „Vasile Alecsandri” (în prezent Biblioteca „V.A. Urechia”) au primit cărţile din biblioteca sa personală.&lt;br /&gt;
:În memoria lui Aristide Serfioti, Spitalul Militar de Urgenţă din Galaţi îi poartă cu onoare numele, în curtea acestuia putând fi admirat un bust din bronz al medicului, realizat de către sculptorul Oscar Spaethe în 1905. Cavoul dr. Aristide Serfioti, ridicat în 1880, este situat în curtea Bisericii „Sfânta Treime” din Galaţi și este inclus pe lista monumentelor istorice din România.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:''' 20 iulie 1828, Hydra, Grecia&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 24 iulie 1905, Galați&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*cursuri elementare şi liceale în Grecia;&lt;br /&gt;
:*Universitatea de Medicină „Ludwig-Maximilian” din Munchen (1851).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Titluri științifice:'''&lt;br /&gt;
:*doctor în medicină al Universităţii din München, Germania (mai 1851).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*a obţinut dreptul de liberă practică în 1853, în Moldova;&lt;br /&gt;
:*s-a stabilit la Galaţi în mai 1853;&lt;br /&gt;
:*a intrat în serviciul armatei ca medic de batalion clasa I în cadrul Garnizoanei Galaţi (15 ian. 1854);&lt;br /&gt;
:*medic primar la spitalul filialei gălăţene a Epitropiei Generale „Sf. Spiridon” (22 ian. 1854);&lt;br /&gt;
:*a fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa a II-a (24 mart. 1855);&lt;br /&gt;
:*a fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa I (7 mai 1857);&lt;br /&gt;
:*numit medic şef al SpitaluluiMilitar Galaţi (1857-1870);&lt;br /&gt;
:*avansat la gradul de medic colonel (2 oct. 1858);&lt;br /&gt;
:*avansat medic principal clasa a I-a (16 oct. 1862);&lt;br /&gt;
:*membru în Consiliul de Igienă şi Salubritate al oraşului Galaţi(dec. 1862);&lt;br /&gt;
:*a fost numit epitrop al Spitalului „Sf. Spiridon” (20 aug. 1863 - 16 aug. 1867);&lt;br /&gt;
:*la 11 nov. 1864 a cerut „împământenirea” – obţinerea cetăţeniei române, fiind în serviciul statului român de 11 ani;&lt;br /&gt;
:*a demisionat din armată în 1870 şi a profesat ca medic civil la Spitalul „Elisabeta Doamna - Caritatea gălăţeană” până în 1899, când a ieşit la pensie;&lt;br /&gt;
:*medic primar al Spitalului „Sf. Spiridon” din Galaţi (1900-1901).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru fondator al Societăţii Medicale din Galaţi (24 nov. 1862) al cărei preşedinte a fost până în 1881.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*a fost principalul iniţiator al construirii Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană” din Galaţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Distincţii – Decoraţii:'''&lt;br /&gt;
:*decorat cu „Legiunea de Onoare” a Guvernului Francez (16 iul. 1869), la recomandarea consulului francez Henri Boyard;&lt;br /&gt;
:*medalia omagială a „Societăţii Franceze de Binefacere” (1 ian. 1880);&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Coroana României” în grad de comandor;&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Steaua României” în grad de ofiţer (1878);&lt;br /&gt;
:*Ordinul rus „Sf. Stanislav” în grad de comandor;&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Coroana Prusiei” clasa a II-a oferit de regele Prusiei;&lt;br /&gt;
:*Ordinul turcesc „Medgidie” în grad de comandor (1892).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0700/ Manifestări dedicate lui Ionel Fernic la Biblioteca V.A. Urechia]&lt;br /&gt;
:[http://www.formula-as.ro/2011/984/galeria-celebritatilor-91/vanatorul-de-vise-ionel-fernic-14157 Vânătorul de vise - IONEL FERNIC]&lt;br /&gt;
:[http://www.galati.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1713 Bustul dr. Aristide Serfioti]&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/bibliografii/locale/488.aristideserfioti.pdf Bibliografie]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7612</id>
		<title>Aristide Serfioti</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7612"/>
				<updated>2013-07-05T12:13:57Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Biografie */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Medic'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Jur, în numele Prea Sfintei Treimi, că voi sluji în dregătoria ce mi se încredințează, de medic în acest oraș Galați, cu sârguință, credință și curățenie, fără a mă abate din îndatoririle orânduite, păzind legiuirile și respectând instituțiile Patriei locale a Principatelor Unite Române și pe persoana Domnului Stăpânitor.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cavouserfioti.jpg|thumb]][[Imagine:Autogr transp serfioti.png|thumb]]&lt;br /&gt;
:Originar din Grecia, doctorul Aristide Serfioti s-a stabilit în Galaţi în anul 1883, renunţând la cetăţenia greacă pentru a intra în cadrul armatei române ca medic militar. A fost principalul iniţiator al construirii în Galaţi a Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană”, dedicat iniţial răniţilor din Războiul de Independenţă, spital ce a fost inaugurat în 1877. În prezent clădirea găzduieşte Spitalul Municipal „Elisabeta Doamna” de pe strada Traian.&lt;br /&gt;
:De-a lungul vieţii s-a dedicat îngrijirii celor bolnavi şi săraci, devotamentul său fiind răsplătit prin numeroase distincţii. Membru fondator al primei societăţi ştiinţifice din Galaţi (Societatea Medicală din Galaţi), a treia societate de acest gen înfiinţată în România, după cele din Iaşi şi Bucureşti, a instituit prin testament un premiu, aflat sub auspiciile Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Premiul era în valoare de 40.000 de lei şi era destinat celor mai valoroase lucrări cu caracter medical. Azilul de copii a primit prin acelaşi testament o importantă sumă de bani iar Societatea Medicală din Galaţi şi Biblioteca Liceului „Vasile Alecsandri” (în prezent Biblioteca „V.A. Urechia”) au primit cărţile din biblioteca sa personală.&lt;br /&gt;
:În memoria lui Aristide Serfioti, Spitalul Militar de Urgenţă din Galaţi îi poartă cu onoare numele, în curtea acestuia putând fi admirat un bust din bronz al medicului, realizat de către sculptorul Oscar Spaethe în 1905. Cavoul dr. Aristide Serfioti, ridicat în 1880, este situat în curtea Bisericii „Sfânta Treime” din Galaţi și este inclus pe lista monumentelor istorice din România.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:''' 20 iulie 1828, Hydra, Grecia&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 24 iulie 1905, Galați&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*cursuri elementare şi liceale în Grecia;&lt;br /&gt;
:*Universitatea de Medicină „Ludwig-Maximilian” din Munchen (1851).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Titluri științifice:'''&lt;br /&gt;
:*doctor în medicină al Universităţii din München, Germania (mai 1851).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*a obţinut dreptul de liberă practică în 1853, în Moldova;&lt;br /&gt;
:*s-a stabilit la Galaţi în mai 1853;&lt;br /&gt;
:*a intrat în serviciul armatei ca medic de batalion clasa I în cadrul Garnizoanei Galaţi (15 ian. 1854);&lt;br /&gt;
:*medic primar la spitalul filialei gălăţene a Epitropiei Generale „Sf. Spiridon” (22 ian. 1854);&lt;br /&gt;
:*a fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa a II-a (24 mart. 1855);&lt;br /&gt;
:*a fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa I (7 mai 1857);&lt;br /&gt;
:*numit medic şef al SpitaluluiMilitar Galaţi (1857-1870);&lt;br /&gt;
:*avansat la gradul de medic colonel (2 oct. 1858);&lt;br /&gt;
:*avansat medic principal clasa a I-a (16 oct. 1862);&lt;br /&gt;
:*membru în Consiliul de Igienă şi Salubritate al oraşului Galaţi(dec. 1862);&lt;br /&gt;
:*a fost numit epitrop al Spitalului „Sf. Spiridon” (20 aug. 1863 - 16 aug. 1867);&lt;br /&gt;
:*la 11 nov. 1864 a cerut „împământenirea” – obţinerea cetăţeniei române, fiind în serviciul statului român de 11 ani;&lt;br /&gt;
:*a demisionat din armată în 1870 şi a profesat ca medic civil la Spitalul „Elisabeta Doamna - Caritatea gălăţeană” până în 1899, când a ieşit la pensie;&lt;br /&gt;
:*medic primar al Spitalului „Sf. Spiridon” din Galaţi (1900-1901).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru fondator al Societăţii Medicale din Galaţi (24 nov. 1862) al cărei preşedinte a fost până în 1881.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*a fost principalul iniţiator al construirii Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană” din Galaţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Distincţii – Decoraţii:'''&lt;br /&gt;
:*decorat cu „Legiunea de Onoare” a Guvernului Francez (16 iul. 1869), la recomandarea consulului francez Henri Boyard;&lt;br /&gt;
:*medalia omagială a „Societăţii Franceze de Binefacere” (1 ian. 1880);&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Coroana României” în grad de comandor;&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Steaua României” în grad de ofiţer (1878);&lt;br /&gt;
:*Ordinul rus „Sf. Stanislav” în grad de comandor;&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Coroana Prusiei” clasa a II-a oferit de regele Prusiei;&lt;br /&gt;
:*Ordinul turcesc „Medgidie” în grad de comandor (1892).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0700/ Manifestări dedicate lui Ionel Fernic la Biblioteca V.A. Urechia]&lt;br /&gt;
:[http://www.formula-as.ro/2011/984/galeria-celebritatilor-91/vanatorul-de-vise-ionel-fernic-14157 Vânătorul de vise - IONEL FERNIC]&lt;br /&gt;
:[http://pilotmagazin.ro/2012/06/muzicianul-aerului-ionel-fernic/ Muzicianul aerului – Ionel Fernic]&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/bibliografii/locale/488.aristideserfioti.pdf Bibliografie]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7611</id>
		<title>Aristide Serfioti</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7611"/>
				<updated>2013-07-05T10:49:41Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Prezentare */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Medic'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Jur, în numele Prea Sfintei Treimi, că voi sluji în dregătoria ce mi se încredințează, de medic în acest oraș Galați, cu sârguință, credință și curățenie, fără a mă abate din îndatoririle orânduite, păzind legiuirile și respectând instituțiile Patriei locale a Principatelor Unite Române și pe persoana Domnului Stăpânitor.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cavouserfioti.jpg|thumb]][[Imagine:Autogr transp serfioti.png|thumb]]&lt;br /&gt;
:Originar din Grecia, doctorul Aristide Serfioti s-a stabilit în Galaţi în anul 1883, renunţând la cetăţenia greacă pentru a intra în cadrul armatei române ca medic militar. A fost principalul iniţiator al construirii în Galaţi a Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană”, dedicat iniţial răniţilor din Războiul de Independenţă, spital ce a fost inaugurat în 1877. În prezent clădirea găzduieşte Spitalul Municipal „Elisabeta Doamna” de pe strada Traian.&lt;br /&gt;
:De-a lungul vieţii s-a dedicat îngrijirii celor bolnavi şi săraci, devotamentul său fiind răsplătit prin numeroase distincţii. Membru fondator al primei societăţi ştiinţifice din Galaţi (Societatea Medicală din Galaţi), a treia societate de acest gen înfiinţată în România, după cele din Iaşi şi Bucureşti, a instituit prin testament un premiu, aflat sub auspiciile Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Premiul era în valoare de 40.000 de lei şi era destinat celor mai valoroase lucrări cu caracter medical. Azilul de copii a primit prin acelaşi testament o importantă sumă de bani iar Societatea Medicală din Galaţi şi Biblioteca Liceului „Vasile Alecsandri” (în prezent Biblioteca „V.A. Urechia”) au primit cărţile din biblioteca sa personală.&lt;br /&gt;
:În memoria lui Aristide Serfioti, Spitalul Militar de Urgenţă din Galaţi îi poartă cu onoare numele, în curtea acestuia putând fi admirat un bust din bronz al medicului, realizat de către sculptorul Oscar Spaethe în 1905. Cavoul dr. Aristide Serfioti, ridicat în 1880, este situat în curtea Bisericii „Sfânta Treime” din Galaţi și este inclus pe lista monumentelor istorice din România.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:''' 20 iulie 1828, Hydra, Grecia&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 24 iulie 1905, Galați&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*cursuri elementare şi liceale în Grecia;&lt;br /&gt;
:*Universitatea de Medicină „Ludwig-Maximilian” din Munchen (1851).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Titluri științifice:'''&lt;br /&gt;
:*doctor în medicină al Universităţii din München, Germania (mai 1851).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*a obţinut dreptul de liberă practică în 1853, în Moldova;&lt;br /&gt;
:*s-a stabilit la Galaţi în mai 1853;&lt;br /&gt;
:*a intrat în serviciul armatei ca medic de batalion clasa I în cadrul Garnizoanei Galaţi (15 ian. 1854);&lt;br /&gt;
:*medic primar la spitalul filialei gălăţene a Epitropiei Generale „Sf. Spiridon” (22 ian. 1854);&lt;br /&gt;
:*a fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa a II-a (24 mart. 1855);&lt;br /&gt;
:*a fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa I (7 mai 1857);&lt;br /&gt;
:*numit medic şef al SpitaluluiMilitar Galaţi (1857-1870);&lt;br /&gt;
:*avansat la gradul de medic colonel (2 oct. 1858);&lt;br /&gt;
:*avansat medic principal clasa a I-a (16 oct. 1862);&lt;br /&gt;
:*membru în Consiliul de Igienă şi Salubritate al oraşului Galaţi(dec. 1862);&lt;br /&gt;
:*a fost numit epitrop al Spitalului „Sf. Spiridon” (20 aug. 1863 - 16 aug. 1867);&lt;br /&gt;
:*la 11 nov. 1864 a cerut „împământenirea” – obţinerea cetăţeniei române, fiind în serviciul statului român de 11 ani;&lt;br /&gt;
:*a demisionat din armată în 1870 şi a profesat ca medic civil la Spitalul „Elisabeta Doamna - Caritatea gălăţeană” până în 1899, când a ieşit la pensie;&lt;br /&gt;
:*medic primar al Spitalului „Sf. Spiridon” din Galaţi (1900-1901).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru fondator al Societăţii Medicale din Galaţi (24 nov. 1862) al cărei preşedinte a fost până în 1881.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*a fost principalul iniţiator al construirii Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană” din Galaţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Distincţii – Decoraţii:'''&lt;br /&gt;
:*decorat cu „Legiunea de Onoare” a Guvernului Francez (16 iul. 1869), la recomandarea consulului francez Henri Boyard;&lt;br /&gt;
:*medalia omagială a „Societăţii Franceze de Binefacere” (1 ian. 1880);&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Coroana României” în grad de comandor;&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Steaua României” în grad de ofiţer (1878);&lt;br /&gt;
:*Ordinul rus „Sf. Stanislav” în grad de comandor;&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Coroana Prusiei” clasa a II-a oferit de regele Prusiei;&lt;br /&gt;
:*Ordinul turcesc „Medgidie” în grad de comandor (1892).&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=File:Autogr_transp_serfioti.png&amp;diff=7610</id>
		<title>File:Autogr transp serfioti.png</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=File:Autogr_transp_serfioti.png&amp;diff=7610"/>
				<updated>2013-07-05T10:47:20Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7609</id>
		<title>Aristide Serfioti</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7609"/>
				<updated>2013-07-03T13:10:35Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Prezentare */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Medic'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Jur, în numele Prea Sfintei Treimi, că voi sluji în dregătoria ce mi se încredințează, de medic în acest oraș Galați, cu sârguință, credință și curățenie, fără a mă abate din îndatoririle orânduite, păzind legiuirile și respectând instituțiile Patriei locale a Principatelor Unite Române și pe persoana Domnului Stăpânitor.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cavouserfioti.jpg|thumb]]&lt;br /&gt;
:Originar din Grecia, doctorul Aristide Serfioti s-a stabilit în Galaţi în anul 1883, renunţând la cetăţenia greacă pentru a intra în cadrul armatei române ca medic militar. A fost principalul iniţiator al construirii în Galaţi a Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană”, dedicat iniţial răniţilor din Războiul de Independenţă, spital ce a fost inaugurat în 1877. În prezent clădirea găzduieşte Spitalul Municipal „Elisabeta Doamna” de pe strada Traian.&lt;br /&gt;
:De-a lungul vieţii s-a dedicat îngrijirii celor bolnavi şi săraci, devotamentul său fiind răsplătit prin numeroase distincţii. Membru fondator al primei societăţi ştiinţifice din Galaţi (Societatea Medicală din Galaţi), a treia societate de acest gen înfiinţată în România, după cele din Iaşi şi Bucureşti, a instituit prin testament un premiu, aflat sub auspiciile Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Premiul era în valoare de 40.000 de lei şi era destinat celor mai valoroase lucrări cu caracter medical. Azilul de copii a primit prin acelaşi testament o importantă sumă de bani iar Societatea Medicală din Galaţi şi Biblioteca Liceului „Vasile Alecsandri” (în prezent Biblioteca „V.A. Urechia”) au primit cărţile din biblioteca sa personală.&lt;br /&gt;
:În memoria lui Aristide Serfioti, Spitalul Militar de Urgenţă din Galaţi îi poartă cu onoare numele, în curtea acestuia putând fi admirat un bust din bronz al medicului, realizat de către sculptorul Oscar Spaethe în 1905. Cavoul dr. Aristide Serfioti, ridicat în 1880, este situat în curtea Bisericii „Sfânta Treime” din Galaţi și este inclus pe lista monumentelor istorice din România.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:''' 20 iulie 1828, Hydra, Grecia&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 24 iulie 1905, Galați&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*cursuri elementare şi liceale în Grecia;&lt;br /&gt;
:*Universitatea de Medicină „Ludwig-Maximilian” din Munchen (1851).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Titluri științifice:'''&lt;br /&gt;
:*doctor în medicină al Universităţii din München, Germania (mai 1851).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*a obţinut dreptul de liberă practică în 1853, în Moldova;&lt;br /&gt;
:*s-a stabilit la Galaţi în mai 1853;&lt;br /&gt;
:*a intrat în serviciul armatei ca medic de batalion clasa I în cadrul Garnizoanei Galaţi (15 ian. 1854);&lt;br /&gt;
:*medic primar la spitalul filialei gălăţene a Epitropiei Generale „Sf. Spiridon” (22 ian. 1854);&lt;br /&gt;
:*a fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa a II-a (24 mart. 1855);&lt;br /&gt;
:*a fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa I (7 mai 1857);&lt;br /&gt;
:*numit medic şef al SpitaluluiMilitar Galaţi (1857-1870);&lt;br /&gt;
:*avansat la gradul de medic colonel (2 oct. 1858);&lt;br /&gt;
:*avansat medic principal clasa a I-a (16 oct. 1862);&lt;br /&gt;
:*membru în Consiliul de Igienă şi Salubritate al oraşului Galaţi(dec. 1862);&lt;br /&gt;
:*a fost numit epitrop al Spitalului „Sf. Spiridon” (20 aug. 1863 - 16 aug. 1867);&lt;br /&gt;
:*la 11 nov. 1864 a cerut „împământenirea” – obţinerea cetăţeniei române, fiind în serviciul statului român de 11 ani;&lt;br /&gt;
:*a demisionat din armată în 1870 şi a profesat ca medic civil la Spitalul „Elisabeta Doamna - Caritatea gălăţeană” până în 1899, când a ieşit la pensie;&lt;br /&gt;
:*medic primar al Spitalului „Sf. Spiridon” din Galaţi (1900-1901).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru fondator al Societăţii Medicale din Galaţi (24 nov. 1862) al cărei preşedinte a fost până în 1881.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*a fost principalul iniţiator al construirii Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană” din Galaţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Distincţii – Decoraţii:'''&lt;br /&gt;
:*decorat cu „Legiunea de Onoare” a Guvernului Francez (16 iul. 1869), la recomandarea consulului francez Henri Boyard;&lt;br /&gt;
:*medalia omagială a „Societăţii Franceze de Binefacere” (1 ian. 1880);&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Coroana României” în grad de comandor;&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Steaua României” în grad de ofiţer (1878);&lt;br /&gt;
:*Ordinul rus „Sf. Stanislav” în grad de comandor;&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Coroana Prusiei” clasa a II-a oferit de regele Prusiei;&lt;br /&gt;
:*Ordinul turcesc „Medgidie” în grad de comandor (1892).&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7608</id>
		<title>Aristide Serfioti</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7608"/>
				<updated>2013-07-03T13:09:31Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Prezentare */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Medic'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Jur, în numele Prea Sfintei Treimi, că voi sluji în dregătoria ce mi se încredințează, de medic în acest oraș Galați, cu sârguință, credință și curățenie, fără a mă abate din îndatoririle orânduite, păzind legiuirile și respectând instituțiile Patriei locale a Principatelor Unite Române și pe persoana Domnului Stăpânitor.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cavouserfioti.jpg|thumb]][[Imagine:Autograf_fernic.png|thumb]]&lt;br /&gt;
:Originar din Grecia, doctorul Aristide Serfioti s-a stabilit în Galaţi în anul 1883, renunţând la cetăţenia greacă pentru a intra în cadrul armatei române ca medic militar. A fost principalul iniţiator al construirii în Galaţi a Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană”, dedicat iniţial răniţilor din Războiul de Independenţă, spital ce a fost inaugurat în 1877. În prezent clădirea găzduieşte Spitalul Municipal „Elisabeta Doamna” de pe strada Traian.&lt;br /&gt;
:De-a lungul vieţii s-a dedicat îngrijirii celor bolnavi şi săraci, devotamentul său fiind răsplătit prin numeroase distincţii. Membru fondator al primei societăţi ştiinţifice din Galaţi (Societatea Medicală din Galaţi), a treia societate de acest gen înfiinţată în România, după cele din Iaşi şi Bucureşti, a instituit prin testament un premiu, aflat sub auspiciile Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Premiul era în valoare de 40.000 de lei şi era destinat celor mai valoroase lucrări cu caracter medical. Azilul de copii a primit prin acelaşi testament o importantă sumă de bani iar Societatea Medicală din Galaţi şi Biblioteca Liceului „Vasile Alecsandri” (în prezent Biblioteca „V.A. Urechia”) au primit cărţile din biblioteca sa personală.&lt;br /&gt;
:În memoria lui Aristide Serfioti, Spitalul Militar de Urgenţă din Galaţi îi poartă cu onoare numele, în curtea acestuia putând fi admirat un bust din bronz al medicului, realizat de către sculptorul Oscar Spaethe în 1905. Cavoul dr. Aristide Serfioti, ridicat în 1880, este situat în curtea Bisericii „Sfânta Treime” din Galaţi și este inclus pe lista monumentelor istorice din România.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:''' 20 iulie 1828, Hydra, Grecia&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 24 iulie 1905, Galați&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*cursuri elementare şi liceale în Grecia;&lt;br /&gt;
:*Universitatea de Medicină „Ludwig-Maximilian” din Munchen (1851).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Titluri științifice:'''&lt;br /&gt;
:*doctor în medicină al Universităţii din München, Germania (mai 1851).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*a obţinut dreptul de liberă practică în 1853, în Moldova;&lt;br /&gt;
:*s-a stabilit la Galaţi în mai 1853;&lt;br /&gt;
:*a intrat în serviciul armatei ca medic de batalion clasa I în cadrul Garnizoanei Galaţi (15 ian. 1854);&lt;br /&gt;
:*medic primar la spitalul filialei gălăţene a Epitropiei Generale „Sf. Spiridon” (22 ian. 1854);&lt;br /&gt;
:*a fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa a II-a (24 mart. 1855);&lt;br /&gt;
:*a fost înaintat la gradul de medic de regiment clasa I (7 mai 1857);&lt;br /&gt;
:*numit medic şef al SpitaluluiMilitar Galaţi (1857-1870);&lt;br /&gt;
:*avansat la gradul de medic colonel (2 oct. 1858);&lt;br /&gt;
:*avansat medic principal clasa a I-a (16 oct. 1862);&lt;br /&gt;
:*membru în Consiliul de Igienă şi Salubritate al oraşului Galaţi(dec. 1862);&lt;br /&gt;
:*a fost numit epitrop al Spitalului „Sf. Spiridon” (20 aug. 1863 - 16 aug. 1867);&lt;br /&gt;
:*la 11 nov. 1864 a cerut „împământenirea” – obţinerea cetăţeniei române, fiind în serviciul statului român de 11 ani;&lt;br /&gt;
:*a demisionat din armată în 1870 şi a profesat ca medic civil la Spitalul „Elisabeta Doamna - Caritatea gălăţeană” până în 1899, când a ieşit la pensie;&lt;br /&gt;
:*medic primar al Spitalului „Sf. Spiridon” din Galaţi (1900-1901).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru fondator al Societăţii Medicale din Galaţi (24 nov. 1862) al cărei preşedinte a fost până în 1881.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*a fost principalul iniţiator al construirii Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană” din Galaţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Distincţii – Decoraţii:'''&lt;br /&gt;
:*decorat cu „Legiunea de Onoare” a Guvernului Francez (16 iul. 1869), la recomandarea consulului francez Henri Boyard;&lt;br /&gt;
:*medalia omagială a „Societăţii Franceze de Binefacere” (1 ian. 1880);&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Coroana României” în grad de comandor;&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Steaua României” în grad de ofiţer (1878);&lt;br /&gt;
:*Ordinul rus „Sf. Stanislav” în grad de comandor;&lt;br /&gt;
:*Ordinul „Coroana Prusiei” clasa a II-a oferit de regele Prusiei;&lt;br /&gt;
:*Ordinul turcesc „Medgidie” în grad de comandor (1892).&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7607</id>
		<title>Aristide Serfioti</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7607"/>
				<updated>2013-07-03T12:19:07Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Prezentare */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Medic'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Jur, în numele Prea Sfintei Treimi, că voi sluji în dregătoria ce mi se încredințează, de medic în acest oraș Galați, cu sârguință, credință și curățenie, fără a mă abate din îndatoririle orânduite, păzind legiuirile și respectând instituțiile Patriei locale a Principatelor Unite Române și pe persoana Domnului Stăpânitor.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cavouserfioti.jpg|thumb]][[Imagine:Autograf_fernic.png|thumb]]&lt;br /&gt;
:Originar din Grecia, doctorul Aristide Serfioti s-a stabilit în Galaţi în anul 1883, renunţând la cetăţenia greacă pentru a intra în cadrul armatei române ca medic militar. A fost principalul iniţiator al construirii în Galaţi a Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană”, dedicat iniţial răniţilor din Războiul de Independenţă, spital ce a fost inaugurat în 1877. În prezent clădirea găzduieşte Spitalul Municipal „Elisabeta Doamna” de pe strada Traian.&lt;br /&gt;
:De-a lungul vieţii s-a dedicat îngrijirii celor bolnavi şi săraci, devotamentul său fiind răsplătit prin numeroase distincţii. Membru fondator al primei societăţi ştiinţifice din Galaţi (Societatea Medicală din Galaţi), a treia societate de acest gen înfiinţată în România, după cele din Iaşi şi Bucureşti, a instituit prin testament un premiu, aflat sub auspiciile Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Premiul era în valoare de 40.000 de lei şi era destinat celor mai valoroase lucrări cu caracter medical. Azilul de copii a primit prin acelaşi testament o importantă sumă de bani iar Societatea Medicală din Galaţi şi Biblioteca Liceului „Vasile Alecsandri” (în prezent Biblioteca „V.A. Urechia”) au primit cărţile din biblioteca sa personală.&lt;br /&gt;
:În memoria lui Aristide Serfioti, Spitalul Militar de Urgenţă din Galaţi îi poartă cu onoare numele, în curtea acestuia putând fi admirat un bust din bronz al medicului, realizat de către sculptorul Oscar Spaethe în 1905. Cavoul dr. Aristide Serfioti, ridicat în 1880, este situat în curtea Bisericii „Sfânta Treime” din Galaţi și este inclus pe lista monumentelor istorice din România.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7606</id>
		<title>Aristide Serfioti</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7606"/>
				<updated>2013-07-03T12:05:04Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Prezentare */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Medic'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Jur, în numele Prea Sfintei Treimi, că voi sluji în dregătoria ce mi se încredințează, de medic în acest oraș Galați, cu sârguință, credință și curățenie, fără a mă abate din îndatoririle orânduite, păzind legiuirile și respectând instituțiile Patriei locale a Principatelor Unite Române și pe persoana Domnului Stăpânitor.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cavouserfioti.jpg|thumb]][[Imagine:Autograf_fernic.png|thumb]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=File:Cavouserfioti.jpg&amp;diff=7605</id>
		<title>File:Cavouserfioti.jpg</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=File:Cavouserfioti.jpg&amp;diff=7605"/>
				<updated>2013-07-03T12:00:19Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7604</id>
		<title>Aristide Serfioti</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7604"/>
				<updated>2013-07-03T11:13:16Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Medic'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Jur, în numele Prea Sfintei Treimi, că voi sluji în dregătoria ce mi se încredințează, de medic în acest oraș Galați, cu sârguință, credință și curățenie, fără a mă abate din îndatoririle orânduite, păzind legiuirile și respectând instituțiile Patriei locale a Principatelor Unite Române și pe persoana Domnului Stăpânitor.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Fernicnoutate.jpg|thumb]][[Imagine:Autograf_fernic.png|thumb]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7603</id>
		<title>Aristide Serfioti</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Aristide_Serfioti&amp;diff=7603"/>
				<updated>2013-07-03T10:05:43Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: Pagină nouă: '''''Medic''''' :::::::'''''„Jur, în numele Prea Sfintei Treimi, că voi sluji în dregătoria ce mi se încredințează, de medic în acest oraș Galați, cu sârguință, credin...&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Medic'''''&lt;br /&gt;
:::::::'''''„Jur, în numele Prea Sfintei Treimi, că voi sluji în dregătoria ce mi se încredințează, de medic în acest oraș Galați, cu sârguință, credință și curățenie, fără a mă abate.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Fernicnoutate.jpg|thumb]][[Imagine:Autograf_fernic.png|thumb]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Ionel_Fernic&amp;diff=7602</id>
		<title>Ionel Fernic</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Ionel_Fernic&amp;diff=7602"/>
				<updated>2013-07-01T12:57:50Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Legături externe */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Compozitor, aviator şi scriitor'''''&lt;br /&gt;
:::::::'''''„Cheia fericirii am găsit-o în această simplă frază: să ai tot ce vrei şi să mai doreşti încă ceva.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Fernicnoutate.jpg|thumb]][[Imagine:Autograf_fernic.png|thumb]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Img 00141.jpg|thumb|Ionel Fernic şi [[Smaranda Brăescu]] lângă avionul acesteia (23 martie 1938) Colecţia G-ral Neculai Staicu-Buciumeni http://www.bvau.ro/expozitie/smarandaBraescu/pages/IMG_0001-1%20%2813%29.html]]&lt;br /&gt;
:Personalitate complexă, cunoscut mai ales datorită romanţelor şi tangourilor sale, Ionel Fernic a fost deopotrivă prozator, traducător, ziarist, epigramist, prelucrător de folclor, compozitor, şef de orchestră, profesor de vioară, actor, pianist, cântăreţ bisericesc şi aviator. A fost, după aprecierea unora, creatorul muzicii uşoare româneşti şi deschizător de pârtie pentru mulţi compozitori români.&lt;br /&gt;
:Într-o perioadă când muzica uşoară venea din apus, Fernic a apărut, cel dintâi, să-şi aştearnă pe clape aleanul sufletului de permanent îndrăgostit. Trubadur al zărilor albastre, compozitor de mare talent şi pasionat aviator şi paraşutist, Ionel Fernic a fost acela care a încântat inimile multora cu muzica şi zborurile sale. Din oraşul natal a adunat în suflet fascinantul cântec al valurilor bătrânului Danubiu. Plecat din Galaţi la Ploieşti pentru o vreme, iar mai apoi în Capitală, „la luptă crâncenă cu viaţa”, cum îi plăcea să spună, Fernic îşi urmează dorinţa „de a se descătuşa de tăriile pământului, de a-şi găsi suprema fericire în înaltul nepătruns al azurului”.&lt;br /&gt;
:Și-a uimit profesorii de zbor, câştigându-şi în timp record galoanele de as al înălţimilor, de temerar pilot şi paraşutist, distins pentru meritele sale cu „Virtutea aeronautică”. Mari interpreţi de muzică i-au recunoscut sensibilitatea sufletească şi talentul cu care s-a născut şi pe care l-a cultivat, muncind fără oprire.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:''' 29 mai 1901, Târgovişte&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 22 iulie 1938, comuna Doroteia, judeţul Câmpulung (Suceava)[1]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*Clasele primare la Şcoala Evanghelică Lutherană din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*Liceul „Vasile Alecsandri”din Galaţi (1912-1920);&lt;br /&gt;
:*Studii muzicale la Galaţi cu Theodor Fuchs (pian, teorie-solfegiu, armonie) şi la Bucureşti cu Iosif Paschill (pian, armonie);&lt;br /&gt;
:*Stagiul militar la Şcoala de ofiţeri în rezervă de infanterie din Ploieşti (1924);&lt;br /&gt;
:*Studii de artă dramatică la Conservatorul din Bucureşti, cu Ion Soreanu şi Aristide Demetriad (1930);&lt;br /&gt;
:*Şcoala de pilotaj de la Băneasa (brevet de pilot în 1935).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*actor la Teatrul Naţional din Bucureşti şi în trupele lui Ion Cigalia, Ion Manolescu etc;&lt;br /&gt;
:*pianist la cinematograful „Modern”din Ploieşti;&lt;br /&gt;
:*a tradus catrene ale poetului persan Oman Khayyam (1931);&lt;br /&gt;
:*pilot de aviaţie în Galaţi şi Bucureşti (1936-1938);&lt;br /&gt;
:*comandant al Şcolii de Aviaţie Civilă a Asociaţiei Române pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA) din Cernăuţi (1937-1938);&lt;br /&gt;
:*a semnat texte de muzică uşoară, reviste şi comedii muzicale;&lt;br /&gt;
:*fondator al revistei satirice „Să nu te superi că te-njur”;&lt;br /&gt;
:*a compus peste 400 de romanţe şi tangouri;&lt;br /&gt;
:*a publicat volumul de schiţe „Misterele din Mizil” (1927), volumul de poezii „Prăpăstii” (1928), precum şi volumul de legende populare „Gruia cel voinic şi Moş Novac, tatăl său”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru al Societăţii Compozitorilor Români (15 dec. 1930).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*unul dintre creatorii muzicii uşoare româneşti;&lt;br /&gt;
:*primul traducător al poetului persan Omar Khayyam.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Distincţii – Decoraţii:'''&lt;br /&gt;
:*Crucea de aur a Ordinului „Virtutea Aeronautică”, fiind medaliat de însuşi regele Carol al II-a (1938).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Note:'''&lt;br /&gt;
:[1] ''Corpul neînsufleţit a fost adus la Bucureşti şi incinerat pe 29 iulie la Crematoriul „Şerban Vodă”. Pe 20 iulie 1984 urna funerară a lui Fernic a fost adusă la Cimitirul Ghencea-militar şi depusă în cadrul unei ceremonii în mormântul fostului locotenent-colonel Traian Dumitrescu-Popa, aviator şi recordman internaţional la paraşutism.''&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0700/ Manifestări dedicate lui Ionel Fernic la Biblioteca V.A. Urechia]&lt;br /&gt;
:[http://www.formula-as.ro/2011/984/galeria-celebritatilor-91/vanatorul-de-vise-ionel-fernic-14157 Vânătorul de vise - IONEL FERNIC]&lt;br /&gt;
:[http://pilotmagazin.ro/2012/06/muzicianul-aerului-ionel-fernic/ Muzicianul aerului – Ionel Fernic]&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/bibliografii/locale/487.ionelfernic.pdf Bibliografie]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Surse ==&lt;br /&gt;
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7601</id>
		<title>George Ivaşcu</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7601"/>
				<updated>2013-07-01T11:08:12Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Legături externe */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Critic literar, scriitor, profesor universitar'''''&lt;br /&gt;
::'''''„A urma tradiţia înseamnă, în cel mai înalt grad, a afirma propria viziune asupra lumii şi vieţii, cea contemporană creatorului, şi a o proiecta pe aceasta într-un lanţ necesar de experienţe artistice.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Ivascu alt.jpg|thumb|George Ivaşcu]][[Imagine:Ivascu tanar.jpg|thumb|Fotografie din tinereţe]]&lt;br /&gt;
:Profesorul universitar George Ivaşcu s-a afirmat prin activitatea de critic literar şi istoriograf erudit, dar s-a impus mai ales prin opera lui de „jurnalist în sensul superior, creator al cuvântului”, această vocaţie fiind intuită de la începuturi de către George Călinescu. Acesta îl caracteriza pe George Ivaşcu drept „un animator de idei, unul dintre cei mai buni pe care i-a avut cultura noastră”, fapt demonstrat atât de publicistica sa politică şi culturală cât şi de întemeierea, organizarea şi conducerea unor gazete, de numele lui legându-se etape importante din biografia „Contemporanului” şi „României literare”.&lt;br /&gt;
:Spirit loial, consecvent în opţiunile lui, devotat valorilor literaturii, făcea parte din acel gen de oameni despre care Marcel Proust zicea că-i găseşti când îi cauţi şi se fac uitaţi în restul timpului.Prodigios constructor de valori, de destin cultural şi de istorie culturală, George Ivaşcu a fost profund implicat în descoperirea, stimularea şi promovarea noilor talente, fiind un participant fervent la viaţa cetăţii, netezind drumul multora şi manifestându-se el însuşi drept un generator de cultură.&lt;br /&gt;
:Dinamismul şi-a pus amprenta asupra întregii activităţi a lui George Ivaşcu, aflată sub semnul jurnalisticii şi al demersului critic, ultimele clipe ale vieţii surprinzându-l în timp ce lucra la corectura numărului în curs de apariţie al revistei „România literară”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:'''  22 iulie 1911, comuna Cerţeşti, judeţul Galaţi&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 21 iunie 1988, Bucureşti&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*Liceul „Gheorghe Roşca-Codreanu” din Bârlad (1922-1929);&lt;br /&gt;
:*Universitatea din Iaşi - Facultatea de Litere şi Filosofie (promoţia 1933).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*apreciat şi sprijinit de Garabet Ibrăileanu, a fost numit bibliotecar la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi (1932);&lt;br /&gt;
:*asistent la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi, catedra de filologie română (1933-1935);&lt;br /&gt;
:*redactor al revistei „Manifest” din Iaşi, în perioada studenţiei s-a afirmat ca gazetar militant antifascist (1934-1936);&lt;br /&gt;
:*secretar al Institutului şi Buletinului de filologie română „Al. Philippide” (1935-1937);&lt;br /&gt;
:*după suspendarea revistei „Manifest” de către cenzura vremii, a fost redactor al suplimentului duminical al revistei „Lumea” până în 1938 când şi acesta este suspendat;&lt;br /&gt;
:*prim-redactor la ziarul democratic „Iaşul” desfiinţat în iunie 1940;&lt;br /&gt;
:*secretar de redacţie, principalul colaborator, asigurând cronica literară la „Jurnalul literar” al lui George Călinescu (1 ianuarie–31 decembrie 1939);&lt;br /&gt;
:*profesor în învăţământul secundar ieşean până în 1940, când a fost îndepărtat din cauza atitudinii sale politice antifasciste şi s-a stabilit în Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*a publicat sub diverse pseudonime în „Vremea”, „Timpul”, „Ecoul”, precum şi în „România liberă” pe atunci aflată în ilegalitate;&lt;br /&gt;
:*profesor la liceele „Gheorghe Lazăr” şi „Spiru Haret” din Bucureşti (1941-1956);&lt;br /&gt;
:*secretar de redacţie la săptămânalul „Vremea” din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*redactor la gazeta bucureşteană „Timpul”;&lt;br /&gt;
:*după 23 august 1944 a fost redactor-şef la cotidianul „Victoria” al lui N.D. Cocea, ziar care a precedat apariţia noii serii, inaugurată în septembrie 1946, a revistei „Contemporanul” (1945-1946);&lt;br /&gt;
:*a fost implicat în procesul grupului Lucreţiu Pătrăşcanu şi condamnat mai întâi la moarte, apoi la temniţă grea (din 1948), pentru ca în 1954, să fie declarat nevinovat şi eliberat, în urma revizuirii procesului;&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistei „Contemporanul” (octombrie 1955 - octombrie 1971);&lt;br /&gt;
:*şeful Catedrei de Istoria Literaturii Române (1958-1968) şi al Catedrei de Istoria Literaturii Române Contemporane (1966-1968) la Universitatea din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistei lunare de politică externă „Lumea” (1963-1966);&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistelor „Arcades” şi „Revue roumaine”;&lt;br /&gt;
:*director al revistei „România literară” (1971-1988);&lt;br /&gt;
:*din 1971, a fost responsabil al Centrului Român al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor Literari din Paris şi membru în Comitetul Executiv al acesteia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Debut:'''&lt;br /&gt;
:*'''''publicistic''''' în revista „Manifest” din Iaşi (1934), cu o cronică la romanul lui Ionel Teodoreanu „Crăciunul de la Silvestri”;&lt;br /&gt;
:*'''''editorial''''' cu o culegere de articole „Confruntări literare” (1966).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru al Consiliului Ziariştilor din România;&lt;br /&gt;
:*membru al Partidului Comunist Român (1935);&lt;br /&gt;
:*membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Premii:'''&lt;br /&gt;
:*Premiul Uniunii Scriitorilor (1969, 1971).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Manifest, Însemnări ieşene, Gândul vremii, Lumea, Iaşul, Timpul, Vremea, Ecoul, Ateneu, Tribuna poporului, România liberă, Scânteia tineretului, Gazeta literară, Viaţa românească, Luceafărul, Lupta de clasă, Analele Universităţii Bucureşti, Revue roumaine, Arcades, Cahiers roumaines d’ études littéraires, Synthesis, Books Abroad, Quaderni di storia della critica e delle poetiche, Revue de l’Association Internationale des Critiques Littéraires'' ş.a.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0600/ Manifestări dedicate lui George Ivașcu la Biblioteca V.A. Urechia]&lt;br /&gt;
:[http://www.romlit.ro/george_ivacu_cronicar_de_rzboi_la_ziarul_vremea_1941-1944 George Ivaşcu, cronicar de război, la ziarul ''Vremea'' 1941-1944)]&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/bibliografii/locale/485.georgeivascu.pdf Bibliografie]&lt;br /&gt;
:[https://www.facebook.com/photo.php?fbid=362648923837228&amp;amp;set=a.357381677697286.1073741830.355824141186373&amp;amp;type=1&amp;amp;theater George Ivașcu - aniversare]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Surse ==&lt;br /&gt;
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Alfons_Oscar_Saligny&amp;diff=7594</id>
		<title>Alfons Oscar Saligny</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Alfons_Oscar_Saligny&amp;diff=7594"/>
				<updated>2013-06-14T12:48:24Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Biografie */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Inginer chimist, profesor universitar'''''&lt;br /&gt;
::'''''„Dar, în această viaţă, i-a fost dată nemurirea în domeniul său, lăsând omenirii, urme ale trecerii lui pe pământ.”''''' '''''(Nicolae Noica)'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Alfons_Oscar_Saligny.jpg‎ |thumb|Alfons Saligny, chimist]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Autograf_saligny_ao.png‎ |thumb|Autograf Alfons Saligny]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Noica bustOscarSaligny V4671.jpg‎ |thumb|Bustul inginerului Alfons Saligny, Nicolae Şt. Noica, ''Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele: 125 de ani'', Bucureşti, Vremea, 2010]]&lt;br /&gt;
:Alfons Oscar Saligny este fratele inginerului constructor [[Anghel Saligny]], a fost iniţiatorul primului laborator de încercări pentru materiale de construcţii de pe lângă Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti, laborator căruia i-a consacrat toată activitatea sa. Membru fondator al Societăţii de Ştiinţe alături de alte nume de prestigiu la acea vreme, membru al Societăţii Politehnice, membru corespondent al Academiei Române şi membru al Societăţii de Chimie din Londra, dr. Alfons Saligny este reprezentat în colecţiile Bibliotecii &amp;quot;V.A. Urechia&amp;quot; prin lucrări de specialitate ale acestuia, apărute pe parcursul vieţii. În onoarea acestuia, Societatea de Ştiinţe şi Societatea Politehnică au ridicat în anul 1910 un bust, ce se află astăzi în curtea de onoare a vechiului sediu al Şcolii de Poduri şi Şosele din Bucureşti.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:''' 3 aprilie 1853, comuna Şerbăneşti, jud. Tecuci&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 4 mai 1903, Bucureşti&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*studii primare în familie şi în pensionul de copii deschis de tatăl său (Alfred) în Focşani;&lt;br /&gt;
:*o parte din studiile secundare le face la Gimnaziul din Focşani, iar pentru completare pleacă la Potsdam (Prusia), la Liceul franco-german din Charlottenburg, împreună cu tatăl şi fratele său Anghel;&lt;br /&gt;
:*studii de chimie la Universitatea din Berlin, cu profesorul Ernst Hoffmann.&lt;br /&gt;
:'''Titluri ştiinţifice:'''&lt;br /&gt;
:*doctor în chimie cu o teză de chimie organică, „Ueber einige säureradicalehaltige Sulfonarnstoffe” (Berlin, 1875), lucrare ce se găseşte la Academia Română.&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*chimist la Laboratorul Eforiei Spitalelor Civile de la Spitalul Colţea (1875);&lt;br /&gt;
:*profesor de mineralogie la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, unde face încercări asupra betoanelor necesare executării silozurilor din Brăila, Galaţi şi Constanţa, precum şi studii asupra proprietăţilor fierului şi oţelului, necesare executării podului de la Cernavodă, lucrări cerute de fratele său Anghel Saligny (1875);&lt;br /&gt;
:*profesor la catedra de chimie generală şi aplicată și director al Şcolii de Poduri şi Şosele (numit la 17 apr. 1880, prin Decretul nr. 1346), pe care o conduce până la sfârşitul vieţii, în 1903;&lt;br /&gt;
:*şef al laboratorului Monetăriei Statului (1879-1899);&lt;br /&gt;
:*ia parte, în 1895, ca reprezentant al României, la a 5-a Conferinţă internaţională, ce a avut loc la Zürich, convocată de către prof. Ludwig von Tetmajer, prilej cu care s-a creat Asociaţia Internaţională de Încercări de Materiale;&lt;br /&gt;
:*reprezintă ţara în 1897, la Stockholm, la al II-lea Congres al Asociaţiei şi în anul 1901, la Budapesta, la al III-lea Congres;&lt;br /&gt;
:*şef de serviciu la Căile Ferate Române (1899-1903);&lt;br /&gt;
:*a întreprins peste 26500 analize şi încercări de materiale pentru administraţii şi particulari (90% pentru Căile Ferate);&lt;br /&gt;
:*a realizat numeroase lucrări și experienţe folosite la construirea docurilor şi silozurilor de la Brăila şi Galaţi (1886-1889), a unor poduri (peste Dunăre, Jiu, Prahova şi Teleajen), a porturilor Constanţa şi Giurgiu și a unor clădiri din București (Casa de Depuneri, Palatul de Justiţie, Palatul Poştelor).&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru al Societăţii Politehnice, înfiinţată în 1881 (din 1883);&lt;br /&gt;
:*membru fondator împreună cu Emanoil Bacaloglu, Marin Cobălcescu, dr. Constantin Istrati și Petru Poni al Societăţii de Ştiinţe (1890), fiind în două rânduri preşedinte al acesteia;&lt;br /&gt;
:*membru corespondent al Academiei Române (1902);&lt;br /&gt;
:*membru al Societăţii de Chimie Biologică din Londra.&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*primul doctor român în chimie (1875);&lt;br /&gt;
:*primul chimist român cu studii în străinătate;&lt;br /&gt;
:*creatorul primului laborator de încercări pentru materiale de construcţii la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti (1886);&lt;br /&gt;
:*a fost expertul statului român în celebrul proces „Hallier” (1900).&lt;br /&gt;
:'''Colaborări la publicaţii:'''&lt;br /&gt;
:*''Anuarul Şcoalei de poduri şi şosele, Buletinul Societăţii de Ştiinţe, Anuarul Muzeului de zoologie şi paleontologie''.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0400/index.php Manifestări dedicate lui Alfred Oscar Saligny la Biblioteca V.A. Urechia]&lt;br /&gt;
:[http://stone.bvau.ro/cicblog/index.php/2008/04/09/oameni-care-au-fost-alfons-oscar-saligny/ Oameni care au fost: Alfons Oscar Saligny]&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/bibliografii/locale/483.salignyoscar.pdf Bibliografie]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Surse ==&lt;br /&gt;
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Tudor_Pamfile&amp;diff=7593</id>
		<title>Tudor Pamfile</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Tudor_Pamfile&amp;diff=7593"/>
				<updated>2013-06-13T15:56:58Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Legături externe */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Etnograf și folclorist'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Sunt împrejurări când nu poţi spune despre un om prea multe, fiindcă toate aceste multe sunt atât de strâns legate între dânsele, atât de încrucişate, încât e greu să le desfaci pe câte una, să le scuturi frumos şi să le pui la rând după o socoteală.”'''''&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Pamfile tudor33.jpg|thumb|Tudor Pamfile, etnograf, folclorist]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Pamfile_autogr3.jpg|thumb|Autograf Tudor Pamfile]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Copertarev TP.jpg|thumb|]]&lt;br /&gt;
:Printre primii culegători de folclor ai secolului al XX-lea, Tudor Pamfile este una dintre personalităţile care au ştiut să exploateze şi să pună în valoare străvechile tradiţii ale poporului român. Autodidact, intelectual cu suflet de ţăran, înzestrat cu o putere de muncă neobişnuită, Tudor Pamfile a fost cel care a încercat constituirea unui ciclu de scrieri despre mitologia românească, adunând la un loc „credinţele poporului român&amp;quot; despre facerea lumii, cerul şi podoabele lui, văzduhul, duşmanii şi prietenii omului şi sfârşitul lumii. Călăuzit de entuziasmul descoperitorului de comori, Tudor Pamfile s-a aflat într-o permanentă căutare a „documentelor vii”, a acelor „firişoare de aur” (după cum îi plăcea să le numească) ce contribuie la cunoaşterea poporului român şi care formează „arhiva vie a sufletului românesc”. Culegerile lui Tudor Pamfile, bazate pe informaţie şi observaţie personală, sunt astăzi considerate documente de autenticitate incontestabilă în studierea folclorului şi etnografiei româneşti.&lt;br /&gt;
:Istoria literaturii române şi în special folcloristica i-au conferit lui Tudor Pamfile un loc binemeritat în evoluţia culturii române. Gălăţenii îi păstrează memoria vie, reînviind tradiţiile populare în fiecare an, cu prilejul Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Tudor Pamfile”, atunci când, în preajma sărbătorilor de iarnă, costumele şi obiceiurile tradiţionale fac obiectul unui adevărat spectacol.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:'''  11 iunie 1883, comuna Țepu,judeţul Galaţi&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 17 octombrie 1921, Chișinău (reînhumat la Tecuci, la 27 aprilie 1923)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*Şcoala primară din Ţepu, jud. Tecuci (1891-1893);&lt;br /&gt;
:*Școala primară din Tecuci (1893-1895);&lt;br /&gt;
:*Studii gimnaziale la Tecuci şi Iaşi (1895-1899);&lt;br /&gt;
:*bursier la „Şcoala fiilor de militari” din Iaşi (1899-1904);&lt;br /&gt;
:*Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie din Bucureşti (1904-1906).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*a fost repartizat la Regimentul 3 Roşiori din Bârlad, cu gradul de sublocotenent în cavalerie (1 iun. 1906);&lt;br /&gt;
:*a desfăşurat o intensă activitate de folclorist, istoriograf şi publicist la Bârlad (1906-1920);&lt;br /&gt;
:*a predat istoria la Şcoala Gradelor Inferioare din Regimentul 3 Roşiori din Bârlad (1907);&lt;br /&gt;
:*fondator şi conducător al publicaţiilor ''Ion Creangă'' (1908-1919), ''Miron Costin'' (1913), ''Florile dalbe'' (1919) şi ''Freamătul'';&lt;br /&gt;
:*a înfiinţat alături de G. Tutoveanu (preşedinte) şi de preotul Toma Chiricuţă, vestita societate literară „Academia bârlădeană”, cu Al. Vlahuţă membru de onoare, cu scopul de încurajare a talentelor locale (la 1 mai 1915);&lt;br /&gt;
:*s-a stabilit la Chişinău (1918), unde a condus, ''Cuvântul Moldovei'' până în 1920.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Debut:'''&lt;br /&gt;
:*'''''publicistic''''', în revista de folclor ''Şezătoarea'' cu „Cântece din ţinutul Tecuciului, culese din Ţăpu” (1903);&lt;br /&gt;
:*'''''editorial''''', cu „Jocuri de copii adunate din satul Ţepu. Extras din Analele Academiei Române”. Bucureşti, Editura Göbl, 1906.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru al „Academiei bârlădene” (1915);&lt;br /&gt;
:*membru al Comitetului de conducere al primei Societăţi a Scriitorilor Români din Chişinău, din care mai făceau parte Mihail Sadoveanu, Ștefan Ciobanu, Nicolae Dunăreanu, N.N. Beldiceanu, Apostol D. Culea (1920);&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*a fost propus să devină membru corespondent al Academiei Române, la 11 iunie 1921, dar votarea a fost amânată şi nu a mai avut loc, intervenind decesul folcloristului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Făt-Frumos (Bârlad), Viaţa literară, Semănătorul (cu pseudonimul Ostaş), Revista noastră, Floarea darurilor, Neamul Românesc, Analele Academiei Române, Calendarul foii „Lumea şi ţara”, Calendarul gospodarilor, Calendarul „Ion Creangă”, Calendarul învăţătorilor, Calendarul Ligei, Calendarul „Lumina poporului”, Calendarul „Neamului românesc”, Calendarul naţional al ziarului „America” Cleveland, Ohio), Calendarul poporului, Calendarul sătenilor, Convorbiri literare, Cuvânt moldovenesc, Însemnări literare, Lamura, Lumina poporului, Şezătoarea, Viaţa literară şi artistică, Viaţa Românească, Vocea Tutovei, Sfatul Ţării şi Dreptatea (Chişinău)'' ş.a.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0600/ Manifestări dedicate lui Tudor Pamfile la Biblioteca V.A. Urechia]&lt;br /&gt;
:[http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturapoporului/1928/BCUCLUJ_FP_P1547_1928_008_0235.pdf Barbu Lăzăreanu, Tudor Pamfile, în ''Cultura poporului'', an. 8, nr. 235, 24 iunie 1928]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Surse ==&lt;br /&gt;
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7592</id>
		<title>George Ivaşcu</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7592"/>
				<updated>2013-06-13T15:56:01Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Legături externe */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Critic literar, scriitor, profesor universitar'''''&lt;br /&gt;
::'''''„A urma tradiţia înseamnă, în cel mai înalt grad, a afirma propria viziune asupra lumii şi vieţii, cea contemporană creatorului, şi a o proiecta pe aceasta într-un lanţ necesar de experienţe artistice.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Ivascu alt.jpg|thumb|George Ivaşcu]][[Imagine:Ivascu tanar.jpg|thumb|Fotografie din tinereţe]]&lt;br /&gt;
:Profesorul universitar George Ivaşcu s-a afirmat prin activitatea de critic literar şi istoriograf erudit, dar s-a impus mai ales prin opera lui de „jurnalist în sensul superior, creator al cuvântului”, această vocaţie fiind intuită de la începuturi de către George Călinescu. Acesta îl caracteriza pe George Ivaşcu drept „un animator de idei, unul dintre cei mai buni pe care i-a avut cultura noastră”, fapt demonstrat atât de publicistica sa politică şi culturală cât şi de întemeierea, organizarea şi conducerea unor gazete, de numele lui legându-se etape importante din biografia „Contemporanului” şi „României literare”.&lt;br /&gt;
:Spirit loial, consecvent în opţiunile lui, devotat valorilor literaturii, făcea parte din acel gen de oameni despre care Marcel Proust zicea că-i găseşti când îi cauţi şi se fac uitaţi în restul timpului.Prodigios constructor de valori, de destin cultural şi de istorie culturală, George Ivaşcu a fost profund implicat în descoperirea, stimularea şi promovarea noilor talente, fiind un participant fervent la viaţa cetăţii, netezind drumul multora şi manifestându-se el însuşi drept un generator de cultură.&lt;br /&gt;
:Dinamismul şi-a pus amprenta asupra întregii activităţi a lui George Ivaşcu, aflată sub semnul jurnalisticii şi al demersului critic, ultimele clipe ale vieţii surprinzându-l în timp ce lucra la corectura numărului în curs de apariţie al revistei „România literară”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:'''  22 iulie 1911, comuna Cerţeşti, judeţul Galaţi&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 21 iunie 1988, Bucureşti&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*Liceul „Gheorghe Roşca-Codreanu” din Bârlad (1922-1929);&lt;br /&gt;
:*Universitatea din Iaşi - Facultatea de Litere şi Filosofie (promoţia 1933).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*apreciat şi sprijinit de Garabet Ibrăileanu, a fost numit bibliotecar la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi (1932);&lt;br /&gt;
:*asistent la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi, catedra de filologie română (1933-1935);&lt;br /&gt;
:*redactor al revistei „Manifest” din Iaşi, în perioada studenţiei s-a afirmat ca gazetar militant antifascist (1934-1936);&lt;br /&gt;
:*secretar al Institutului şi Buletinului de filologie română „Al. Philippide” (1935-1937);&lt;br /&gt;
:*după suspendarea revistei „Manifest” de către cenzura vremii, a fost redactor al suplimentului duminical al revistei „Lumea” până în 1938 când şi acesta este suspendat;&lt;br /&gt;
:*prim-redactor la ziarul democratic „Iaşul” desfiinţat în iunie 1940;&lt;br /&gt;
:*secretar de redacţie, principalul colaborator, asigurând cronica literară la „Jurnalul literar” al lui George Călinescu (1 ianuarie–31 decembrie 1939);&lt;br /&gt;
:*profesor în învăţământul secundar ieşean până în 1940, când a fost îndepărtat din cauza atitudinii sale politice antifasciste şi s-a stabilit în Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*a publicat sub diverse pseudonime în „Vremea”, „Timpul”, „Ecoul”, precum şi în „România liberă” pe atunci aflată în ilegalitate;&lt;br /&gt;
:*profesor la liceele „Gheorghe Lazăr” şi „Spiru Haret” din Bucureşti (1941-1956);&lt;br /&gt;
:*secretar de redacţie la săptămânalul „Vremea” din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*redactor la gazeta bucureşteană „Timpul”;&lt;br /&gt;
:*după 23 august 1944 a fost redactor-şef la cotidianul „Victoria” al lui N.D. Cocea, ziar care a precedat apariţia noii serii, inaugurată în septembrie 1946, a revistei „Contemporanul” (1945-1946);&lt;br /&gt;
:*a fost implicat în procesul grupului Lucreţiu Pătrăşcanu şi condamnat mai întâi la moarte, apoi la temniţă grea (din 1948), pentru ca în 1954, să fie declarat nevinovat şi eliberat, în urma revizuirii procesului;&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistei „Contemporanul” (octombrie 1955 - octombrie 1971);&lt;br /&gt;
:*şeful Catedrei de Istoria Literaturii Române (1958-1968) şi al Catedrei de Istoria Literaturii Române Contemporane (1966-1968) la Universitatea din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistei lunare de politică externă „Lumea” (1963-1966);&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistelor „Arcades” şi „Revue roumaine”;&lt;br /&gt;
:*director al revistei „România literară” (1971-1988);&lt;br /&gt;
:*din 1971, a fost responsabil al Centrului Român al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor Literari din Paris şi membru în Comitetul Executiv al acesteia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Debut:'''&lt;br /&gt;
:*'''''publicistic''''' în revista „Manifest” din Iaşi (1934), cu o cronică la romanul lui Ionel Teodoreanu „Crăciunul de la Silvestri”;&lt;br /&gt;
:*'''''editorial''''' cu o culegere de articole „Confruntări literare” (1966).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru al Consiliului Ziariştilor din România;&lt;br /&gt;
:*membru al Partidului Comunist Român (1935);&lt;br /&gt;
:*membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Premii:'''&lt;br /&gt;
:*Premiul Uniunii Scriitorilor (1969, 1971).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Manifest, Însemnări ieşene, Gândul vremii, Lumea, Iaşul, Timpul, Vremea, Ecoul, Ateneu, Tribuna poporului, România liberă, Scânteia tineretului, Gazeta literară, Viaţa românească, Luceafărul, Lupta de clasă, Analele Universităţii Bucureşti, Revue roumaine, Arcades, Cahiers roumaines d’ études littéraires, Synthesis, Books Abroad, Quaderni di storia della critica e delle poetiche, Revue de l’Association Internationale des Critiques Littéraires'' ş.a.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0600/ Manifestări dedicate lui George Ivașcu la Biblioteca V.A. Urechia]&lt;br /&gt;
:[http://www.romlit.ro/george_ivacu_cronicar_de_rzboi_la_ziarul_vremea_1941-1944 George Ivaşcu, cronicar de război, la ziarul ''Vremea'' 1941-1944)]&lt;br /&gt;
:[https://www.facebook.com/photo.php?fbid=362648923837228&amp;amp;set=a.357381677697286.1073741830.355824141186373&amp;amp;type=1&amp;amp;theater George Ivașcu - aniversare]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Surse ==&lt;br /&gt;
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Tudor_Pamfile&amp;diff=7591</id>
		<title>Tudor Pamfile</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Tudor_Pamfile&amp;diff=7591"/>
				<updated>2013-06-13T15:31:29Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Biografie */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Etnograf și folclorist'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Sunt împrejurări când nu poţi spune despre un om prea multe, fiindcă toate aceste multe sunt atât de strâns legate între dânsele, atât de încrucişate, încât e greu să le desfaci pe câte una, să le scuturi frumos şi să le pui la rând după o socoteală.”'''''&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Pamfile tudor33.jpg|thumb|Tudor Pamfile, etnograf, folclorist]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Pamfile_autogr3.jpg|thumb|Autograf Tudor Pamfile]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Copertarev TP.jpg|thumb|]]&lt;br /&gt;
:Printre primii culegători de folclor ai secolului al XX-lea, Tudor Pamfile este una dintre personalităţile care au ştiut să exploateze şi să pună în valoare străvechile tradiţii ale poporului român. Autodidact, intelectual cu suflet de ţăran, înzestrat cu o putere de muncă neobişnuită, Tudor Pamfile a fost cel care a încercat constituirea unui ciclu de scrieri despre mitologia românească, adunând la un loc „credinţele poporului român&amp;quot; despre facerea lumii, cerul şi podoabele lui, văzduhul, duşmanii şi prietenii omului şi sfârşitul lumii. Călăuzit de entuziasmul descoperitorului de comori, Tudor Pamfile s-a aflat într-o permanentă căutare a „documentelor vii”, a acelor „firişoare de aur” (după cum îi plăcea să le numească) ce contribuie la cunoaşterea poporului român şi care formează „arhiva vie a sufletului românesc”. Culegerile lui Tudor Pamfile, bazate pe informaţie şi observaţie personală, sunt astăzi considerate documente de autenticitate incontestabilă în studierea folclorului şi etnografiei româneşti.&lt;br /&gt;
:Istoria literaturii române şi în special folcloristica i-au conferit lui Tudor Pamfile un loc binemeritat în evoluţia culturii române. Gălăţenii îi păstrează memoria vie, reînviind tradiţiile populare în fiecare an, cu prilejul Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Tudor Pamfile”, atunci când, în preajma sărbătorilor de iarnă, costumele şi obiceiurile tradiţionale fac obiectul unui adevărat spectacol.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:'''  11 iunie 1883, comuna Țepu,judeţul Galaţi&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 17 octombrie 1921, Chișinău (reînhumat la Tecuci, la 27 aprilie 1923)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*Şcoala primară din Ţepu, jud. Tecuci (1891-1893);&lt;br /&gt;
:*Școala primară din Tecuci (1893-1895);&lt;br /&gt;
:*Studii gimnaziale la Tecuci şi Iaşi (1895-1899);&lt;br /&gt;
:*bursier la „Şcoala fiilor de militari” din Iaşi (1899-1904);&lt;br /&gt;
:*Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie din Bucureşti (1904-1906).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*a fost repartizat la Regimentul 3 Roşiori din Bârlad, cu gradul de sublocotenent în cavalerie (1 iun. 1906);&lt;br /&gt;
:*a desfăşurat o intensă activitate de folclorist, istoriograf şi publicist la Bârlad (1906-1920);&lt;br /&gt;
:*a predat istoria la Şcoala Gradelor Inferioare din Regimentul 3 Roşiori din Bârlad (1907);&lt;br /&gt;
:*fondator şi conducător al publicaţiilor ''Ion Creangă'' (1908-1919), ''Miron Costin'' (1913), ''Florile dalbe'' (1919) şi ''Freamătul'';&lt;br /&gt;
:*a înfiinţat alături de G. Tutoveanu (preşedinte) şi de preotul Toma Chiricuţă, vestita societate literară „Academia bârlădeană”, cu Al. Vlahuţă membru de onoare, cu scopul de încurajare a talentelor locale (la 1 mai 1915);&lt;br /&gt;
:*s-a stabilit la Chişinău (1918), unde a condus, ''Cuvântul Moldovei'' până în 1920.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Debut:'''&lt;br /&gt;
:*'''''publicistic''''', în revista de folclor ''Şezătoarea'' cu „Cântece din ţinutul Tecuciului, culese din Ţăpu” (1903);&lt;br /&gt;
:*'''''editorial''''', cu „Jocuri de copii adunate din satul Ţepu. Extras din Analele Academiei Române”. Bucureşti, Editura Göbl, 1906.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru al „Academiei bârlădene” (1915);&lt;br /&gt;
:*membru al Comitetului de conducere al primei Societăţi a Scriitorilor Români din Chişinău, din care mai făceau parte Mihail Sadoveanu, Ștefan Ciobanu, Nicolae Dunăreanu, N.N. Beldiceanu, Apostol D. Culea (1920);&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*a fost propus să devină membru corespondent al Academiei Române, la 11 iunie 1921, dar votarea a fost amânată şi nu a mai avut loc, intervenind decesul folcloristului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Făt-Frumos (Bârlad), Viaţa literară, Semănătorul (cu pseudonimul Ostaş), Revista noastră, Floarea darurilor, Neamul Românesc, Analele Academiei Române, Calendarul foii „Lumea şi ţara”, Calendarul gospodarilor, Calendarul „Ion Creangă”, Calendarul învăţătorilor, Calendarul Ligei, Calendarul „Lumina poporului”, Calendarul „Neamului românesc”, Calendarul naţional al ziarului „America” Cleveland, Ohio), Calendarul poporului, Calendarul sătenilor, Convorbiri literare, Cuvânt moldovenesc, Însemnări literare, Lamura, Lumina poporului, Şezătoarea, Viaţa literară şi artistică, Viaţa Românească, Vocea Tutovei, Sfatul Ţării şi Dreptatea (Chişinău)'' ş.a.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0600/ Manifestări dedicate lui Tudor Pamfile la Biblioteca V.A. Urechia]&lt;br /&gt;
:[http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturapoporului/1928/BCUCLUJ_FP_P1547_1928_008_0235.pdf Barbu Lăzăreanu, Tudor Pamfile, în ''Cultura poporului'', an. 8, nr. 235, 24 iunie 1928]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Tudor_Pamfile&amp;diff=7590</id>
		<title>Tudor Pamfile</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Tudor_Pamfile&amp;diff=7590"/>
				<updated>2013-06-13T14:29:47Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Etnograf și folclorist'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Sunt împrejurări când nu poţi spune despre un om prea multe, fiindcă toate aceste multe sunt atât de strâns legate între dânsele, atât de încrucişate, încât e greu să le desfaci pe câte una, să le scuturi frumos şi să le pui la rând după o socoteală.”'''''&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Pamfile tudor33.jpg|thumb|Tudor Pamfile, etnograf, folclorist]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Pamfile_autogr3.jpg|thumb|Autograf Tudor Pamfile]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Copertarev TP.jpg|thumb|]]&lt;br /&gt;
:Printre primii culegători de folclor ai secolului al XX-lea, Tudor Pamfile este una dintre personalităţile care au ştiut să exploateze şi să pună în valoare străvechile tradiţii ale poporului român. Autodidact, intelectual cu suflet de ţăran, înzestrat cu o putere de muncă neobişnuită, Tudor Pamfile a fost cel care a încercat constituirea unui ciclu de scrieri despre mitologia românească, adunând la un loc „credinţele poporului român&amp;quot; despre facerea lumii, cerul şi podoabele lui, văzduhul, duşmanii şi prietenii omului şi sfârşitul lumii. Călăuzit de entuziasmul descoperitorului de comori, Tudor Pamfile s-a aflat într-o permanentă căutare a „documentelor vii”, a acelor „firişoare de aur” (după cum îi plăcea să le numească) ce contribuie la cunoaşterea poporului român şi care formează „arhiva vie a sufletului românesc”. Culegerile lui Tudor Pamfile, bazate pe informaţie şi observaţie personală, sunt astăzi considerate documente de autenticitate incontestabilă în studierea folclorului şi etnografiei româneşti.&lt;br /&gt;
:Istoria literaturii române şi în special folcloristica i-au conferit lui Tudor Pamfile un loc binemeritat în evoluţia culturii române. Gălăţenii îi păstrează memoria vie, reînviind tradiţiile populare în fiecare an, cu prilejul Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Tudor Pamfile”, atunci când, în preajma sărbătorilor de iarnă, costumele şi obiceiurile tradiţionale fac obiectul unui adevărat spectacol.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:'''  11 iunie 1883, comuna Țepu,judeţul Galaţi&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 17 octombrie 1921, Chișinău (reînhumat la Tecuci, la 27 aprilie 1923)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*Şcoala primară din Ţepu, jud. Tecuci (1891-1893);&lt;br /&gt;
:*Școala primară din Tecuci (1893-1895);&lt;br /&gt;
:*Studii gimnaziale la Tecuci şi Iaşi (1895-1899);&lt;br /&gt;
:*bursier la „Şcoala fiilor de militari” din Iaşi (1899-1904);&lt;br /&gt;
:*Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie din Bucureşti (1904-1906).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*a fost repartizat la Regimentul 3 Roşiori din Bârlad, cu gradul de sublocotenent în cavalerie (1 iun. 1906);&lt;br /&gt;
:*a desfăşurat o intensă activitate de folclorist, istoriograf şi publicist la Bârlad (1906-1920);&lt;br /&gt;
:*a predat istoria la Şcoala Gradelor Inferioare din Regimentul 3 Roşiori din Bârlad (1907);&lt;br /&gt;
:*fondator şi conducător al publicaţiilor „Ion Creangă” (1908-1919), „Miron Costin” (1913), „Florile dalbe” (1919) şi „Freamătul”;&lt;br /&gt;
:*a înfiinţat alături de G. Tutoveanu (preşedinte) şi de preotul Toma Chiricuţă, vestita societate literară „Academia bârlădeană”, cu Al. Vlahuţă membru de onoare, cu scopul de încurajare a talentelor locale (la 1 mai 1915);&lt;br /&gt;
:*s-a stabilit la Chişinău (1918), unde a condus, până în 1920, „Cuvântul Moldovei”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Debut:'''&lt;br /&gt;
:*'''''publicistic''''', în revista de folclor „Şezătoarea” cu „Cântece din ţinutul Tecuciului, culese din Ţăpu” (1903);&lt;br /&gt;
:*'''''editorial''''', cu „Jocuri de copii adunate din satul Ţepu. Extras din Analele Academiei Române”. Bucureşti, Editura Göbl, 1906.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru al „Academiei bârlădene” (1915);&lt;br /&gt;
:*membru al Comitetului de conducere al primei Societăţi a Scriitorilor Români din Chişinău, din care mai făceau parte Mihail Sadoveanu, Ștefan Ciobanu, Nicolae Dunăreanu, N.N. Beldiceanu, Apostol D. Culea (1920);&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*a fost propus să devină membru corespondent al Academiei Române, la 11 iunie 1921, dar votarea a fost amânată şi nu a mai avut loc, intervenind decesul folcloristului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Făt-Frumos (Bârlad), Viaţa literară, Semănătorul (cu pseudonimul Ostaş), Revista noastră, Floarea darurilor, Neamul Românesc, Analele Academiei Române, Calendarul foii „Lumea şi ţara”, Calendarul gospodarilor, Calendarul „Ion Creangă”, Calendarul învăţătorilor, Calendarul Ligei, Calendarul „Lumina poporului”, Calendarul „Neamului românesc”, Calendarul naţional al ziarului „America” Cleveland, Ohio), Calendarul poporului, Calendarul sătenilor, Convorbiri literare, Cuvânt moldovenesc, Însemnări literare, Lamura, Lumina poporului, Şezătoarea, Viaţa literară şi artistică, Viaţa Românească, Vocea Tutovei, Sfatul Ţării şi Dreptatea (Chişinău)'' ş.a.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Tudor_Pamfile&amp;diff=7589</id>
		<title>Tudor Pamfile</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Tudor_Pamfile&amp;diff=7589"/>
				<updated>2013-06-13T14:07:58Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Prezentare */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Etnograf și folclorist'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Sunt împrejurări când nu poţi spune despre un om prea multe, fiindcă toate aceste multe sunt atât de strâns legate între dânsele, atât de încrucişate, încât e greu să le desfaci pe câte una, să le scuturi frumos şi să le pui la rând după o socoteală.”'''''&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Pamfile tudor33.jpg|thumb|Tudor Pamfile, etnograf, folclorist]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Pamfile_autogr3.jpg|thumb|Autograf Tudor Pamfile]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Copertarev TP.jpg|thumb|]]&lt;br /&gt;
:Printre primii culegători de folclor ai secolului al XX-lea, Tudor Pamfile este una dintre personalităţile care au ştiut să exploateze şi să pună în valoare străvechile tradiţii ale poporului român. Autodidact, intelectual cu suflet de ţăran, înzestrat cu o putere de muncă neobişnuită, Tudor Pamfile a fost cel care a încercat constituirea unui ciclu de scrieri despre mitologia românească, adunând la un loc „credinţele poporului român&amp;quot; despre facerea lumii, cerul şi podoabele lui, văzduhul, duşmanii şi prietenii omului şi sfârşitul lumii. Călăuzit de entuziasmul descoperitorului de comori, Tudor Pamfile s-a aflat într-o permanentă căutare a „documentelor vii”, a acelor „firişoare de aur” (după cum îi plăcea să le numească) ce contribuie la cunoaşterea poporului român şi care formează „arhiva vie a sufletului românesc”. Culegerile lui Tudor Pamfile, bazate pe informaţie şi observaţie personală, sunt astăzi considerate documente de autenticitate incontestabilă în studierea folclorului şi etnografiei româneşti.&lt;br /&gt;
:Istoria literaturii române şi în special folcloristica i-au conferit lui Tudor Pamfile un loc binemeritat în evoluţia culturii române. Gălăţenii îi păstrează memoria vie, reînviind tradiţiile populare în fiecare an, cu prilejul Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Tudor Pamfile”, atunci când, în preajma sărbătorilor de iarnă, costumele şi obiceiurile tradiţionale fac obiectul unui adevărat spectacol.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Tudor_Pamfile&amp;diff=7588</id>
		<title>Tudor Pamfile</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Tudor_Pamfile&amp;diff=7588"/>
				<updated>2013-06-12T13:31:55Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Prezentare */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Etnograf și folclorist'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Sunt împrejurări când nu poţi spune despre un om prea multe, fiindcă toate aceste multe sunt atât de strâns legate între dânsele, atât de încrucişate, încât e greu să le desfaci pe câte una, să le scuturi frumos şi să le pui la rând după o socoteală.”'''''&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Pamfile tudor33.jpg|thumb|Tudor Pamfile, etnograf, folclorist]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Pamfile_autogr3.jpg|thumb|Autograf Tudor Pamfile]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Copertarev TP.jpg|thumb|]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=File:Copertarev_TP.jpg&amp;diff=7587</id>
		<title>File:Copertarev TP.jpg</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=File:Copertarev_TP.jpg&amp;diff=7587"/>
				<updated>2013-06-12T13:30:09Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Tudor_Pamfile&amp;diff=7586</id>
		<title>Tudor Pamfile</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Tudor_Pamfile&amp;diff=7586"/>
				<updated>2013-06-12T13:26:21Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Prezentare */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Etnograf și folclorist'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Sunt împrejurări când nu poţi spune despre un om prea multe, fiindcă toate aceste multe sunt atât de strâns legate între dânsele, atât de încrucişate, încât e greu să le desfaci pe câte una, să le scuturi frumos şi să le pui la rând după o socoteală.”'''''&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Pamfile tudor33.jpg|thumb|Tudor Pamfile, etnograf, folclorist]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Pamfile_autogr3.jpg|thumb|Autograf Tudor Pamfile]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Tudor_Pamfile&amp;diff=7585</id>
		<title>Tudor Pamfile</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Tudor_Pamfile&amp;diff=7585"/>
				<updated>2013-06-12T13:22:37Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Etnograf și folclorist'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Sunt împrejurări când nu poţi spune despre un om prea multe, fiindcă toate aceste multe sunt atât de strâns legate între dânsele, atât de încrucişate, încât e greu să le desfaci pe câte una, să le scuturi frumos şi să le pui la rând după o socoteală.”'''''&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Pamfile tudor33.jpg|thumb|Tudor Pamfile, etnograf, folclorist]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=File:Pamfile_autogr3.jpg&amp;diff=7584</id>
		<title>File:Pamfile autogr3.jpg</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=File:Pamfile_autogr3.jpg&amp;diff=7584"/>
				<updated>2013-06-12T13:15:51Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=File:Pamfile_tudor33.jpg&amp;diff=7583</id>
		<title>File:Pamfile tudor33.jpg</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=File:Pamfile_tudor33.jpg&amp;diff=7583"/>
				<updated>2013-06-12T13:13:18Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Tudor_Pamfile&amp;diff=7582</id>
		<title>Tudor Pamfile</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Tudor_Pamfile&amp;diff=7582"/>
				<updated>2013-06-12T13:10:04Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: Pagină nouă: '''''Etnograf și folclorist''''' :::::'''''„Sunt împrejurări când nu poţi spune despre un om prea multe, fiindcă toate aceste multe sunt atât de strâns legate între dânsel...&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Etnograf și folclorist'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Sunt împrejurări când nu poţi spune despre un om prea multe, fiindcă toate aceste multe sunt atât de strâns legate între dânsele, atât de încrucişate, încât e greu să le desfaci pe câte una, să le scuturi frumos şi să le pui la rând după o socoteală.”'''''&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7581</id>
		<title>George Ivaşcu</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7581"/>
				<updated>2013-06-10T13:47:46Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Legături externe */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Critic literar, scriitor, profesor universitar'''''&lt;br /&gt;
::'''''„A urma tradiţia înseamnă, în cel mai înalt grad, a afirma propria viziune asupra lumii şi vieţii, cea contemporană creatorului, şi a o proiecta pe aceasta într-un lanţ necesar de experienţe artistice.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Ivascu alt.jpg|thumb|George Ivaşcu]][[Imagine:Ivascu tanar.jpg|thumb|Fotografie din tinereţe]]&lt;br /&gt;
:Profesorul universitar George Ivaşcu s-a afirmat prin activitatea de critic literar şi istoriograf erudit, dar s-a impus mai ales prin opera lui de „jurnalist în sensul superior, creator al cuvântului”, această vocaţie fiind intuită de la începuturi de către George Călinescu. Acesta îl caracteriza pe George Ivaşcu drept „un animator de idei, unul dintre cei mai buni pe care i-a avut cultura noastră”, fapt demonstrat atât de publicistica sa politică şi culturală cât şi de întemeierea, organizarea şi conducerea unor gazete, de numele lui legându-se etape importante din biografia „Contemporanului” şi „României literare”.&lt;br /&gt;
:Spirit loial, consecvent în opţiunile lui, devotat valorilor literaturii, făcea parte din acel gen de oameni despre care Marcel Proust zicea că-i găseşti când îi cauţi şi se fac uitaţi în restul timpului.Prodigios constructor de valori, de destin cultural şi de istorie culturală, George Ivaşcu a fost profund implicat în descoperirea, stimularea şi promovarea noilor talente, fiind un participant fervent la viaţa cetăţii, netezind drumul multora şi manifestându-se el însuşi drept un generator de cultură.&lt;br /&gt;
:Dinamismul şi-a pus amprenta asupra întregii activităţi a lui George Ivaşcu, aflată sub semnul jurnalisticii şi al demersului critic, ultimele clipe ale vieţii surprinzându-l în timp ce lucra la corectura numărului în curs de apariţie al revistei „România literară”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:'''  22 iulie 1911, comuna Cerţeşti, judeţul Galaţi&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 21 iunie 1988, Bucureşti&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*Liceul „Gheorghe Roşca-Codreanu” din Bârlad (1922-1929);&lt;br /&gt;
:*Universitatea din Iaşi - Facultatea de Litere şi Filosofie (promoţia 1933).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*apreciat şi sprijinit de Garabet Ibrăileanu, a fost numit bibliotecar la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi (1932);&lt;br /&gt;
:*asistent la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi, catedra de filologie română (1933-1935);&lt;br /&gt;
:*redactor al revistei „Manifest” din Iaşi, în perioada studenţiei s-a afirmat ca gazetar militant antifascist (1934-1936);&lt;br /&gt;
:*secretar al Institutului şi Buletinului de filologie română „Al. Philippide” (1935-1937);&lt;br /&gt;
:*după suspendarea revistei „Manifest” de către cenzura vremii, a fost redactor al suplimentului duminical al revistei „Lumea” până în 1938 când şi acesta este suspendat;&lt;br /&gt;
:*prim-redactor la ziarul democratic „Iaşul” desfiinţat în iunie 1940;&lt;br /&gt;
:*secretar de redacţie, principalul colaborator, asigurând cronica literară la „Jurnalul literar” al lui George Călinescu (1 ianuarie–31 decembrie 1939);&lt;br /&gt;
:*profesor în învăţământul secundar ieşean până în 1940, când a fost îndepărtat din cauza atitudinii sale politice antifasciste şi s-a stabilit în Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*a publicat sub diverse pseudonime în „Vremea”, „Timpul”, „Ecoul”, precum şi în „România liberă” pe atunci aflată în ilegalitate;&lt;br /&gt;
:*profesor la liceele „Gheorghe Lazăr” şi „Spiru Haret” din Bucureşti (1941-1956);&lt;br /&gt;
:*secretar de redacţie la săptămânalul „Vremea” din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*redactor la gazeta bucureşteană „Timpul”;&lt;br /&gt;
:*după 23 august 1944 a fost redactor-şef la cotidianul „Victoria” al lui N.D. Cocea, ziar care a precedat apariţia noii serii, inaugurată în septembrie 1946, a revistei „Contemporanul” (1945-1946);&lt;br /&gt;
:*a fost implicat în procesul grupului Lucreţiu Pătrăşcanu şi condamnat mai întâi la moarte, apoi la temniţă grea (din 1948), pentru ca în 1954, să fie declarat nevinovat şi eliberat, în urma revizuirii procesului;&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistei „Contemporanul” (octombrie 1955 - octombrie 1971);&lt;br /&gt;
:*şeful Catedrei de Istoria Literaturii Române (1958-1968) şi al Catedrei de Istoria Literaturii Române Contemporane (1966-1968) la Universitatea din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistei lunare de politică externă „Lumea” (1963-1966);&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistelor „Arcades” şi „Revue roumaine”;&lt;br /&gt;
:*director al revistei „România literară” (1971-1988);&lt;br /&gt;
:*din 1971, a fost responsabil al Centrului Român al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor Literari din Paris şi membru în Comitetul Executiv al acesteia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Debut:'''&lt;br /&gt;
:*'''''publicistic''''' în revista „Manifest” din Iaşi (1934), cu o cronică la romanul lui Ionel Teodoreanu „Crăciunul de la Silvestri”;&lt;br /&gt;
:*'''''editorial''''' cu o culegere de articole „Confruntări literare” (1966).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru al Consiliului Ziariştilor din România;&lt;br /&gt;
:*membru al Partidului Comunist Român (1935);&lt;br /&gt;
:*membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Premii:'''&lt;br /&gt;
:*Premiul Uniunii Scriitorilor (1969, 1971).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Manifest, Însemnări ieşene, Gândul vremii, Lumea, Iaşul, Timpul, Vremea, Ecoul, Ateneu, Tribuna poporului, România liberă, Scânteia tineretului, Gazeta literară, Viaţa românească, Luceafărul, Lupta de clasă, Analele Universităţii Bucureşti, Revue roumaine, Arcades, Cahiers roumaines d’ études littéraires, Synthesis, Books Abroad, Quaderni di storia della critica e delle poetiche, Revue de l’Association Internationale des Critiques Littéraires'' ş.a.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0600/ Manifestări dedicate lui George Ivașcu la Biblioteca V.A. Urechia]&lt;br /&gt;
:[http://www.romlit.ro/george_ivacu_cronicar_de_rzboi_la_ziarul_vremea_1941-1944 George Ivaşcu, cronicar de război, la ziarul ''Vremea'' 1941-1944)]&lt;br /&gt;
:[https://www.facebook.com/photo.php?fbid=362648923837228&amp;amp;set=a.357381677697286.1073741830.355824141186373&amp;amp;type=1&amp;amp;theater George Ivașcu - aniversare]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7580</id>
		<title>George Ivaşcu</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7580"/>
				<updated>2013-06-10T10:01:26Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Critic literar, scriitor, profesor universitar'''''&lt;br /&gt;
::'''''„A urma tradiţia înseamnă, în cel mai înalt grad, a afirma propria viziune asupra lumii şi vieţii, cea contemporană creatorului, şi a o proiecta pe aceasta într-un lanţ necesar de experienţe artistice.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Ivascu alt.jpg|thumb|George Ivaşcu]][[Imagine:Ivascu tanar.jpg|thumb|Fotografie din tinereţe]]&lt;br /&gt;
:Profesorul universitar George Ivaşcu s-a afirmat prin activitatea de critic literar şi istoriograf erudit, dar s-a impus mai ales prin opera lui de „jurnalist în sensul superior, creator al cuvântului”, această vocaţie fiind intuită de la începuturi de către George Călinescu. Acesta îl caracteriza pe George Ivaşcu drept „un animator de idei, unul dintre cei mai buni pe care i-a avut cultura noastră”, fapt demonstrat atât de publicistica sa politică şi culturală cât şi de întemeierea, organizarea şi conducerea unor gazete, de numele lui legându-se etape importante din biografia „Contemporanului” şi „României literare”.&lt;br /&gt;
:Spirit loial, consecvent în opţiunile lui, devotat valorilor literaturii, făcea parte din acel gen de oameni despre care Marcel Proust zicea că-i găseşti când îi cauţi şi se fac uitaţi în restul timpului.Prodigios constructor de valori, de destin cultural şi de istorie culturală, George Ivaşcu a fost profund implicat în descoperirea, stimularea şi promovarea noilor talente, fiind un participant fervent la viaţa cetăţii, netezind drumul multora şi manifestându-se el însuşi drept un generator de cultură.&lt;br /&gt;
:Dinamismul şi-a pus amprenta asupra întregii activităţi a lui George Ivaşcu, aflată sub semnul jurnalisticii şi al demersului critic, ultimele clipe ale vieţii surprinzându-l în timp ce lucra la corectura numărului în curs de apariţie al revistei „România literară”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:'''  22 iulie 1911, comuna Cerţeşti, judeţul Galaţi&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 21 iunie 1988, Bucureşti&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*Liceul „Gheorghe Roşca-Codreanu” din Bârlad (1922-1929);&lt;br /&gt;
:*Universitatea din Iaşi - Facultatea de Litere şi Filosofie (promoţia 1933).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*apreciat şi sprijinit de Garabet Ibrăileanu, a fost numit bibliotecar la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi (1932);&lt;br /&gt;
:*asistent la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi, catedra de filologie română (1933-1935);&lt;br /&gt;
:*redactor al revistei „Manifest” din Iaşi, în perioada studenţiei s-a afirmat ca gazetar militant antifascist (1934-1936);&lt;br /&gt;
:*secretar al Institutului şi Buletinului de filologie română „Al. Philippide” (1935-1937);&lt;br /&gt;
:*după suspendarea revistei „Manifest” de către cenzura vremii, a fost redactor al suplimentului duminical al revistei „Lumea” până în 1938 când şi acesta este suspendat;&lt;br /&gt;
:*prim-redactor la ziarul democratic „Iaşul” desfiinţat în iunie 1940;&lt;br /&gt;
:*secretar de redacţie, principalul colaborator, asigurând cronica literară la „Jurnalul literar” al lui George Călinescu (1 ianuarie–31 decembrie 1939);&lt;br /&gt;
:*profesor în învăţământul secundar ieşean până în 1940, când a fost îndepărtat din cauza atitudinii sale politice antifasciste şi s-a stabilit în Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*a publicat sub diverse pseudonime în „Vremea”, „Timpul”, „Ecoul”, precum şi în „România liberă” pe atunci aflată în ilegalitate;&lt;br /&gt;
:*profesor la liceele „Gheorghe Lazăr” şi „Spiru Haret” din Bucureşti (1941-1956);&lt;br /&gt;
:*secretar de redacţie la săptămânalul „Vremea” din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*redactor la gazeta bucureşteană „Timpul”;&lt;br /&gt;
:*după 23 august 1944 a fost redactor-şef la cotidianul „Victoria” al lui N.D. Cocea, ziar care a precedat apariţia noii serii, inaugurată în septembrie 1946, a revistei „Contemporanul” (1945-1946);&lt;br /&gt;
:*a fost implicat în procesul grupului Lucreţiu Pătrăşcanu şi condamnat mai întâi la moarte, apoi la temniţă grea (din 1948), pentru ca în 1954, să fie declarat nevinovat şi eliberat, în urma revizuirii procesului;&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistei „Contemporanul” (octombrie 1955 - octombrie 1971);&lt;br /&gt;
:*şeful Catedrei de Istoria Literaturii Române (1958-1968) şi al Catedrei de Istoria Literaturii Române Contemporane (1966-1968) la Universitatea din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistei lunare de politică externă „Lumea” (1963-1966);&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistelor „Arcades” şi „Revue roumaine”;&lt;br /&gt;
:*director al revistei „România literară” (1971-1988);&lt;br /&gt;
:*din 1971, a fost responsabil al Centrului Român al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor Literari din Paris şi membru în Comitetul Executiv al acesteia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Debut:'''&lt;br /&gt;
:*'''''publicistic''''' în revista „Manifest” din Iaşi (1934), cu o cronică la romanul lui Ionel Teodoreanu „Crăciunul de la Silvestri”;&lt;br /&gt;
:*'''''editorial''''' cu o culegere de articole „Confruntări literare” (1966).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru al Consiliului Ziariştilor din România;&lt;br /&gt;
:*membru al Partidului Comunist Român (1935);&lt;br /&gt;
:*membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Premii:'''&lt;br /&gt;
:*Premiul Uniunii Scriitorilor (1969, 1971).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Manifest, Însemnări ieşene, Gândul vremii, Lumea, Iaşul, Timpul, Vremea, Ecoul, Ateneu, Tribuna poporului, România liberă, Scânteia tineretului, Gazeta literară, Viaţa românească, Luceafărul, Lupta de clasă, Analele Universităţii Bucureşti, Revue roumaine, Arcades, Cahiers roumaines d’ études littéraires, Synthesis, Books Abroad, Quaderni di storia della critica e delle poetiche, Revue de l’Association Internationale des Critiques Littéraires'' ş.a.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0600/ Manifestări dedicate lui George Ivașcu la Biblioteca V.A. Urechia]&lt;br /&gt;
:[http://www.romlit.ro/george_ivacu_cronicar_de_rzboi_la_ziarul_vremea_1941-1944 George Ivaşcu, cronicar de război, la ziarul ''Vremea'' 1941-1944)]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7578</id>
		<title>George Ivaşcu</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7578"/>
				<updated>2013-06-09T09:29:51Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Biografie */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Critic literar, scriitor, profesor universitar'''''&lt;br /&gt;
::'''''„A urma tradiţia înseamnă, în cel mai înalt grad, a afirma propria viziune asupra lumii şi vieţii, cea contemporană creatorului, şi a o proiecta pe aceasta într-un lanţ necesar de experienţe artistice.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Ivascu alt.jpg|thumb|George Ivaşcu]][[Imagine:Ivascu tanar.jpg|thumb|Fotografie din tinereţe]]&lt;br /&gt;
:Profesorul universitar George Ivaşcu s-a afirmat prin activitatea de critic literar şi istoriograf erudit, dar s-a impus mai ales prin opera lui de „jurnalist în sensul superior, creator al cuvântului”, această vocaţie fiind intuită de la începuturi de către George Călinescu. Acesta îl caracteriza pe George Ivaşcu drept „un animator de idei, unul dintre cei mai buni pe care i-a avut cultura noastră”, fapt demonstrat atât de publicistica sa politică şi culturală cât şi de întemeierea, organizarea şi conducerea unor gazete, de numele lui legându-se etape importante din biografia „Contemporanului” şi „României literare”.&lt;br /&gt;
:Spirit loial, consecvent în opţiunile lui, devotat valorilor literaturii, făcea parte din acel gen de oameni despre care Marcel Proust zicea că-i găseşti când îi cauţi şi se fac uitaţi în restul timpului.Prodigios constructor de valori, de destin cultural şi de istorie culturală, George Ivaşcu a fost profund implicat în descoperirea, stimularea şi promovarea noilor talente, fiind un participant fervent la viaţa cetăţii, netezind drumul multora şi manifestându-se el însuşi drept un generator de cultură.&lt;br /&gt;
:Dinamismul şi-a pus amprenta asupra întregii activităţi a lui George Ivaşcu, aflată sub semnul jurnalisticii şi al demersului critic, ultimele clipe ale vieţii surprinzându-l în timp ce lucra la corectura numărului în curs de apariţie al revistei „România literară”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:'''  22 iulie 1911, comuna Cerţeşti, judeţul Galaţi&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 21 iunie 1988, Bucureşti&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*Liceul „Gheorghe Roşca-Codreanu” din Bârlad (1922-1929);&lt;br /&gt;
:*Universitatea din Iaşi - Facultatea de Litere şi Filosofie (promoţia 1933).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*apreciat şi sprijinit de Garabet Ibrăileanu, a fost numit bibliotecar la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi (1932);&lt;br /&gt;
:*asistent la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi, catedra de filologie română (1933-1935);&lt;br /&gt;
:*redactor al revistei „Manifest” din Iaşi, în perioada studenţiei s-a afirmat ca gazetar militant antifascist (1934-1936);&lt;br /&gt;
:*secretar al Institutului şi Buletinului de filologie română „Al. Philippide” (1935-1937);&lt;br /&gt;
:*după suspendarea revistei „Manifest” de către cenzura vremii, a fost redactor al suplimentului duminical al revistei „Lumea” până în 1938 când şi acesta este suspendat;&lt;br /&gt;
:*prim-redactor la ziarul democratic „Iaşul” desfiinţat în iunie 1940;&lt;br /&gt;
:*secretar de redacţie, principalul colaborator, asigurând cronica literară la „Jurnalul literar” al lui George Călinescu (1 ianuarie–31 decembrie 1939);&lt;br /&gt;
:*profesor în învăţământul secundar ieşean până în 1940, când a fost îndepărtat din cauza atitudinii sale politice antifasciste şi s-a stabilit în Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*a publicat sub diverse pseudonime în „Vremea”, „Timpul”, „Ecoul”, precum şi în „România liberă” pe atunci aflată în ilegalitate;&lt;br /&gt;
:*profesor la liceele „Gheorghe Lazăr” şi „Spiru Haret” din Bucureşti (1941-1956);&lt;br /&gt;
:*secretar de redacţie la săptămânalul „Vremea” din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*redactor la gazeta bucureşteană „Timpul”;&lt;br /&gt;
:*după 23 august 1944 a fost redactor-şef la cotidianul „Victoria” al lui N.D. Cocea, ziar care a precedat apariţia noii serii, inaugurată în septembrie 1946, a revistei „Contemporanul” (1945-1946);&lt;br /&gt;
:*a fost implicat în procesul grupului Lucreţiu Pătrăşcanu şi condamnat mai întâi la moarte, apoi la temniţă grea (din 1948), pentru ca în 1954, să fie declarat nevinovat şi eliberat, în urma revizuirii procesului;&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistei „Contemporanul” (octombrie 1955 - octombrie 1971);&lt;br /&gt;
:*şeful Catedrei de Istoria Literaturii Române (1958-1968) şi al Catedrei de Istoria Literaturii Române Contemporane (1966-1968) la Universitatea din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistei lunare de politică externă „Lumea” (1963-1966);&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistelor „Arcades” şi „Revue roumaine”;&lt;br /&gt;
:*director al revistei „România literară” (1971-1988);&lt;br /&gt;
:*din 1971, a fost responsabil al Centrului Român al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor Literari din Paris şi membru în Comitetul Executiv al acesteia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Debut:'''&lt;br /&gt;
:*'''''publicistic''''' în revista „Manifest” din Iaşi (1934), cu o cronică la romanul lui Ionel Teodoreanu „Crăciunul de la Silvestri”;&lt;br /&gt;
:*'''''editorial''''' cu o culegere de articole „Confruntări literare” (1966).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru al Consiliului Ziariştilor din România;&lt;br /&gt;
:*membru al Partidului Comunist Român (1935);&lt;br /&gt;
:*membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Premii:'''&lt;br /&gt;
:*Premiul Uniunii Scriitorilor (1969, 1971).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Manifest, Însemnări ieşene, Gândul vremii, Lumea, Iaşul, Timpul, Vremea, Ecoul, Ateneu, Tribuna poporului, România liberă, Scânteia tineretului, Gazeta literară, Viaţa românească, Luceafărul, Lupta de clasă, Analele Universităţii Bucureşti, Revue roumaine, Arcades, Cahiers roumaines d’ études littéraires, Synthesis, Books Abroad, Quaderni di storia della critica e delle poetiche, Revue de l’Association Internationale des Critiques Littéraires'' ş.a.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7577</id>
		<title>George Ivaşcu</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7577"/>
				<updated>2013-06-09T09:26:13Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Biografie */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Critic literar, scriitor, profesor universitar'''''&lt;br /&gt;
::'''''„A urma tradiţia înseamnă, în cel mai înalt grad, a afirma propria viziune asupra lumii şi vieţii, cea contemporană creatorului, şi a o proiecta pe aceasta într-un lanţ necesar de experienţe artistice.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Ivascu alt.jpg|thumb|George Ivaşcu]][[Imagine:Ivascu tanar.jpg|thumb|Fotografie din tinereţe]]&lt;br /&gt;
:Profesorul universitar George Ivaşcu s-a afirmat prin activitatea de critic literar şi istoriograf erudit, dar s-a impus mai ales prin opera lui de „jurnalist în sensul superior, creator al cuvântului”, această vocaţie fiind intuită de la începuturi de către George Călinescu. Acesta îl caracteriza pe George Ivaşcu drept „un animator de idei, unul dintre cei mai buni pe care i-a avut cultura noastră”, fapt demonstrat atât de publicistica sa politică şi culturală cât şi de întemeierea, organizarea şi conducerea unor gazete, de numele lui legându-se etape importante din biografia „Contemporanului” şi „României literare”.&lt;br /&gt;
:Spirit loial, consecvent în opţiunile lui, devotat valorilor literaturii, făcea parte din acel gen de oameni despre care Marcel Proust zicea că-i găseşti când îi cauţi şi se fac uitaţi în restul timpului.Prodigios constructor de valori, de destin cultural şi de istorie culturală, George Ivaşcu a fost profund implicat în descoperirea, stimularea şi promovarea noilor talente, fiind un participant fervent la viaţa cetăţii, netezind drumul multora şi manifestându-se el însuşi drept un generator de cultură.&lt;br /&gt;
:Dinamismul şi-a pus amprenta asupra întregii activităţi a lui George Ivaşcu, aflată sub semnul jurnalisticii şi al demersului critic, ultimele clipe ale vieţii surprinzându-l în timp ce lucra la corectura numărului în curs de apariţie al revistei „România literară”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:'''  22 iulie 1911, comuna Cerţeşti, judeţul Galaţi&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 21 iunie 1988, Bucureşti&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*Liceul „Gheorghe Roşca-Codreanu” din Bârlad (1922-1929);&lt;br /&gt;
:*Universitatea din Iaşi - Facultatea de Litere şi Filosofie (promoţia 1933).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*apreciat şi sprijinit de Garabet Ibrăileanu, a fost numit bibliotecar la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi (1932);&lt;br /&gt;
:*asistent la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi, catedra de filologie română (1933-1935);&lt;br /&gt;
:*redactor al revistei „Manifest” din Iaşi, în perioada studenţiei s-a afirmat ca gazetar militant antifascist (1934-1936);&lt;br /&gt;
:*secretar al Institutului şi Buletinului de filologie română „Al. Philippide” (1935-1937);&lt;br /&gt;
:*după suspendarea revistei „Manifest” de către cenzura vremii, a fost redactor al suplimentului duminical al revistei „Lumea” până în 1938 când şi acesta este suspendat;&lt;br /&gt;
:*prim-redactor la ziarul democratic „Iaşul” desfiinţat în iunie 1940;&lt;br /&gt;
:*secretar de redacţie, principalul colaborator, asigurând cronica literară la „Jurnalul literar” al lui George Călinescu (1 ianuarie–31 decembrie 1939);&lt;br /&gt;
:*profesor în învăţământul secundar ieşean până în 1940, când a fost îndepărtat din cauza atitudinii sale politice antifasciste şi s-a stabilit în Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*a publicat sub diverse pseudonime în „Vremea”, „Timpul”, „Ecoul”, precum şi în „România liberă” pe atunci aflată în ilegalitate;&lt;br /&gt;
:*profesor la liceele „Gheorghe Lazăr” şi „Spiru Haret” din Bucureşti (1941-1956);&lt;br /&gt;
:*secretar de redacţie la săptămânalul „Vremea” din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*redactor la gazeta bucureşteană „Timpul”;&lt;br /&gt;
:*după 23 august 1944 a fost redactor-şef la cotidianul „Victoria” al lui N.D. Cocea, ziar care a precedat apariţia noii serii, inaugurată în septembrie 1946, a revistei „Contemporanul” (1945-1946);&lt;br /&gt;
:*a fost implicat în procesul grupului Lucreţiu Pătrăşcanu şi condamnat mai întâi la moarte, apoi la temniţă grea (din 1948), pentru ca în 1954, să fie declarat nevinovat şi eliberat, în urma revizuirii procesului;&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistei „Contemporanul” (octombrie 1955 - octombrie 1971);&lt;br /&gt;
:*şeful Catedrei de Istoria Literaturii Române (1958-1968) şi al Catedrei de Istoria Literaturii Române Contemporane (1966-1968) la Universitatea din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistei lunare de politică externă „Lumea” (1963-1966);&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistelor „Arcades” şi „Revue roumaine”;&lt;br /&gt;
:*director al revistei „România literară” (1971-1988);&lt;br /&gt;
:*din 1971, a fost responsabil al Centrului Român al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor Literari din Paris şi membru în Comitetul Executiv al acesteia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Debut:'''&lt;br /&gt;
:'''''publicistic''''' în revista „Manifest” din Iaşi (1934), cu o cronică la romanul lui Ionel Teodoreanu „Crăciunul de la Silvestri”;&lt;br /&gt;
:'''''editorial''''' cu o culegere de articole „Confruntări literare” (1966).&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7576</id>
		<title>George Ivaşcu</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7576"/>
				<updated>2013-06-09T09:24:48Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Critic literar, scriitor, profesor universitar'''''&lt;br /&gt;
::'''''„A urma tradiţia înseamnă, în cel mai înalt grad, a afirma propria viziune asupra lumii şi vieţii, cea contemporană creatorului, şi a o proiecta pe aceasta într-un lanţ necesar de experienţe artistice.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Ivascu alt.jpg|thumb|George Ivaşcu]][[Imagine:Ivascu tanar.jpg|thumb|Fotografie din tinereţe]]&lt;br /&gt;
:Profesorul universitar George Ivaşcu s-a afirmat prin activitatea de critic literar şi istoriograf erudit, dar s-a impus mai ales prin opera lui de „jurnalist în sensul superior, creator al cuvântului”, această vocaţie fiind intuită de la începuturi de către George Călinescu. Acesta îl caracteriza pe George Ivaşcu drept „un animator de idei, unul dintre cei mai buni pe care i-a avut cultura noastră”, fapt demonstrat atât de publicistica sa politică şi culturală cât şi de întemeierea, organizarea şi conducerea unor gazete, de numele lui legându-se etape importante din biografia „Contemporanului” şi „României literare”.&lt;br /&gt;
:Spirit loial, consecvent în opţiunile lui, devotat valorilor literaturii, făcea parte din acel gen de oameni despre care Marcel Proust zicea că-i găseşti când îi cauţi şi se fac uitaţi în restul timpului.Prodigios constructor de valori, de destin cultural şi de istorie culturală, George Ivaşcu a fost profund implicat în descoperirea, stimularea şi promovarea noilor talente, fiind un participant fervent la viaţa cetăţii, netezind drumul multora şi manifestându-se el însuşi drept un generator de cultură.&lt;br /&gt;
:Dinamismul şi-a pus amprenta asupra întregii activităţi a lui George Ivaşcu, aflată sub semnul jurnalisticii şi al demersului critic, ultimele clipe ale vieţii surprinzându-l în timp ce lucra la corectura numărului în curs de apariţie al revistei „România literară”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:'''  22 iulie 1911, comuna Cerţeşti, judeţul Galaţi&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 21 iunie 1988, Bucureşti&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*Liceul „Gheorghe Roşca-Codreanu” din Bârlad (1922-1929);&lt;br /&gt;
:*Universitatea din Iaşi - Facultatea de Litere şi Filosofie (promoţia 1933).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*apreciat şi sprijinit de Garabet Ibrăileanu, a fost numit bibliotecar la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi (1932);&lt;br /&gt;
:*asistent la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi, catedra de filologie română (1933-1935);&lt;br /&gt;
:*redactor al revistei „Manifest” din Iaşi, în perioada studenţiei s-a afirmat ca gazetar militant antifascist (1934-1936);&lt;br /&gt;
:*secretar al Institutului şi Buletinului de filologie română „Al. Philippide” (1935-1937);&lt;br /&gt;
:*după suspendarea revistei „Manifest” de către cenzura vremii, a fost redactor al suplimentului duminical al revistei „Lumea” până în 1938 când şi acesta este suspendat;&lt;br /&gt;
:*prim-redactor la ziarul democratic „Iaşul” desfiinţat în iunie 1940;&lt;br /&gt;
:*secretar de redacţie, principalul colaborator, asigurând cronica literară la „Jurnalul literar” al lui George Călinescu (1 ianuarie–31 decembrie 1939);&lt;br /&gt;
:*profesor în învăţământul secundar ieşean până în 1940, când a fost îndepărtat din cauza atitudinii sale politice antifasciste şi s-a stabilit în Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*a publicat sub diverse pseudonime în „Vremea”, „Timpul”, „Ecoul”, precum şi în „România liberă” pe atunci aflată în ilegalitate;&lt;br /&gt;
:*profesor la liceele „Gheorghe Lazăr” şi „Spiru Haret” din Bucureşti (1941-1956);&lt;br /&gt;
:*secretar de redacţie la săptămânalul „Vremea” din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*redactor la gazeta bucureşteană „Timpul”;&lt;br /&gt;
:*după 23 august 1944 a fost redactor-şef la cotidianul „Victoria” al lui N.D. Cocea, ziar care a precedat apariţia noii serii, inaugurată în septembrie 1946, a revistei „Contemporanul” (1945-1946);&lt;br /&gt;
:*a fost implicat în procesul grupului Lucreţiu Pătrăşcanu şi condamnat mai întâi la moarte, apoi la temniţă grea (din 1948), pentru ca în 1954, să fie declarat nevinovat şi eliberat, în urma revizuirii procesului;&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistei „Contemporanul” (octombrie 1955 - octombrie 1971);&lt;br /&gt;
:*şeful Catedrei de Istoria Literaturii Române (1958-1968) şi al Catedrei de Istoria Literaturii Române Contemporane (1966-1968) la Universitatea din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistei lunare de politică externă „Lumea” (1963-1966);&lt;br /&gt;
:*redactor şef al revistelor „Arcades” şi „Revue roumaine”;&lt;br /&gt;
:*director al revistei „România literară” (1971-1988);&lt;br /&gt;
:*din 1971, a fost responsabil al Centrului Român al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor Literari din Paris şi membru în Comitetul Executiv al acesteia.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7575</id>
		<title>George Ivaşcu</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7575"/>
				<updated>2013-06-09T09:17:17Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Prezentare */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Critic literar, scriitor, profesor universitar'''''&lt;br /&gt;
::'''''„A urma tradiţia înseamnă, în cel mai înalt grad, a afirma propria viziune asupra lumii şi vieţii, cea contemporană creatorului, şi a o proiecta pe aceasta într-un lanţ necesar de experienţe artistice.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Ivascu alt.jpg|thumb|George Ivaşcu]][[Imagine:Ivascu tanar.jpg|thumb|Fotografie din tinereţe]]&lt;br /&gt;
:Profesorul universitar George Ivaşcu s-a afirmat prin activitatea de critic literar şi istoriograf erudit, dar s-a impus mai ales prin opera lui de „jurnalist în sensul superior, creator al cuvântului”, această vocaţie fiind intuită de la începuturi de către George Călinescu. Acesta îl caracteriza pe George Ivaşcu drept „un animator de idei, unul dintre cei mai buni pe care i-a avut cultura noastră”, fapt demonstrat atât de publicistica sa politică şi culturală cât şi de întemeierea, organizarea şi conducerea unor gazete, de numele lui legându-se etape importante din biografia „Contemporanului” şi „României literare”.&lt;br /&gt;
:Spirit loial, consecvent în opţiunile lui, devotat valorilor literaturii, făcea parte din acel gen de oameni despre care Marcel Proust zicea că-i găseşti când îi cauţi şi se fac uitaţi în restul timpului.Prodigios constructor de valori, de destin cultural şi de istorie culturală, George Ivaşcu a fost profund implicat în descoperirea, stimularea şi promovarea noilor talente, fiind un participant fervent la viaţa cetăţii, netezind drumul multora şi manifestându-se el însuşi drept un generator de cultură.&lt;br /&gt;
:Dinamismul şi-a pus amprenta asupra întregii activităţi a lui George Ivaşcu, aflată sub semnul jurnalisticii şi al demersului critic, ultimele clipe ale vieţii surprinzându-l în timp ce lucra la corectura numărului în curs de apariţie al revistei „România literară”.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Victor_Papilian&amp;diff=7574</id>
		<title>Victor Papilian</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Victor_Papilian&amp;diff=7574"/>
				<updated>2013-06-09T09:14:48Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Prezentare */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Medic, scriitor, profesor universitar'''''&lt;br /&gt;
::'''''„Medicina, dragul meu, e mai întâi o artă. (...) Să-l tratezi pe bolnav ca atare: o operă deteriorată,de timp sau de agenţii patogeni, pe care dumneata, cu arta dumitale, îţi propui s-o restaurezi, pe cât se poate, în frumuseţea ei originară.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Victor_papilian.jpg|thumb|Victor Papilian, medic, scriitor]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Autogr papilian transp.png|thumb|Autograf Victor Papilian]]&lt;br /&gt;
:Scriitorul şi medicul Victor Papilian a fost o personalitate plurivalentă ce s-a afirmat în egală măsură în literatură dar şi medicină. Medic şi profesor de anatomie la Facultatea de medicină din Cluj, devine un adevărat şef de şcoală, sistematizând cunoştinţele din domeniu în primul tratat de anatomie apărut în ţară, în 1923. Un aport deosebit a adus şi în domeniul antropologiei, în care a desfăşurat o intensă activitate experimentală, Victor Papillian fiind ales ca prim preşedinte al Societăţii Ronâne de Antropologie. Activitatea culturală cuprinde preocupări în domeniul muzicii, publicisticii, în teatru, ca autor dramatic, prozator şi organizator de cenaclu. Dintre medicii-scriitori români, Victor Papilian este singurul care şi-a împlinit vocaţia scrisului şi aceasta fără a dăuna activităţii medicale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:''' 17 iunie 1888, Galaţi&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 14 august 1956, Cluj&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*Școala primară la Turnu-Măgurele şi Craiova (1895-1899);&lt;br /&gt;
:*Liceul &amp;quot;Sf. Sava&amp;quot; din Bucureşti (1899-1900; 1902-1903);&lt;br /&gt;
:*Liceul &amp;quot;Carol I&amp;quot; din Craiova (1900-1902);&lt;br /&gt;
:*Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică Bucureşti (1899-1900; 1904-1907);&lt;br /&gt;
:*Facultatea de Medicină din Bucureşti (1907-1916).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Titluri ştiinţifice:''' doctor în medicină şi chirurgie cu teza &amp;quot;Citoarhitectonica lobului frontal&amp;quot; (Bucureşti, 1916).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*la absolvire a fost angajat în Orchestra de Cameră a Ministerului Instrucţiunii şi Cultelor (devenită Orchestra Filarmonică), dirijată de Grigoraş Dinicu;&lt;br /&gt;
:*extern al Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti (1909-1912);&lt;br /&gt;
:*numit preparator (1910) şi apoi prosector (1911) la Catedra de anatomie a Institului de Anatomie din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*medic intern al Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti (1 mart. 1912 - 28 febr. 1916);&lt;br /&gt;
:*medic militar (căpitan în rezervă) pe front (în Moldova), în perioada Primului Război Mondial (16 aug. 1916 - 31 mai 1918);&lt;br /&gt;
:*medic secundar provizoriu al Eforiei Spitalelor (16 oct. - 16 nov. 1918) apoi, până la 1 aug. 1919, în Serviciul Medical II din Ospiciul Mărcuţa;&lt;br /&gt;
:*profesor agregat la Catedra de Anatomie descriptivă şi topografică a Facultăţii de Medicină din Cluj (din 1919);&lt;br /&gt;
:*a editat revista ''Clujul medical'' (1920);&lt;br /&gt;
:*întemeietor al Filarmonicii din Cluj (1920);&lt;br /&gt;
:*a făcut parte dintr-o orchestră de cameră (1920);&lt;br /&gt;
:*profesor titular al Catedrei de anatomie descriptivă şi topografică la Facultatea de Medicină din Cluj (1923-1947);&lt;br /&gt;
:*profesor de anatomie la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj (1928);&lt;br /&gt;
:*decan (1930-1931) şi prodecan (1931-1932) al Facultăţii de Medicină din Cluj;&lt;br /&gt;
:*mentor al unui cenaclu literar, creat în 1930 la Cluj și frecventat de Ion Vlasiu, Pavel Dan, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Eduard Mezincescu ş.a.&lt;br /&gt;
:*iniţiator şi editor al revistei ''Darul vremii'' (1930) la care au colaborat Nicolae Iorga, Ion Agârbiceanu, Lucian Blaga, Elena Văcărescu, Sextil Puşcariu, Emil Giurgiuca, Ion Breazu, precum şi valoroşi plasticieni ca Pericle Capidan, Catul Bogdan, Romul Ladea, Aurel Ciupe ş.a.&lt;br /&gt;
:*numit comisar al guvernului pe lângă concesiunea Operei din Cluj, apoi preşedinte al Consiliului de administraţie al Operei Române din Cluj (1933);&lt;br /&gt;
:*numit director al Operei Române din Cluj (16 apr. 1934 - 1 apr. 1936);&lt;br /&gt;
:*numit director al Teatrului Naţional din Cluj (1 apr. 1936 - 1940);&lt;br /&gt;
:*a fost silit să părăsească conducerea Teatrului Naţional din Cluj şi se refugiază alături de cadrele didactice ale Universității din Cluj la Sibiu, în perioada revizuirii teritoriale impuse de Germania (1940-1944), întorcându-se la Sibiu în 1945;&lt;br /&gt;
:*a fost ales decan al Facultăţii de Medicină Sibiu (1940);&lt;br /&gt;
:*a condus seria nouă a revistei ''Luceafărul'', la Sibiu (1941-1945);&lt;br /&gt;
:*a înfiinţat la Sibiu o orchestră de cameră a studenţilor şi o echipă de teatru (1941);&lt;br /&gt;
:*în 1947 a fost înlăturat de la catedră şi pensionat;&lt;br /&gt;
:*şi-a continuat activitatea de cercetare în cadrul laboratorului Catedrei de zoologie din Cluj şi a fost colaborator extern al Institutului de Fiziologie din Bucureşti (1951-1956).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Debut:'''&lt;br /&gt;
:*'''''editorial''''' cu volumul &amp;quot;Generalul Frangulea. Nuvele. Cluj, 1925&amp;quot;, semnat cu pseudonimul Sylvius Rolando.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*preşedinte al Societăţii Studenţilor în Medicină din Bucureşti (1914);&lt;br /&gt;
:*întemeietor şi primul preşedinte al Societăţii Române de Antropologie din Cluj (1933);&lt;br /&gt;
:*fondator şi primul preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Români din Ardeal (1936);&lt;br /&gt;
:*membru al Societăţii Scriitorilor Români din Bucureşti (18 mai 1941);&lt;br /&gt;
:*membru al Societăţii de Biologie şi Societăţii de Antropologie din Paris.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*primul profesor şi întemeietorul Școlii de anatomie la Facultatea de Medicină din Cluj;&lt;br /&gt;
:*autorul primului tratat de anatomie umană în limba română (1923).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Premii:'''&lt;br /&gt;
:*Premiul Academiei Române pentru romanul &amp;quot;Ne leagă pământul&amp;quot; (1927).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Distincţii – Decoraţii:'''&lt;br /&gt;
:*medalia &amp;quot;Răsplata muncii pentru învăţământ&amp;quot; (1945).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Colaborări la publicaţii:'''&lt;br /&gt;
:*''Universul literar, Gândirea, Reacţiunea literară, Gând românesc, Revista Fundaţiilor Regale, Familia, Pagini literare, Plaiuri româneşti, Viaţa românească, Libertatea Ardealului, Luceafărul'' (Sibiu, 1942-1945) ş.a.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0600/index.php Manifestări dedicate lui Victor Papilian la Biblioteca V.A. Urechia]&lt;br /&gt;
:[http://rmr.medica.ro/reviste_med/download/rmr/2011.1/RMR_Nr-1_2011_Art-8.pdf Grigore T Popa şi Victor Papilian între &amp;quot;juriu de onoare&amp;quot; şi polemică]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Surse ==&lt;br /&gt;
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Victor_Papilian&amp;diff=7573</id>
		<title>Victor Papilian</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Victor_Papilian&amp;diff=7573"/>
				<updated>2013-06-07T16:31:34Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Medic, scriitor, profesor universitar'''''&lt;br /&gt;
::'''''„Medicina, dragul meu, e mai întâi o artă. (...) Să-l tratezi pe bolnav ca atare: o operă deteriorată,de timp sau de agenţii patogeni, pe care dumneata, cu arta dumitale, îţi propui s-o restaurezi, pe cât se poate, în frumuseţea ei originară.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Victor_papilian.jpg|thumb|Victor Papilian, medic, scriitor]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Autogr papilian transp.png|thumb|Autograf Victor Papilian]]&lt;br /&gt;
:Scriitorul şi medicul de la a cărui naştere aniversăm 120 de ani, a fost o personalitate plurivalentă ce s-a afirmat în egală măsură în literatură dar şi medicină. Medic şi profesor de anatomie la Facultatea de medicină din Cluj, devine un adevărat şef de şcoală, sistematizând cunoştinţele din domeniu în primul tratat de anatomie apărut în ţară, în 1923. Un aport deosebit a adus şi în domeniul antropologiei, în care a desfăşurat o intensă activitate experimentală, Victor Papillian fiind ales ca prim preşedinte al Societăţii Ronâne de Antropologie. Activitatea culturală cuprinde preocupări în domeniul muzicii, publicisticii, în teatru, ca autor dramatic, prozator şi organizator de cenaclu. Dintre medicii-scriitori români, Victor Papilian este singurul care şi-a împlinit vocaţia scrisului şi aceasta fără a dăuna activităţii medicale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:''' 17 iunie 1888, Galaţi&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 14 august 1956, Cluj&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*Școala primară la Turnu-Măgurele şi Craiova (1895-1899);&lt;br /&gt;
:*Liceul &amp;quot;Sf. Sava&amp;quot; din Bucureşti (1899-1900; 1902-1903);&lt;br /&gt;
:*Liceul &amp;quot;Carol I&amp;quot; din Craiova (1900-1902);&lt;br /&gt;
:*Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică Bucureşti (1899-1900; 1904-1907);&lt;br /&gt;
:*Facultatea de Medicină din Bucureşti (1907-1916).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Titluri ştiinţifice:''' doctor în medicină şi chirurgie cu teza &amp;quot;Citoarhitectonica lobului frontal&amp;quot; (Bucureşti, 1916).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*la absolvire a fost angajat în Orchestra de Cameră a Ministerului Instrucţiunii şi Cultelor (devenită Orchestra Filarmonică), dirijată de Grigoraş Dinicu;&lt;br /&gt;
:*extern al Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti (1909-1912);&lt;br /&gt;
:*numit preparator (1910) şi apoi prosector (1911) la Catedra de anatomie a Institului de Anatomie din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*medic intern al Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti (1 mart. 1912 - 28 febr. 1916);&lt;br /&gt;
:*medic militar (căpitan în rezervă) pe front (în Moldova), în perioada Primului Război Mondial (16 aug. 1916 - 31 mai 1918);&lt;br /&gt;
:*medic secundar provizoriu al Eforiei Spitalelor (16 oct. - 16 nov. 1918) apoi, până la 1 aug. 1919, în Serviciul Medical II din Ospiciul Mărcuţa;&lt;br /&gt;
:*profesor agregat la Catedra de Anatomie descriptivă şi topografică a Facultăţii de Medicină din Cluj (din 1919);&lt;br /&gt;
:*a editat revista ''Clujul medical'' (1920);&lt;br /&gt;
:*întemeietor al Filarmonicii din Cluj (1920);&lt;br /&gt;
:*a făcut parte dintr-o orchestră de cameră (1920);&lt;br /&gt;
:*profesor titular al Catedrei de anatomie descriptivă şi topografică la Facultatea de Medicină din Cluj (1923-1947);&lt;br /&gt;
:*profesor de anatomie la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj (1928);&lt;br /&gt;
:*decan (1930-1931) şi prodecan (1931-1932) al Facultăţii de Medicină din Cluj;&lt;br /&gt;
:*mentor al unui cenaclu literar, creat în 1930 la Cluj și frecventat de Ion Vlasiu, Pavel Dan, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Eduard Mezincescu ş.a.&lt;br /&gt;
:*iniţiator şi editor al revistei ''Darul vremii'' (1930) la care au colaborat Nicolae Iorga, Ion Agârbiceanu, Lucian Blaga, Elena Văcărescu, Sextil Puşcariu, Emil Giurgiuca, Ion Breazu, precum şi valoroşi plasticieni ca Pericle Capidan, Catul Bogdan, Romul Ladea, Aurel Ciupe ş.a.&lt;br /&gt;
:*numit comisar al guvernului pe lângă concesiunea Operei din Cluj, apoi preşedinte al Consiliului de administraţie al Operei Române din Cluj (1933);&lt;br /&gt;
:*numit director al Operei Române din Cluj (16 apr. 1934 - 1 apr. 1936);&lt;br /&gt;
:*numit director al Teatrului Naţional din Cluj (1 apr. 1936 - 1940);&lt;br /&gt;
:*a fost silit să părăsească conducerea Teatrului Naţional din Cluj şi se refugiază alături de cadrele didactice ale Universității din Cluj la Sibiu, în perioada revizuirii teritoriale impuse de Germania (1940-1944), întorcându-se la Sibiu în 1945;&lt;br /&gt;
:*a fost ales decan al Facultăţii de Medicină Sibiu (1940);&lt;br /&gt;
:*a condus seria nouă a revistei ''Luceafărul'', la Sibiu (1941-1945);&lt;br /&gt;
:*a înfiinţat la Sibiu o orchestră de cameră a studenţilor şi o echipă de teatru (1941);&lt;br /&gt;
:*în 1947 a fost înlăturat de la catedră şi pensionat;&lt;br /&gt;
:*şi-a continuat activitatea de cercetare în cadrul laboratorului Catedrei de zoologie din Cluj şi a fost colaborator extern al Institutului de Fiziologie din Bucureşti (1951-1956).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Debut:'''&lt;br /&gt;
:*'''''editorial''''' cu volumul &amp;quot;Generalul Frangulea. Nuvele. Cluj, 1925&amp;quot;, semnat cu pseudonimul Sylvius Rolando.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*preşedinte al Societăţii Studenţilor în Medicină din Bucureşti (1914);&lt;br /&gt;
:*întemeietor şi primul preşedinte al Societăţii Române de Antropologie din Cluj (1933);&lt;br /&gt;
:*fondator şi primul preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Români din Ardeal (1936);&lt;br /&gt;
:*membru al Societăţii Scriitorilor Români din Bucureşti (18 mai 1941);&lt;br /&gt;
:*membru al Societăţii de Biologie şi Societăţii de Antropologie din Paris.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*primul profesor şi întemeietorul Școlii de anatomie la Facultatea de Medicină din Cluj;&lt;br /&gt;
:*autorul primului tratat de anatomie umană în limba română (1923).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Premii:'''&lt;br /&gt;
:*Premiul Academiei Române pentru romanul &amp;quot;Ne leagă pământul&amp;quot; (1927).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Distincţii – Decoraţii:'''&lt;br /&gt;
:*medalia &amp;quot;Răsplata muncii pentru învăţământ&amp;quot; (1945).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Colaborări la publicaţii:'''&lt;br /&gt;
:*''Universul literar, Gândirea, Reacţiunea literară, Gând românesc, Revista Fundaţiilor Regale, Familia, Pagini literare, Plaiuri româneşti, Viaţa românească, Libertatea Ardealului, Luceafărul'' (Sibiu, 1942-1945) ş.a.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0600/index.php Manifestări dedicate lui Victor Papilian la Biblioteca V.A. Urechia]&lt;br /&gt;
:[http://rmr.medica.ro/reviste_med/download/rmr/2011.1/RMR_Nr-1_2011_Art-8.pdf Grigore T Popa şi Victor Papilian între &amp;quot;juriu de onoare&amp;quot; şi polemică]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Surse ==&lt;br /&gt;
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Smaranda_Br%C4%83escu&amp;diff=7572</id>
		<title>Smaranda Brăescu</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Smaranda_Br%C4%83escu&amp;diff=7572"/>
				<updated>2013-06-07T16:30:11Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Paraşutist, aviator'''''&lt;br /&gt;
:::::'''''„Viaţa mea nu înseamnă nimic dacă o ţin numai pentru mine. Viaţa mea o dăruiesc ţării, dar vreau să o dăruiesc frumoasă şi încărcată de glorie.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:21MAI189.JPG|thumb|Smaranda Brăescu,Paraşutist şi pilot]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Smaranda_autog_transp.png|thumb|Autograf Smaranda Brăescu]]&lt;br /&gt;
:„Regina Înălţimilor“ după cum era numită de către contemporani, a fost prima paraşutistă brevetată în România şi a patra în lume, precum şi primul aviator european ce obţine un brevet de pilot în SUA. Recordul mondial îl obţine la 19 mai 1932, acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, aviatoarea fiind răsplătită de către regele Carol cu Ordinul „Virtutea Aeronautică clasa Crucea de Aur.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:''' 21 mai 1897, sat Hănţeşti, comuna [[Buciumeni]], judeţul Galaţi&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 2 februarie 1948, Cluj&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:''' &lt;br /&gt;
:*Şcoala Primară din satul Vizureşti, comuna Buciumeni (1904-1909);&lt;br /&gt;
:*Şcoala Profesională de Fete din Bârld (1911-1916);&lt;br /&gt;
:*Şcoala Normală &amp;quot;Principesa Elisabeta” din Bucureşti, absolvită cu menţiunea de Merit;&lt;br /&gt;
:*Academia de Belle-Arte din Bucureşti, secţia Ceramică şi Artă Decorativă (1924-1928);&lt;br /&gt;
:*Cursurile de paraşută „Heinecke&amp;quot; la Şcoala Specială de Paraşutism „Schroeder&amp;amp;Co” Berlin, obţinând brevetul internaţional de paraşutist (1928);&lt;br /&gt;
:*Şcoala civilă de pilotaj „Curtis Wright”, pe un aerodrom de pe Roosevelt Field, din Valley Stream (New-York), obţinând brevetul internaţional de pilot aviator pentru avioane de turism la 8 octombrie 1932;&lt;br /&gt;
:*obţine certificatul de aviator emis de Aeroclubul Regal al Angliei (25 mar. 1935);&lt;br /&gt;
:*echivalează brevetul de pilot primind brevetul românesc nr. 167 de pilot aviator (1937).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*suplinitoare la Şcoala Primară Hănţeşti (nou înfiinţată) (1918);&lt;br /&gt;
:*funcţionară la Astra Română din Bucureşti, serviciul vânzări (1923-1929);&lt;br /&gt;
:*zboară pentru prima cu un avion militar pilotat de sublocotenentul Naidinescu, de pe aerodromul din Tecuci (1923);&lt;br /&gt;
:*pleacă la Berlin la 1 iulie 1928 şi ajutată de ing. Heinecke cumpără o paraşută cu care face primul salt, de la 600 m, lângă Berlin (5 iul. 1928);&lt;br /&gt;
:*pe perioada bursei din Hamburg, se angajează la Fabrica Irvin-Hamburg pentru a încerca paraşute şi participă la mitinguri aviatice care se încheie cu demonstraţii de paraşutism ale sale;&lt;br /&gt;
:*realizează 11 lansări în perioada 1928-1930, în cadrul mitingurilor aviatice organizate de ARPA la Bucureşti, Braşov, Iaşi, Galaţi, Brăila, Cernăuţi, Cluj, Oradea şi Satu Mare;&lt;br /&gt;
:*este grav rănită în urma unei lansări (17 aug. 1930);&lt;br /&gt;
:*doboară recordul mondial feminin de lansare cu paraşuta, de la altitudinea de 6000 m, în zona oraşului Urziceni (2 oct. 1931);&lt;br /&gt;
:*participă la Congresul Aviaţiei Statelor Unite ale Americii la Miami - Florida (7-9 ianuarie 1932), cheltuielile fiind suportate din banii strânşi printr-o colectă publică deschisă de ziarul Universul;&lt;br /&gt;
:*realizează un salt la Sacramento (lângă San Francisco) de la 7233 m, salt cu care obţine recordul mondial de lansare cu paraşuta (19 mai 1932);&lt;br /&gt;
:*în 1933, în urma unei colecte publice iniţiată de un comitet de iniţiativă şi susţinută de ziarul „Universul” adună banii necesari achiziţionării din Anglia a unui avion Milles Hawk, avion pe care îl botează „Aurel Vlaicu&amp;quot;, realizând cu el performanţa de a traversa Munţii Iugoslaviei şi respectiv Marea Mediterană fără escală;&lt;br /&gt;
:*deoarece nu obţine aprobarea de zbor, fuge cu avionul comandat de pe aerodromul din Reading (Anglia) la Paris (Franţa) (1935);&lt;br /&gt;
:*instructor al Şcolii Companiei de paraşutişti înfiinţată la 10 mai 1941 (1941-1942);&lt;br /&gt;
:*încadrată în Escadrila Sanitară (sep. 1942-1943);&lt;br /&gt;
:*în timpul celui de-al doilea război mondial este comandant al plutonului de voluntare încadrat în Detaşamentul „Corneşti” şi face parte din vestita Escadrilă Albă, formată numai din voluntari femei, salvând viaţa militarilor, transportând răniţi, medicamente şi personal sanitar(1944-1945);&lt;br /&gt;
:*în 1946 semnează alături de alte personalităţi (doctorul Gr. T. Popa, actorul Constantin C. Tănase, etc) un raport confidenţial adresat de către gen Aldea Comisiei Aliate de Control - ONU care denunţa furtul alegerilor din 1946, documentul ajungând în mâinile Siguranţei române;&lt;br /&gt;
:*este condamnată la doi ani de închisoare, în contumacie, fiind acuzată de legături cu grupurile anticomuniste &amp;quot;Haiducii lui Avram Iancu&amp;quot;, &amp;quot;Sumanele Negre&amp;quot; şi &amp;quot;Mişcarea pentru Libertate&amp;quot; (nov. 1946);&lt;br /&gt;
:*este nevoită să se ascundă pentru a scăpa de arestare în jud. Iaşi şi Bacău;&lt;br /&gt;
:*sub numele de Maria Matei a fost operată de cancer mamar de către dr. N. Fălcoianu la Spitalul din Roman;&lt;br /&gt;
:*se refugiază la Congregaţia Maicii Domnului din Cluj, sub numele de Popescu Maria  (nov. 1947 -  feb. 1948);&lt;br /&gt;
:*în ian. 1948 a fost internată la Clinica Universitară Cluj.&lt;br /&gt;
 &lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*primul european ce obţine un brevet de pilot în SUA (8 oct. 1932);&lt;br /&gt;
:*primul salt de la 600 m înălţime (în Germania), devenind prima româncă paraşutistă (5 iul. 1928);&lt;br /&gt;
:*prima campioană mondială a României cu un salt de la înălţimea de 6000 m (în 21 min. şi 25 sec.) lângă Slobozia - prim record naţional absolut (2 oct. 1931);&lt;br /&gt;
:*record mondial absolut de lansare cu paraşuta, cu un salt pe aeroportul din Sacramento (California) de la înălţimea de 7233 (în 25 minute) (19 mai 1932), acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român;&lt;br /&gt;
:*traversarea cu avionul a Munţilor Iugoslaviei (27 apr. 1936);&lt;br /&gt;
:*traversarea, în linie dreaptă, a Mării Mediterane, pe un traseu de 1100 km, de la Roma la Tripoli (19 mai 1937).&lt;br /&gt;
	 &lt;br /&gt;
:'''Distincţii - Decoraţii:'''&lt;br /&gt;
:*Ordinul &amp;quot;Virtutea Aeronautică&amp;quot;, clasa &amp;quot;Crucea de Aur&amp;quot; (1931) pentru recordul mondial feminin la salt cu paraşuta;&lt;br /&gt;
:*baretă la &amp;quot;Crucea de aur a Virtuţii aeronautice&amp;quot; pentru saltul de la 19 mai 1932;&lt;br /&gt;
:*a doua baretă la „Crucea de Aur a Virtuţii aeronautice” (8 iunie 1936);&lt;br /&gt;
:*decorată cu Crucea &amp;quot;Regina Maria&amp;quot; clasa a III-a, pentru activitatea desfăşurată în cadrul Escadrilei Sanitare (1943).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0218/index.php Proiect educaţional Smaranda Brăescu - Regina înălţimilor]&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0205/index.php Manifestări dedicate Smarandei Brăescu la Biblioteca V.A. Urechia]&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/expozitie/smarandaBraescu/index.html Imagini inedite din colecţia Neculai Staicu-Buciumeni]&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/bibliografii/locale/318.smarandabraescu.pdf Bibliografie]&lt;br /&gt;
:[http://www.floridamemory.com/items/show/28270 Women pilots at an all American air meet - Smaranda Brăescu, Florida, 1932]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Surse ==&lt;br /&gt;
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Alfons_Oscar_Saligny&amp;diff=7571</id>
		<title>Alfons Oscar Saligny</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Alfons_Oscar_Saligny&amp;diff=7571"/>
				<updated>2013-06-07T16:27:36Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Inginer chimist, profesor universitar'''''&lt;br /&gt;
::'''''„Dar, în această viaţă, i-a fost dată nemurirea în domeniul său, lăsând omenirii, urme ale trecerii lui pe pământ.”''''' '''''(Nicolae Noica)'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Alfons_Oscar_Saligny.jpg‎ |thumb|Alfons Saligny, chimist]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Autograf_saligny_ao.png‎ |thumb|Autograf Alfons Saligny]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Noica bustOscarSaligny V4671.jpg‎ |thumb|Bustul inginerului Alfons Saligny, Nicolae Şt. Noica, ''Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele: 125 de ani'', Bucureşti, Vremea, 2010]]&lt;br /&gt;
:Alfons Oscar Saligny este fratele inginerului constructor [[Anghel Saligny]], a fost iniţiatorul primului laborator de încercări pentru materiale de construcţii de pe lângă Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti, laborator căruia i-a consacrat toată activitatea sa. Membru fondator al Societăţii de Ştiinţe alături de alte nume de prestigiu la acea vreme, membru al Societăţii Politehnice, membru corespondent al Academiei Române şi membru al Societăţii de Chimie din Londra, dr. Alfons Saligny este reprezentat în colecţiile Bibliotecii &amp;quot;V.A. Urechia&amp;quot; prin lucrări de specialitate ale acestuia, apărute pe parcursul vieţii. În onoarea acestuia, Societatea de Ştiinţe şi Societatea Politehnică au ridicat în anul 1910 un bust, ce se află astăzi în curtea de onoare a vechiului sediu al Şcolii de Poduri şi Şosele din Bucureşti.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:''' 3 aprilie 1853, comuna Şerbăneşti, jud. Tecuci&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 4 mai 1903, Bucureşti&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*studii primare în familie şi în pensionul de copii deschis de tatăl său (Alfred) în Focşani;&lt;br /&gt;
:*o parte din studiile secundare le face la Gimnaziul din Focşani, iar pentru completare pleacă la Potsdam (Prusia), la Liceul franco-german din Charlottenburg, împreună cu tatăl şi fratele său Anghel;&lt;br /&gt;
:*studii de chimie la Universitatea din Berlin, cu profesorul Ernst Hoffmann.&lt;br /&gt;
:'''Titluri ştiinţifice:'''&lt;br /&gt;
:*doctor în chimie cu o teză de chimie organică, „Ueber einige säureradicalehaltige Sulfonarnstoffe” (Berlin, 1875), lucrare ce se găseşte la Academia Română.&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*chimist la Laboratorul Eforiei Spitalelor Civile de la Spitalul Colţea (1875);&lt;br /&gt;
:*profesor de mineralogie la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, unde face încercări asupra betoanelor necesare executării silozurilor din Brăila, Galaţi şi Constanţa, precum şi studii asupra proprietăţilor fierului şi oţelului, necesare executării podului de la Cernavodă, lucrări cerute de fratele său Anghel Saligny (1875);&lt;br /&gt;
:*profesor la catedra de chimie generală şi aplicată și director al Şcolii de Poduri şi Şosele (numit la 17 apr. 1880, prin Decretul nr. 1346), pe care o conduce până la sfârşitul vieţii, în 1903;&lt;br /&gt;
:*şef al laboratorului Monetăriei Statului (1879-1899);&lt;br /&gt;
:*ia parte, în 1895, ca reprezentant al României, la a 5-a Conferinţă internaţională, ce a avut loc la Zürich, convocată de către prof. Ludwig von Tetmajer, prilej cu care s-a creat Asociaţia Internaţională de Încercări de Materiale;&lt;br /&gt;
:*reprezintă ţara în 1897, la Stockholm, la al II-lea Congres al Asociaţiei şi în anul 1901, la Budapesta, la al III-lea Congres;&lt;br /&gt;
:*şef de serviciu la Căile Ferate Române (1899-1903);&lt;br /&gt;
:*a întreprins peste 26500 analize şi încercări de materiale pentru administraţii şi particulari (90% pentru Căile Ferate);&lt;br /&gt;
:*a realizat numeroase lucrări și experienţe folosite la construirea docurilor şi silozurilor de la Brăila şi Galaţi (1886-1889), a unor poduri (peste Dunăre, Jiu, Prahova şi Teleajen), a porturilor Constanţa şi Giurgiu și a unor clădiri din București (Casa de Depuneri, Palatul de Justiţie, Palatul Poştelor).&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru al Societăţii Politehnice, înfiinţată în 1881 (din 1883);&lt;br /&gt;
:*membru fondator împreună cu Emanoil Bacaloglu, Marin Cobălcescu, dr. Constantin Istrati și Petru Poni al Societăţii de Ştiinţe (1890), fiind în două rânduri preşedinte al acesteia;&lt;br /&gt;
:*membru corespondent al Academiei Române (1902);&lt;br /&gt;
:*membru al Societăţii de Chimie Biologică din Londra.&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*primul doctor în chimie român (1875);&lt;br /&gt;
:*primul chimist român cu studii în străinătate;&lt;br /&gt;
:*creatorul primului laborator de încercări pentru materiale de construcţii la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti (1886);&lt;br /&gt;
:*a fost expertul statului român în celebrul proces „Hallier” (1900).&lt;br /&gt;
:'''Colaborări la publicaţii:'''&lt;br /&gt;
:*''Anuarul Şcoalei de poduri şi şosele, Buletinul Societăţii de Ştiinţe, Anuarul Muzeului de zoologie şi paleontologie''.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0400/index.php Manifestări dedicate lui Alfred Oscar Saligny la Biblioteca V.A. Urechia]&lt;br /&gt;
:[http://stone.bvau.ro/cicblog/index.php/2008/04/09/oameni-care-au-fost-alfons-oscar-saligny/ Oameni care au fost: Alfons Oscar Saligny]&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/bibliografii/locale/483.salignyoscar.pdf Bibliografie]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Surse ==&lt;br /&gt;
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Ionel_Fernic&amp;diff=7570</id>
		<title>Ionel Fernic</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Ionel_Fernic&amp;diff=7570"/>
				<updated>2013-06-07T16:21:52Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Compozitor, aviator şi scriitor'''''&lt;br /&gt;
:::::::'''''„Cheia fericirii am găsit-o în această simplă frază: să ai tot ce vrei şi să mai doreşti încă ceva.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Fernicnoutate.jpg|thumb]][[Imagine:Autograf_fernic.png|thumb]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Img 00141.jpg|thumb|Ionel Fernic şi [[Smaranda Brăescu]] lângă avionul acesteia (23 martie 1938) Colecţia G-ral Neculai Staicu-Buciumeni http://www.bvau.ro/expozitie/smarandaBraescu/pages/IMG_0001-1%20%2813%29.html]]&lt;br /&gt;
:Personalitate complexă, cunoscut mai ales datorită romanţelor şi tangourilor sale, Ionel Fernic a fost deopotrivă prozator, traducător, ziarist, epigramist, prelucrător de folclor, compozitor, şef de orchestră, profesor de vioară, actor, pianist, cântăreţ bisericesc şi aviator. A fost, după aprecierea unora, creatorul muzicii uşoare româneşti şi deschizător de pârtie pentru mulţi compozitori români.&lt;br /&gt;
:Într-o perioadă când muzica uşoară venea din apus, Fernic a apărut, cel dintâi, să-şi aştearnă pe clape aleanul sufletului de permanent îndrăgostit. Trubadur al zărilor albastre, compozitor de mare talent şi pasionat aviator şi paraşutist, Ionel Fernic a fost acela care a încântat inimile multora cu muzica şi zborurile sale. Din oraşul natal a adunat în suflet fascinantul cântec al valurilor bătrânului Danubiu. Plecat din Galaţi la Ploieşti pentru o vreme, iar mai apoi în Capitală, „la luptă crâncenă cu viaţa”, cum îi plăcea să spună, Fernic îşi urmează dorinţa „de a se descătuşa de tăriile pământului, de a-şi găsi suprema fericire în înaltul nepătruns al azurului”.&lt;br /&gt;
:Și-a uimit profesorii de zbor, câştigându-şi în timp record galoanele de as al înălţimilor, de temerar pilot şi paraşutist, distins pentru meritele sale cu „Virtutea aeronautică”. Mari interpreţi de muzică i-au recunoscut sensibilitatea sufletească şi talentul cu care s-a născut şi pe care l-a cultivat, muncind fără oprire.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:''' 29 mai 1901, Târgovişte&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 22 iulie 1938, comuna Doroteia, judeţul Câmpulung (Suceava)[1]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*Clasele primare la Şcoala Evanghelică Lutherană din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*Liceul „Vasile Alecsandri”din Galaţi (1912-1920);&lt;br /&gt;
:*Studii muzicale la Galaţi cu Theodor Fuchs (pian, teorie-solfegiu, armonie) şi la Bucureşti cu Iosif Paschill (pian, armonie);&lt;br /&gt;
:*Stagiul militar la Şcoala de ofiţeri în rezervă de infanterie din Ploieşti (1924);&lt;br /&gt;
:*Studii de artă dramatică la Conservatorul din Bucureşti, cu Ion Soreanu şi Aristide Demetriad (1930);&lt;br /&gt;
:*Şcoala de pilotaj de la Băneasa (brevet de pilot în 1935).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*actor la Teatrul Naţional din Bucureşti şi în trupele lui Ion Cigalia, Ion Manolescu etc;&lt;br /&gt;
:*pianist la cinematograful „Modern”din Ploieşti;&lt;br /&gt;
:*a tradus catrene ale poetului persan Oman Khayyam (1931);&lt;br /&gt;
:*pilot de aviaţie în Galaţi şi Bucureşti (1936-1938);&lt;br /&gt;
:*comandant al Şcolii de Aviaţie Civilă a Asociaţiei Române pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA) din Cernăuţi (1937-1938);&lt;br /&gt;
:*a semnat texte de muzică uşoară, reviste şi comedii muzicale;&lt;br /&gt;
:*fondator al revistei satirice „Să nu te superi că te-njur”;&lt;br /&gt;
:*a compus peste 400 de romanţe şi tangouri;&lt;br /&gt;
:*a publicat volumul de schiţe „Misterele din Mizil” (1927), volumul de poezii „Prăpăstii” (1928), precum şi volumul de legende populare „Gruia cel voinic şi Moş Novac, tatăl său”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru al Societăţii Compozitorilor Români (15 dec. 1930).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*unul dintre creatorii muzicii uşoare româneşti;&lt;br /&gt;
:*primul traducător al poetului persan Omar Khayyam.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Distincţii – Decoraţii:'''&lt;br /&gt;
:*Crucea de aur a „Virtuţii Aeronauticii”, fiind medaliat de însuşi regele Carol al II-a (1938).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Note:'''&lt;br /&gt;
:[1] ''Corpul neînsufleţit a fost adus la Bucureşti şi incinerat pe 29 iulie la Crematoriul „Şerban Vodă”. Pe 20 iulie 1984 urna funerară a lui Fernic a fost adusă la Cimitirul Ghencea-militar şi depusă în cadrul unei ceremonii în mormântul fostului locotenent-colonel Traian Dumitrescu-Popa, aviator şi recordman internaţional la paraşutism.''&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0700/ Manifestări dedicate lui Ionel Fernic la Biblioteca V.A. Urechia]&lt;br /&gt;
:[http://www.formula-as.ro/2011/984/galeria-celebritatilor-91/vanatorul-de-vise-ionel-fernic-14157 Vânătorul de vise - IONEL FERNIC]&lt;br /&gt;
:[http://pilotmagazin.ro/2012/06/muzicianul-aerului-ionel-fernic/ Muzicianul aerului – Ionel Fernic]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Surse ==&lt;br /&gt;
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Ionel_Fernic&amp;diff=7569</id>
		<title>Ionel Fernic</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Ionel_Fernic&amp;diff=7569"/>
				<updated>2013-06-07T16:21:38Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Compoyitor, aviator şi scriitor'''''&lt;br /&gt;
:::::::'''''„Cheia fericirii am găsit-o în această simplă frază: să ai tot ce vrei şi să mai doreşti încă ceva.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Fernicnoutate.jpg|thumb]][[Imagine:Autograf_fernic.png|thumb]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Img 00141.jpg|thumb|Ionel Fernic şi [[Smaranda Brăescu]] lângă avionul acesteia (23 martie 1938) Colecţia G-ral Neculai Staicu-Buciumeni http://www.bvau.ro/expozitie/smarandaBraescu/pages/IMG_0001-1%20%2813%29.html]]&lt;br /&gt;
:Personalitate complexă, cunoscut mai ales datorită romanţelor şi tangourilor sale, Ionel Fernic a fost deopotrivă prozator, traducător, ziarist, epigramist, prelucrător de folclor, compozitor, şef de orchestră, profesor de vioară, actor, pianist, cântăreţ bisericesc şi aviator. A fost, după aprecierea unora, creatorul muzicii uşoare româneşti şi deschizător de pârtie pentru mulţi compozitori români.&lt;br /&gt;
:Într-o perioadă când muzica uşoară venea din apus, Fernic a apărut, cel dintâi, să-şi aştearnă pe clape aleanul sufletului de permanent îndrăgostit. Trubadur al zărilor albastre, compozitor de mare talent şi pasionat aviator şi paraşutist, Ionel Fernic a fost acela care a încântat inimile multora cu muzica şi zborurile sale. Din oraşul natal a adunat în suflet fascinantul cântec al valurilor bătrânului Danubiu. Plecat din Galaţi la Ploieşti pentru o vreme, iar mai apoi în Capitală, „la luptă crâncenă cu viaţa”, cum îi plăcea să spună, Fernic îşi urmează dorinţa „de a se descătuşa de tăriile pământului, de a-şi găsi suprema fericire în înaltul nepătruns al azurului”.&lt;br /&gt;
:Și-a uimit profesorii de zbor, câştigându-şi în timp record galoanele de as al înălţimilor, de temerar pilot şi paraşutist, distins pentru meritele sale cu „Virtutea aeronautică”. Mari interpreţi de muzică i-au recunoscut sensibilitatea sufletească şi talentul cu care s-a născut şi pe care l-a cultivat, muncind fără oprire.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Biografie ==&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul naşterii:''' 29 mai 1901, Târgovişte&lt;br /&gt;
:'''Data şi locul decesului:''' 22 iulie 1938, comuna Doroteia, judeţul Câmpulung (Suceava)[1]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Studii:'''&lt;br /&gt;
:*Clasele primare la Şcoala Evanghelică Lutherană din Bucureşti;&lt;br /&gt;
:*Liceul „Vasile Alecsandri”din Galaţi (1912-1920);&lt;br /&gt;
:*Studii muzicale la Galaţi cu Theodor Fuchs (pian, teorie-solfegiu, armonie) şi la Bucureşti cu Iosif Paschill (pian, armonie);&lt;br /&gt;
:*Stagiul militar la Şcoala de ofiţeri în rezervă de infanterie din Ploieşti (1924);&lt;br /&gt;
:*Studii de artă dramatică la Conservatorul din Bucureşti, cu Ion Soreanu şi Aristide Demetriad (1930);&lt;br /&gt;
:*Şcoala de pilotaj de la Băneasa (brevet de pilot în 1935).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Activitate socio-profesională:'''&lt;br /&gt;
:*actor la Teatrul Naţional din Bucureşti şi în trupele lui Ion Cigalia, Ion Manolescu etc;&lt;br /&gt;
:*pianist la cinematograful „Modern”din Ploieşti;&lt;br /&gt;
:*a tradus catrene ale poetului persan Oman Khayyam (1931);&lt;br /&gt;
:*pilot de aviaţie în Galaţi şi Bucureşti (1936-1938);&lt;br /&gt;
:*comandant al Şcolii de Aviaţie Civilă a Asociaţiei Române pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA) din Cernăuţi (1937-1938);&lt;br /&gt;
:*a semnat texte de muzică uşoară, reviste şi comedii muzicale;&lt;br /&gt;
:*fondator al revistei satirice „Să nu te superi că te-njur”;&lt;br /&gt;
:*a compus peste 400 de romanţe şi tangouri;&lt;br /&gt;
:*a publicat volumul de schiţe „Misterele din Mizil” (1927), volumul de poezii „Prăpăstii” (1928), precum şi volumul de legende populare „Gruia cel voinic şi Moş Novac, tatăl său”.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Afiliere:'''&lt;br /&gt;
:*membru al Societăţii Compozitorilor Români (15 dec. 1930).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Performanţe:'''&lt;br /&gt;
:*unul dintre creatorii muzicii uşoare româneşti;&lt;br /&gt;
:*primul traducător al poetului persan Omar Khayyam.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Distincţii – Decoraţii:'''&lt;br /&gt;
:*Crucea de aur a „Virtuţii Aeronauticii”, fiind medaliat de însuşi regele Carol al II-a (1938).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
:'''Note:'''&lt;br /&gt;
:[1] ''Corpul neînsufleţit a fost adus la Bucureşti şi incinerat pe 29 iulie la Crematoriul „Şerban Vodă”. Pe 20 iulie 1984 urna funerară a lui Fernic a fost adusă la Cimitirul Ghencea-militar şi depusă în cadrul unei ceremonii în mormântul fostului locotenent-colonel Traian Dumitrescu-Popa, aviator şi recordman internaţional la paraşutism.''&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Legături externe ==&lt;br /&gt;
:[http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0700/ Manifestări dedicate lui Ionel Fernic la Biblioteca V.A. Urechia]&lt;br /&gt;
:[http://www.formula-as.ro/2011/984/galeria-celebritatilor-91/vanatorul-de-vise-ionel-fernic-14157 Vânătorul de vise - IONEL FERNIC]&lt;br /&gt;
:[http://pilotmagazin.ro/2012/06/muzicianul-aerului-ionel-fernic/ Muzicianul aerului – Ionel Fernic]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Surse ==&lt;br /&gt;
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7568</id>
		<title>George Ivaşcu</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7568"/>
				<updated>2013-06-07T16:20:53Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;'''''Critic literar, scriitor, profesor universitar'''''&lt;br /&gt;
::'''''„A urma tradiţia înseamnă, în cel mai înalt grad, a afirma propria viziune asupra lumii şi vieţii, cea contemporană creatorului, şi a o proiecta pe aceasta într-un lanţ necesar de experienţe artistice.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Ivascu alt.jpg|thumb|George Ivaşcu]][[Imagine:Ivascu tanar.jpg|thumb|Fotografie din tinereţe]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7567</id>
		<title>George Ivaşcu</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=George_Iva%C5%9Fcu&amp;diff=7567"/>
				<updated>2013-06-07T16:19:15Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: Pagină nouă: ::'''''„A urma tradiţia înseamnă, în cel mai înalt grad, a afirma propria viziune asupra lumii şi vieţii, cea contemporană creatorului, şi a o proiecta pe aceasta într-un ...&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;::'''''„A urma tradiţia înseamnă, în cel mai înalt grad, a afirma propria viziune asupra lumii şi vieţii, cea contemporană creatorului, şi a o proiecta pe aceasta într-un lanţ necesar de experienţe artistice.”'''''&lt;br /&gt;
== Prezentare ==&lt;br /&gt;
[[Imagine:Ivascu alt.jpg|thumb|George Ivaşcu]][[Imagine:Ivascu tanar.jpg|thumb|Fotografie din tinereţe]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=File:Ivascu_tanar.jpg&amp;diff=7566</id>
		<title>File:Ivascu tanar.jpg</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=File:Ivascu_tanar.jpg&amp;diff=7566"/>
				<updated>2013-06-07T16:13:55Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=File:Ivascu_alt.jpg&amp;diff=7565</id>
		<title>File:Ivascu alt.jpg</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=File:Ivascu_alt.jpg&amp;diff=7565"/>
				<updated>2013-06-07T16:12:17Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=File:Ivascu_foto.jpg&amp;diff=7564</id>
		<title>File:Ivascu foto.jpg</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=File:Ivascu_foto.jpg&amp;diff=7564"/>
				<updated>2013-06-07T16:11:37Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Prima_Pagina&amp;diff=7563</id>
		<title>Prima Pagina</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Prima_Pagina&amp;diff=7563"/>
				<updated>2013-06-07T16:06:27Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Personalităţi */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;='''Municipii'''=&lt;br /&gt;
[[Galaţi]]&lt;br /&gt;
[[Tecuci]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Oraşe'''=&lt;br /&gt;
[[Târgu Bujor]]&lt;br /&gt;
[[Berești]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Comune'''=&lt;br /&gt;
[[Barcea]]&lt;br /&gt;
[[Băleni]]&lt;br /&gt;
[[Bălăbăneşti]]&lt;br /&gt;
[[Bălăşeşti]]&lt;br /&gt;
[[Băneasa]]&lt;br /&gt;
[[Bereşti-Meria]]&lt;br /&gt;
[[Braniştea]]&lt;br /&gt;
[[Brăhăşeşti]]&lt;br /&gt;
[[Buciumeni]]&lt;br /&gt;
[[Cavadineşti]]&lt;br /&gt;
[[Cerţeşti]]&lt;br /&gt;
[[Corni]]&lt;br /&gt;
[[Corod]]&lt;br /&gt;
[[Cosmeşti]]&lt;br /&gt;
[[Costache Negri]]&lt;br /&gt;
[[Cuca]]&lt;br /&gt;
[[Cudalbi]]&lt;br /&gt;
[[Cuza Vodă]]&lt;br /&gt;
[[Drăguşeni]]&lt;br /&gt;
[[Drăgăneşti]]&lt;br /&gt;
[[Folteşti]]&lt;br /&gt;
[[Frumuşiţa]]&lt;br /&gt;
[[Fundeni]]&lt;br /&gt;
[[Fârţăneşti]]&lt;br /&gt;
[[Ghidigeni]]&lt;br /&gt;
[[Gohor]]&lt;br /&gt;
[[Griviţa]]&lt;br /&gt;
[[Independenţa]]&lt;br /&gt;
[[Iveşti]]&lt;br /&gt;
[[Jorăşti]]&lt;br /&gt;
[[Lieşti]]&lt;br /&gt;
[[Matca]]&lt;br /&gt;
[[Măstăcani]]&lt;br /&gt;
[[Movileni]]&lt;br /&gt;
[[Munteni]]&lt;br /&gt;
[[Nămoloasa]]&lt;br /&gt;
[[Negrileşti]]&lt;br /&gt;
[[Nicoreşti]]&lt;br /&gt;
[[Oancea]]&lt;br /&gt;
[[Pechea]]&lt;br /&gt;
[[Piscu]]&lt;br /&gt;
[[Poiana]]&lt;br /&gt;
[[Priponeşti]]&lt;br /&gt;
[[Rădeşti]]&lt;br /&gt;
[[Rediu]]&lt;br /&gt;
[[Scânteieşti]]&lt;br /&gt;
[[Schela]]&lt;br /&gt;
[[Slobozia Conachi]]&lt;br /&gt;
[[Smârdan]]&lt;br /&gt;
[[Smulţi]]&lt;br /&gt;
[[Suceveni]]&lt;br /&gt;
[[Suhurlui]]&lt;br /&gt;
[[Şendreni]]&lt;br /&gt;
[[Tudor Vladimirescu]]&lt;br /&gt;
[[Tuluceşti]]&lt;br /&gt;
[[Ţepu]]&lt;br /&gt;
[[Umbrăreşti]]&lt;br /&gt;
[[Valea Mărului]]&lt;br /&gt;
[[Vârlezi]]&lt;br /&gt;
[[Vînători]]&lt;br /&gt;
[[Vlădeşti]]&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Asociații'''=&lt;br /&gt;
[[Asociaţia Persoanelor cu Handicap &amp;quot;Sporting Club&amp;quot;]]&lt;br /&gt;
[[Fundaţia &amp;quot;Inimă de copil&amp;quot;]]&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Personalităţi'''=&lt;br /&gt;
{| style=&amp;quot;color&amp;gt; black&amp;quot; width=&amp;quot;50%&amp;quot;&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| A&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| B&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| C&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Nicolae Abramescu|Abramescu Nicolae]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eugen Aburel|Aburel Eugen Bogdan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[George Şt. Andonie|Andonie George Şt.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Georgeta (Gigi) Arămescu-Anderson|Arămescu-Anderson Georgeta]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Nicolae Argintescu-Amza|Argintescu-Amza Nicolae]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Manole Auneanu|Auneanu Manole]]&lt;br /&gt;
|[[Eugen Bădărău|Bădărău Eugen]]&lt;br /&gt;
[[Smaranda Brăescu|Brăescu Smaranda]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Mihai Berza|Berza Mihai]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dumitru Bogatu|Bogatu Dumitru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Corneli V. Botez|Botez Corneliu V.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eugen Boureanul|Boureanul Eugen]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Brezeanu|Brezeanu Ioan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Toader Buhăescu|Buhăescu Toader]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Octavian Buhociu|Buhociu Octavian]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Severin Bumbaru|Bumbaru Severin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Constantin Z. Buzdugan|Buzdugan Constantin Z.]]&lt;br /&gt;
|[[Constantin Calmuschi|Calmuschi Constantin]]&lt;br /&gt;
[[Vasile Canarache|Canarache Vasile]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Petru Caraman|Caraman Petru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Agricola Cardaş|Cardaş Agricola]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Laurenţiu Caton|Caton Laurenţiu]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Paul Călinescu|Călinescu Paul]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Cetăţianu|Cetăţianu Ioan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Alexandru Cernat|Cernat Alexandru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Trixy Checais|Checais Trixy (Dumitru)]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Iordan Chimet|Chimet Iordan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Constantin Ciuchindel|Ciuchindel Constantin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Costache Conache|Conache Costache]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Constantinescu|Constantinescu Ioan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ben Corlaciu|Corlaciu Benedict]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Lucia Cosmescu Vasiliu|Cosmescu Vasiliu Lucia]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ileana Cotrubaş|Cotrubaş Ileana]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ovid S. Crohmălniceanu|Crohmălniceanu Ovid S.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dimitrie Cuclin|Cuclin Dimitrie]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| D&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| E&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| F&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Valentina Dan|Dan Valentina]]&lt;br /&gt;
[[Negoiţă Dănăilă|Dănăilă Negoiţă]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Constantin Dimofte|Dimofte Constantin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ion Dongorozi|Dongorozi Ion]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Gabriel Drăgan|Drăgan Gabriel]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Nicolae Dunăreanu|Dunăreanu Nicolae]]&lt;br /&gt;
|[[Iosif Egri|Egri Iosif]]&lt;br /&gt;
|[[Ludovic Feldman|Feldman Ludovic]] &lt;br /&gt;
[[Ionel Fernic|Fernic Ionel]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[George Fernic|Fernic George]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Radu Frangu|Frangu Radu]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| G&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| H&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| I&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Iosif Gafton|Gafton Iosif]]&lt;br /&gt;
[[Gheorghe V. Gheorghe|Gheorghe Gheorghe V.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Valentin Gheorghiu|Gheorghiu Valentin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eremia Grigorescu|Grigorescu Eremia]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Theodor Grigoriu|Grigoriu Theodor]]&lt;br /&gt;
|[[Grigore Hagiu|Hagiu Grigore]]&lt;br /&gt;
[[Elena Haschke Marinescu|Haschke Marinescu Elena]]&lt;br /&gt;
|[[Mitică Iancu|Iancu Mitică]]&lt;br /&gt;
[[Iorgu Iordan|Iordan Iorgu]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[George Ivaşcu|Ivaşcu George]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| J&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| K&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| L&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[B. Jordan|Jordan B.]]&lt;br /&gt;
| &lt;br /&gt;
|[[Alexandru Lascarov-Moldovanu|Lascarov-Moldovanu Alexandru]]&lt;br /&gt;
[[Constantin Levaditi|Levaditi Constantin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Gheorghe Levcovici|Levcovici Gheorghe]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Licea|Licea Ioan]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| M&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| N&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| O&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Mihail Manoilescu|Manoilescu Mihail]]&lt;br /&gt;
[[Aurel Manolache|Manolache Aurel]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Margareta Metaxa|Metaxa Margareta]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Alexandru D. Moruzi|Moruzi Alexandru D.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dumitru Moţoc|Moţoc Dumitru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eugen Virgiliu Moţoc|Moţoc Eugen Virgiliu]]&lt;br /&gt;
|[[Barbu Nemţeanu|Nemţeanu Barbu]]&lt;br /&gt;
[[Ioan S. Neniţescu|Neniţescu Ioan S.]]&lt;br /&gt;
|[[Mircea Olarian|Olarian Mircea]]&lt;br /&gt;
[[Vasile Onuţ|Onuţ Vasile]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| P&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| R&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| S&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Moise N. Pacu|Pacu Moise N.]]&lt;br /&gt;
[[Tudor Pamfile|Pamfile Tudor]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Emil Panaitescu|Panaitescu Emil]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Victor Papilian|Papilian Victor]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ştefan Petică|Petică Ştefan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Gheorghe Petraşcu|Petraşcu Gheorghe]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Mircea Petrescu-Dîmboviţa|Petrescu-Dîmboviţa Mircea]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Temistocle Popa|Popa Temistocle]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Victor Ion Popa|Popa Victor Ion]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Spiridon Popescu|Popescu Spiridon]]&lt;br /&gt;
|[[Constantin Radovici|Radovici Constantin]]&lt;br /&gt;
[[Edgar Reichmann|Reichmann Edgar]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Constantin Ressu|Ressu Constantin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Anghel Rugină|Rugină Anghel]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Marcela Rusu|Rusu Marcela]]&lt;br /&gt;
|[[Alfons Oscar Saligny|Saligny Alfons Oscar]]&lt;br /&gt;
[[Anghel Saligny|Saligny Anghel]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Grigore Sălceanu|Sălceanu Grigore]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dorothea (Lola)Schmierer-Roth|Schmierer-Roth Dorothea]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Brad Segal|Segal Brad]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Aristide Serfioti|Serfioti Aristide]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Nicolae Spirescu|Spirescu Nicolae]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| Ş&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| T&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| Ţ&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Theodor Şerbănescu|Şerbănescu Teodor]]&lt;br /&gt;
[[Gheorghe S. Ştefănescu|Ştefănescu Gheorghe S.]]&lt;br /&gt;
|[[Ilie Tănăsache|Tănăsache Ilie]]&lt;br /&gt;
[[Mihai Honorius Teodorescu|Teodorescu Mihai Honorius]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Constant Tonegaru|Tonegaru Constant]]&lt;br /&gt;
|[[Ion Ţarălungă|Ţarălungă Ion]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| U&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| V&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| Z&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Vasile Alexandrescu Urechia|Urechia Vasile Alexandrescu]]&lt;br /&gt;
|[[I. Valerian|Valerian I. (Ionescu)]]&lt;br /&gt;
[[Victor Vâlcovici|Vâlcovici Victor]]&lt;br /&gt;
|[[Gheorghe Zane|Zane Gheorghe]]&lt;br /&gt;
|}&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Prima_Pagina&amp;diff=7562</id>
		<title>Prima Pagina</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Prima_Pagina&amp;diff=7562"/>
				<updated>2013-06-07T15:19:48Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Personalităţi */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;='''Municipii'''=&lt;br /&gt;
[[Galaţi]]&lt;br /&gt;
[[Tecuci]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Oraşe'''=&lt;br /&gt;
[[Târgu Bujor]]&lt;br /&gt;
[[Berești]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Comune'''=&lt;br /&gt;
[[Barcea]]&lt;br /&gt;
[[Băleni]]&lt;br /&gt;
[[Bălăbăneşti]]&lt;br /&gt;
[[Bălăşeşti]]&lt;br /&gt;
[[Băneasa]]&lt;br /&gt;
[[Bereşti-Meria]]&lt;br /&gt;
[[Braniştea]]&lt;br /&gt;
[[Brăhăşeşti]]&lt;br /&gt;
[[Buciumeni]]&lt;br /&gt;
[[Cavadineşti]]&lt;br /&gt;
[[Cerţeşti]]&lt;br /&gt;
[[Corni]]&lt;br /&gt;
[[Corod]]&lt;br /&gt;
[[Cosmeşti]]&lt;br /&gt;
[[Costache Negri]]&lt;br /&gt;
[[Cuca]]&lt;br /&gt;
[[Cudalbi]]&lt;br /&gt;
[[Cuza Vodă]]&lt;br /&gt;
[[Drăguşeni]]&lt;br /&gt;
[[Drăgăneşti]]&lt;br /&gt;
[[Folteşti]]&lt;br /&gt;
[[Frumuşiţa]]&lt;br /&gt;
[[Fundeni]]&lt;br /&gt;
[[Fârţăneşti]]&lt;br /&gt;
[[Ghidigeni]]&lt;br /&gt;
[[Gohor]]&lt;br /&gt;
[[Griviţa]]&lt;br /&gt;
[[Independenţa]]&lt;br /&gt;
[[Iveşti]]&lt;br /&gt;
[[Jorăşti]]&lt;br /&gt;
[[Lieşti]]&lt;br /&gt;
[[Matca]]&lt;br /&gt;
[[Măstăcani]]&lt;br /&gt;
[[Movileni]]&lt;br /&gt;
[[Munteni]]&lt;br /&gt;
[[Nămoloasa]]&lt;br /&gt;
[[Negrileşti]]&lt;br /&gt;
[[Nicoreşti]]&lt;br /&gt;
[[Oancea]]&lt;br /&gt;
[[Pechea]]&lt;br /&gt;
[[Piscu]]&lt;br /&gt;
[[Poiana]]&lt;br /&gt;
[[Priponeşti]]&lt;br /&gt;
[[Rădeşti]]&lt;br /&gt;
[[Rediu]]&lt;br /&gt;
[[Scânteieşti]]&lt;br /&gt;
[[Schela]]&lt;br /&gt;
[[Slobozia Conachi]]&lt;br /&gt;
[[Smârdan]]&lt;br /&gt;
[[Smulţi]]&lt;br /&gt;
[[Suceveni]]&lt;br /&gt;
[[Suhurlui]]&lt;br /&gt;
[[Şendreni]]&lt;br /&gt;
[[Tudor Vladimirescu]]&lt;br /&gt;
[[Tuluceşti]]&lt;br /&gt;
[[Ţepu]]&lt;br /&gt;
[[Umbrăreşti]]&lt;br /&gt;
[[Valea Mărului]]&lt;br /&gt;
[[Vârlezi]]&lt;br /&gt;
[[Vînători]]&lt;br /&gt;
[[Vlădeşti]]&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Asociații'''=&lt;br /&gt;
[[Asociaţia Persoanelor cu Handicap &amp;quot;Sporting Club&amp;quot;]]&lt;br /&gt;
[[Fundaţia &amp;quot;Inimă de copil&amp;quot;]]&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Personalităţi'''=&lt;br /&gt;
{| style=&amp;quot;color&amp;gt; black&amp;quot; width=&amp;quot;50%&amp;quot;&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| A&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| B&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| C&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Nicolae Abramescu|Abramescu Nicolae]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eugen Aburel|Aburel Eugen Bogdan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[George Şt. Andonie|Andonie George Şt.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Georgeta (Gigi) Arămescu-Anderson|Arămescu-Anderson Georgeta]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Nicolae Argintescu-Amza|Argintescu-Amza Nicolae]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Manole Auneanu|Auneanu Manole]]&lt;br /&gt;
|[[Eugen Bădărău|Bădărău Eugen]]&lt;br /&gt;
[[Smaranda Brăescu|Brăescu Smaranda]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Mihai Berza|Berza Mihai]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dumitru Bogatu|Bogatu Dumitru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Corneli V. Botez|Botez Corneliu V.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eugen Boureanul|Boureanul Eugen]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Brezeanu|Brezeanu Ioan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Toader Buhăescu|Buhăescu Toader]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Octavian Buhociu|Buhociu Octavian]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Severin Bumbaru|Bumbaru Severin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Constantin Z. Buzdugan|Buzdugan Constantin Z.]]&lt;br /&gt;
|[[Constantin Calmuschi|Calmuschi Constantin]]&lt;br /&gt;
[[Vasile Canarache|Canarache Vasile]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Petru Caraman|Caraman Petru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Agricola Cardaş|Cardaş Agricola]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Laurenţiu Caton|Caton Laurenţiu]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Paul Călinescu|Călinescu Paul]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Cetăţianu|Cetăţianu Ioan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Alexandru Cernat|Cernat Alexandru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Trixy Checais|Checais Trixy (Dumitru)]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Iordan Chimet|Chimet Iordan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Costache Conache|Conache Costache]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Constantinescu|Constantinescu Ioan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ben Corlaciu|Corlaciu Benedict]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ileana Cotrubaş|Cotrubaş Ileana]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ovid S. Crohmălniceanu|Crohmălniceanu Ovid S.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dimitrie Cuclin|Cuclin Dimitrie]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| D&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| E&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| F&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Negoiţă Dănăilă|Dănăilă Negoiţă]]&lt;br /&gt;
[[Constantin Dimofte|Dimofte Constantin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ion Dongorozi|Dongorozi Ion]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Gabriel Drăgan|Drăgan Gabriel]]&lt;br /&gt;
|[[Iosif Egri|Egri Iosif]]&lt;br /&gt;
|[[Ludovic Feldman|Feldman Ludovic]] &lt;br /&gt;
[[Ionel Fernic|Fernic Ionel]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[George Fernic|Fernic George]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| G&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| H&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| I&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Iosif Gafton|Gafton Iosif]]&lt;br /&gt;
[[Gheorghe V. Gheorghe|Gheorghe Gheorghe V.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Valentin Gheorghiu|Gheorghiu Valentin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eremia Grigorescu|Grigorescu Eremia]]&lt;br /&gt;
|[[Grigore Hagiu|Hagiu Grigore]]&lt;br /&gt;
|[[Mitică Iancu|Iancu Mitică]]&lt;br /&gt;
[[George Ivaşcu|Ivaşcu George]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| J&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| K&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| L&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[B. Jordan|Jordan B.]]&lt;br /&gt;
| &lt;br /&gt;
|[[Alexandru Lascarov-Moldovanu|Lascarov-Moldovanu Alexandru]]&lt;br /&gt;
[[Constantin Levaditi|Levaditi Constantin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Gheorghe Levcovici|Levcovici Gheorghe]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Licea|Licea Ioan]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| M&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| N&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| O&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Margareta Metaxa|Metaxa Margareta]]&lt;br /&gt;
[[Alexandru D. Moruzi|Moruzi Alexandru D.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dumitru Moţoc|Moţoc Dumitru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eugen Virgiliu Moţoc|Moţoc Eugen Virgiliu]]&lt;br /&gt;
|[[Barbu Nemţeanu|Nemţeanu Barbu]]&lt;br /&gt;
[[Ioan S. Neniţescu|Neniţescu Ioan S.]]&lt;br /&gt;
|[[Mircea Olarian|Olarian Mircea]]&lt;br /&gt;
[[Vasile Onuţ|Onuţ Vasile]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| P&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| R&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| S&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Moise N. Pacu|Pacu Moise N.]]&lt;br /&gt;
[[Tudor Pamfile|Pamfile Tudor]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Emil Panaitescu|Panaitescu Emil]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Victor Papilian|Papilian Victor]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ştefan Petică|Petică Ştefan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Gheorghe Petraşcu|Petraşcu Gheorghe]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Mircea Petrescu-Dîmboviţa|Petrescu-Dîmboviţa Mircea]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Temistocle Popa|Popa Temistocle]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Victor Ion Popa|Popa Victor Ion]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Spiridon Popescu|Popescu Spiridon]]&lt;br /&gt;
|[[Edgar Reichmann|Reichmann Edgar]]&lt;br /&gt;
[[Constantin Ressu|Ressu Constantin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Anghel Rugină|Rugină Anghel]]&lt;br /&gt;
|[[Alfons Oscar Saligny|Saligny Alfons Oscar]]&lt;br /&gt;
[[Anghel Saligny|Saligny Anghel]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Grigore Sălceanu|Sălceanu Grigore]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dorothea (Lola)Schmierer-Roth|Schmierer-Roth Dorothea]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Brad Segal|Segal Brad]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Aristide Serfioti|Serfioti Aristide]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Nicolae Spirescu|Spirescu Nicolae]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| Ş&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| T&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| Ţ&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Theodor Şerbănescu|Şerbănescu Teodor]]&lt;br /&gt;
[[Gheorghe S. Ştefănescu|Ştefănescu Gheorghe S.]]&lt;br /&gt;
|[[Ilie Tănăsache|Tănăsache Ilie]]&lt;br /&gt;
[[Mihai Honorius Teodorescu|Teodorescu Mihai Honorius]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Constant Tonegaru|Tonegaru Constant]]&lt;br /&gt;
|[[Ion Ţarălungă|Ţarălungă Ion]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| U&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| V&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| Z&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Vasile Alexandrescu Urechia|Urechia Vasile Alexandrescu]]&lt;br /&gt;
|[[I. Valerian|Valerian I. (Ionescu)]]&lt;br /&gt;
[[Victor Vâlcovici|Vâlcovici Victor]]&lt;br /&gt;
|[[Gheorghe Zane|Zane Gheorghe]]&lt;br /&gt;
|}&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Prima_Pagina&amp;diff=7561</id>
		<title>Prima Pagina</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Prima_Pagina&amp;diff=7561"/>
				<updated>2013-06-07T15:10:57Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Personalităţi */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;='''Municipii'''=&lt;br /&gt;
[[Galaţi]]&lt;br /&gt;
[[Tecuci]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Oraşe'''=&lt;br /&gt;
[[Târgu Bujor]]&lt;br /&gt;
[[Berești]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Comune'''=&lt;br /&gt;
[[Barcea]]&lt;br /&gt;
[[Băleni]]&lt;br /&gt;
[[Bălăbăneşti]]&lt;br /&gt;
[[Bălăşeşti]]&lt;br /&gt;
[[Băneasa]]&lt;br /&gt;
[[Bereşti-Meria]]&lt;br /&gt;
[[Braniştea]]&lt;br /&gt;
[[Brăhăşeşti]]&lt;br /&gt;
[[Buciumeni]]&lt;br /&gt;
[[Cavadineşti]]&lt;br /&gt;
[[Cerţeşti]]&lt;br /&gt;
[[Corni]]&lt;br /&gt;
[[Corod]]&lt;br /&gt;
[[Cosmeşti]]&lt;br /&gt;
[[Costache Negri]]&lt;br /&gt;
[[Cuca]]&lt;br /&gt;
[[Cudalbi]]&lt;br /&gt;
[[Cuza Vodă]]&lt;br /&gt;
[[Drăguşeni]]&lt;br /&gt;
[[Drăgăneşti]]&lt;br /&gt;
[[Folteşti]]&lt;br /&gt;
[[Frumuşiţa]]&lt;br /&gt;
[[Fundeni]]&lt;br /&gt;
[[Fârţăneşti]]&lt;br /&gt;
[[Ghidigeni]]&lt;br /&gt;
[[Gohor]]&lt;br /&gt;
[[Griviţa]]&lt;br /&gt;
[[Independenţa]]&lt;br /&gt;
[[Iveşti]]&lt;br /&gt;
[[Jorăşti]]&lt;br /&gt;
[[Lieşti]]&lt;br /&gt;
[[Matca]]&lt;br /&gt;
[[Măstăcani]]&lt;br /&gt;
[[Movileni]]&lt;br /&gt;
[[Munteni]]&lt;br /&gt;
[[Nămoloasa]]&lt;br /&gt;
[[Negrileşti]]&lt;br /&gt;
[[Nicoreşti]]&lt;br /&gt;
[[Oancea]]&lt;br /&gt;
[[Pechea]]&lt;br /&gt;
[[Piscu]]&lt;br /&gt;
[[Poiana]]&lt;br /&gt;
[[Priponeşti]]&lt;br /&gt;
[[Rădeşti]]&lt;br /&gt;
[[Rediu]]&lt;br /&gt;
[[Scânteieşti]]&lt;br /&gt;
[[Schela]]&lt;br /&gt;
[[Slobozia Conachi]]&lt;br /&gt;
[[Smârdan]]&lt;br /&gt;
[[Smulţi]]&lt;br /&gt;
[[Suceveni]]&lt;br /&gt;
[[Suhurlui]]&lt;br /&gt;
[[Şendreni]]&lt;br /&gt;
[[Tudor Vladimirescu]]&lt;br /&gt;
[[Tuluceşti]]&lt;br /&gt;
[[Ţepu]]&lt;br /&gt;
[[Umbrăreşti]]&lt;br /&gt;
[[Valea Mărului]]&lt;br /&gt;
[[Vârlezi]]&lt;br /&gt;
[[Vînători]]&lt;br /&gt;
[[Vlădeşti]]&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Asociații'''=&lt;br /&gt;
[[Asociaţia Persoanelor cu Handicap &amp;quot;Sporting Club&amp;quot;]]&lt;br /&gt;
[[Fundaţia &amp;quot;Inimă de copil&amp;quot;]]&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Personalităţi'''=&lt;br /&gt;
{| style=&amp;quot;color&amp;gt; black&amp;quot; width=&amp;quot;50%&amp;quot;&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| A&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| B&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| C&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[George Şt. Andonie|Andonie George Şt.]]&lt;br /&gt;
[[Manole Auneanu|Auneanu Manole]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Nicolae Abramescu|Abramescu Nicolae]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eugen Aburel|Aburel Eugen Bogdan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Georgeta (Gigi) Arămescu-Anderson|Arămescu-Anderson Georgeta]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Nicolae Argintescu-Amza|Argintescu-Amza Nicolae]]&lt;br /&gt;
|[[Eugen Bădărău|Bădărău Eugen]]&lt;br /&gt;
[[Smaranda Brăescu|Brăescu Smaranda]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Mihai Berza|Berza Mihai]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dumitru Bogatu|Bogatu Dumitru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Corneli V. Botez|Botez Corneliu V.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eugen Boureanul|Boureanul Eugen]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Brezeanu|Brezeanu Ioan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Toader Buhăescu|Buhăescu Toader]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Octavian Buhociu|Buhociu Octavian]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Severin Bumbaru|Bumbaru Severin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Constantin Z. Buzdugan|Buzdugan Constantin Z.]]&lt;br /&gt;
|[[Constantin Calmuschi|Calmuschi Constantin]]&lt;br /&gt;
[[Vasile Canarache|Canarache Vasile]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Petru Caraman|Caraman Petru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Agricola Cardaş|Cardaş Agricola]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Laurenţiu Caton|Caton Laurenţiu]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Paul Călinescu|Călinescu Paul]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Cetăţianu|Cetăţianu Ioan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Alexandru Cernat|Cernat Alexandru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Trixy Checais|Checais Trixy (Dumitru)]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Iordan Chimet|Chimet Iordan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Costache Conache|Conache Costache]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Constantinescu|Constantinescu Ioan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ben Corlaciu|Corlaciu Benedict]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ileana Cotrubaş|Cotrubaş Ileana]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ovid S. Crohmălniceanu|Crohmălniceanu Ovid S.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dimitrie Cuclin|Cuclin Dimitrie]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| D&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| E&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| F&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Negoiţă Dănăilă|Dănăilă Negoiţă]]&lt;br /&gt;
[[Constantin Dimofte|Dimofte Constantin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ion Dongorozi|Dongorozi Ion]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Gabriel Drăgan|Drăgan Gabriel]]&lt;br /&gt;
|[[Iosif Egri|Egri Iosif]]&lt;br /&gt;
|[[Ludovic Feldman|Feldman Ludovic]] &lt;br /&gt;
[[Ionel Fernic|Fernic Ionel]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[George Fernic|Fernic George]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| G&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| H&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| I&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Iosif Gafton|Gafton Iosif]]&lt;br /&gt;
[[Gheorghe V. Gheorghe|Gheorghe Gheorghe V.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Valentin Gheorghiu|Gheorghiu Valentin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eremia Grigorescu|Grigorescu Eremia]]&lt;br /&gt;
|[[Grigore Hagiu|Hagiu Grigore]]&lt;br /&gt;
|[[Mitică Iancu|Iancu Mitică]]&lt;br /&gt;
[[George Ivaşcu|Ivaşcu George]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| J&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| K&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| L&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[B. Jordan|Jordan B.]]&lt;br /&gt;
| &lt;br /&gt;
|[[Alexandru Lascarov-Moldovanu|Lascarov-Moldovanu Alexandru]]&lt;br /&gt;
[[Constantin Levaditi|Levaditi Constantin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Gheorghe Levcovici|Levcovici Gheorghe]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Licea|Licea Ioan]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| M&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| N&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| O&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Margareta Metaxa|Metaxa Margareta]]&lt;br /&gt;
[[Alexandru D. Moruzi|Moruzi Alexandru D.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dumitru Moţoc|Moţoc Dumitru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eugen Virgiliu Moţoc|Moţoc Eugen Virgiliu]]&lt;br /&gt;
|[[Barbu Nemţeanu|Nemţeanu Barbu]]&lt;br /&gt;
[[Ioan S. Neniţescu|Neniţescu Ioan S.]]&lt;br /&gt;
|[[Mircea Olarian|Olarian Mircea]]&lt;br /&gt;
[[Vasile Onuţ|Onuţ Vasile]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| P&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| R&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| S&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Moise N. Pacu|Pacu Moise N.]]&lt;br /&gt;
[[Tudor Pamfile|Pamfile Tudor]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Emil Panaitescu|Panaitescu Emil]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Victor Papilian|Papilian Victor]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ştefan Petică|Petică Ştefan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Gheorghe Petraşcu|Petraşcu Gheorghe]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Mircea Petrescu-Dîmboviţa|Petrescu-Dîmboviţa Mircea]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Victor Ion Popa|Popa Victor Ion]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Spiridon Popescu|Popescu Spiridon]]&lt;br /&gt;
|[[Edgar Reichmann|Reichmann Edgar]]&lt;br /&gt;
[[Constantin Ressu|Ressu Constantin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Anghel Rugină|Rugină Anghel]]&lt;br /&gt;
|[[Alfons Oscar Saligny|Saligny Alfons Oscar]]&lt;br /&gt;
[[Anghel Saligny|Saligny Anghel]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Grigore Sălceanu|Sălceanu Grigore]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dorothea (Lola)Schmierer-Roth|Schmierer-Roth Dorothea]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Brad Segal|Segal Brad]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Aristide Serfioti|Serfioti Aristide]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Nicolae Spirescu|Spirescu Nicolae]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| Ş&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| T&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| Ţ&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Theodor Şerbănescu|Şerbănescu Teodor]]&lt;br /&gt;
[[Gheorghe S. Ştefănescu|Ştefănescu Gheorghe S.]]&lt;br /&gt;
|[[Ilie Tănăsache|Tănăsache Ilie]]&lt;br /&gt;
[[Mihai Honorius Teodorescu|Teodorescu Mihai Honorius]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Constant Tonegaru|Tonegaru Constant]]&lt;br /&gt;
|[[Ion Ţarălungă|Ţarălungă Ion]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| U&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| V&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| Z&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Vasile Alexandrescu Urechia|Urechia Vasile Alexandrescu]]&lt;br /&gt;
|[[I. Valerian|Valerian I. (Ionescu)]]&lt;br /&gt;
[[Victor Vâlcovici|Vâlcovici Victor]]&lt;br /&gt;
|[[Gheorghe Zane|Zane Gheorghe]]&lt;br /&gt;
|}&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Prima_Pagina&amp;diff=7560</id>
		<title>Prima Pagina</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Prima_Pagina&amp;diff=7560"/>
				<updated>2013-06-07T15:04:54Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Personalităţi */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;='''Municipii'''=&lt;br /&gt;
[[Galaţi]]&lt;br /&gt;
[[Tecuci]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Oraşe'''=&lt;br /&gt;
[[Târgu Bujor]]&lt;br /&gt;
[[Berești]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Comune'''=&lt;br /&gt;
[[Barcea]]&lt;br /&gt;
[[Băleni]]&lt;br /&gt;
[[Bălăbăneşti]]&lt;br /&gt;
[[Bălăşeşti]]&lt;br /&gt;
[[Băneasa]]&lt;br /&gt;
[[Bereşti-Meria]]&lt;br /&gt;
[[Braniştea]]&lt;br /&gt;
[[Brăhăşeşti]]&lt;br /&gt;
[[Buciumeni]]&lt;br /&gt;
[[Cavadineşti]]&lt;br /&gt;
[[Cerţeşti]]&lt;br /&gt;
[[Corni]]&lt;br /&gt;
[[Corod]]&lt;br /&gt;
[[Cosmeşti]]&lt;br /&gt;
[[Costache Negri]]&lt;br /&gt;
[[Cuca]]&lt;br /&gt;
[[Cudalbi]]&lt;br /&gt;
[[Cuza Vodă]]&lt;br /&gt;
[[Drăguşeni]]&lt;br /&gt;
[[Drăgăneşti]]&lt;br /&gt;
[[Folteşti]]&lt;br /&gt;
[[Frumuşiţa]]&lt;br /&gt;
[[Fundeni]]&lt;br /&gt;
[[Fârţăneşti]]&lt;br /&gt;
[[Ghidigeni]]&lt;br /&gt;
[[Gohor]]&lt;br /&gt;
[[Griviţa]]&lt;br /&gt;
[[Independenţa]]&lt;br /&gt;
[[Iveşti]]&lt;br /&gt;
[[Jorăşti]]&lt;br /&gt;
[[Lieşti]]&lt;br /&gt;
[[Matca]]&lt;br /&gt;
[[Măstăcani]]&lt;br /&gt;
[[Movileni]]&lt;br /&gt;
[[Munteni]]&lt;br /&gt;
[[Nămoloasa]]&lt;br /&gt;
[[Negrileşti]]&lt;br /&gt;
[[Nicoreşti]]&lt;br /&gt;
[[Oancea]]&lt;br /&gt;
[[Pechea]]&lt;br /&gt;
[[Piscu]]&lt;br /&gt;
[[Poiana]]&lt;br /&gt;
[[Priponeşti]]&lt;br /&gt;
[[Rădeşti]]&lt;br /&gt;
[[Rediu]]&lt;br /&gt;
[[Scânteieşti]]&lt;br /&gt;
[[Schela]]&lt;br /&gt;
[[Slobozia Conachi]]&lt;br /&gt;
[[Smârdan]]&lt;br /&gt;
[[Smulţi]]&lt;br /&gt;
[[Suceveni]]&lt;br /&gt;
[[Suhurlui]]&lt;br /&gt;
[[Şendreni]]&lt;br /&gt;
[[Tudor Vladimirescu]]&lt;br /&gt;
[[Tuluceşti]]&lt;br /&gt;
[[Ţepu]]&lt;br /&gt;
[[Umbrăreşti]]&lt;br /&gt;
[[Valea Mărului]]&lt;br /&gt;
[[Vârlezi]]&lt;br /&gt;
[[Vînători]]&lt;br /&gt;
[[Vlădeşti]]&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Asociații'''=&lt;br /&gt;
[[Asociaţia Persoanelor cu Handicap &amp;quot;Sporting Club&amp;quot;]]&lt;br /&gt;
[[Fundaţia &amp;quot;Inimă de copil&amp;quot;]]&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Personalităţi'''=&lt;br /&gt;
{| style=&amp;quot;color&amp;gt; black&amp;quot; width=&amp;quot;50%&amp;quot;&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| A&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| B&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| C&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Manole Auneanu|Auneanu Manole]]&lt;br /&gt;
[[Nicolae Abramescu|Abramescu Nicolae]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eugen Aburel|Aburel Eugen Bogdan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Georgeta (Gigi) Arămescu-Anderson|Arămescu-Anderson Georgeta]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Nicolae Argintescu-Amza|Argintescu-Amza Nicolae]]&lt;br /&gt;
|[[Eugen Bădărău|Bădărău Eugen]]&lt;br /&gt;
[[Smaranda Brăescu|Brăescu Smaranda]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Mihai Berza|Berza Mihai]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dumitru Bogatu|Bogatu Dumitru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Corneli V. Botez|Botez Corneliu V.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eugen Boureanul|Boureanul Eugen]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Brezeanu|Brezeanu Ioan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Toader Buhăescu|Buhăescu Toader]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Octavian Buhociu|Buhociu Octavian]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Severin Bumbaru|Bumbaru Severin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Constantin Z. Buzdugan|Buzdugan Constantin Z.]]&lt;br /&gt;
|[[Constantin Calmuschi|Calmuschi Constantin]]&lt;br /&gt;
[[Vasile Canarache|Canarache Vasile]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Petru Caraman|Caraman Petru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Agricola Cardaş|Cardaş Agricola]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Laurenţiu Caton|Caton Laurenţiu]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Paul Călinescu|Călinescu Paul]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Cetăţianu|Cetăţianu Ioan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Alexandru Cernat|Cernat Alexandru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Trixy Checais|Checais Trixy (Dumitru)]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Iordan Chimet|Chimet Iordan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Costache Conache|Conache Costache]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Constantinescu|Constantinescu Ioan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ben Corlaciu|Corlaciu Benedict]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ileana Cotrubaş|Cotrubaş Ileana]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ovid S. Crohmălniceanu|Crohmălniceanu Ovid S.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dimitrie Cuclin|Cuclin Dimitrie]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| D&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| E&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| F&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Negoiţă Dănăilă|Dănăilă Negoiţă]]&lt;br /&gt;
[[Constantin Dimofte|Dimofte Constantin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ion Dongorozi|Dongorozi Ion]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Gabriel Drăgan|Drăgan Gabriel]]&lt;br /&gt;
|[[Iosif Egri|Egri Iosif]]&lt;br /&gt;
|[[Ludovic Feldman|Feldman Ludovic]] &lt;br /&gt;
[[Ionel Fernic|Fernic Ionel]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[George Fernic|Fernic George]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| G&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| H&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| I&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Iosif Gafton|Gafton Iosif]]&lt;br /&gt;
[[Gheorghe V. Gheorghe|Gheorghe Gheorghe V.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Valentin Gheorghiu|Gheorghiu Valentin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eremia Grigorescu|Grigorescu Eremia]]&lt;br /&gt;
|[[Grigore Hagiu|Hagiu Grigore]]&lt;br /&gt;
|[[Mitică Iancu|Iancu Mitică]]&lt;br /&gt;
[[George Ivaşcu|Ivaşcu George]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| J&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| K&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| L&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[B. Jordan|Jordan B.]]&lt;br /&gt;
| &lt;br /&gt;
|[[Alexandru Lascarov-Moldovanu|Lascarov-Moldovanu Alexandru]]&lt;br /&gt;
[[Constantin Levaditi|Levaditi Constantin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Gheorghe Levcovici|Levcovici Gheorghe]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Licea|Licea Ioan]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| M&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| N&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| O&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Margareta Metaxa|Metaxa Margareta]]&lt;br /&gt;
[[Alexandru D. Moruzi|Moruzi Alexandru D.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dumitru Moţoc|Moţoc Dumitru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eugen Virgiliu Moţoc|Moţoc Eugen Virgiliu]]&lt;br /&gt;
|[[Barbu Nemţeanu|Nemţeanu Barbu]]&lt;br /&gt;
[[Ioan S. Neniţescu|Neniţescu Ioan S.]]&lt;br /&gt;
|[[Mircea Olarian|Olarian Mircea]]&lt;br /&gt;
[[Vasile Onuţ|Onuţ Vasile]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| P&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| R&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| S&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Moise N. Pacu|Pacu Moise N.]]&lt;br /&gt;
[[Tudor Pamfile|Pamfile Tudor]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Emil Panaitescu|Panaitescu Emil]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Victor Papilian|Papilian Victor]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ştefan Petică|Petică Ştefan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Gheorghe Petraşcu|Petraşcu Gheorghe]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Mircea Petrescu-Dîmboviţa|Petrescu-Dîmboviţa Mircea]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Spiridon Popescu|Popescu Spiridon]]&lt;br /&gt;
|[[Edgar Reichmann|Reichmann Edgar]]&lt;br /&gt;
[[Anghel Rugină|Rugină Anghel]]&lt;br /&gt;
|[[Alfons Oscar Saligny|Saligny Alfons Oscar]]&lt;br /&gt;
[[Anghel Saligny|Saligny Anghel]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dorothea (Lola)Schmierer-Roth|Schmierer-Roth Dorothea]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Brad Segal|Segal Brad]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Aristide Serfioti|Serfioti Aristide]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Nicolae Spirescu|Spirescu Nicolae]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| Ş&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| T&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| Ţ&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Theodor Şerbănescu|Şerbănescu Teodor]]&lt;br /&gt;
[[Gheorghe S. Ştefănescu|Ştefănescu Gheorghe S.]]&lt;br /&gt;
|[[Mihai Honorius Teodorescu|Teodorescu Mihai Honorius]]&lt;br /&gt;
[[Constant Tonegaru|Tonegaru Constant]]&lt;br /&gt;
|[[Ion Ţarălungă|Ţarălungă Ion]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| U&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| V&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| Z&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Vasile Alexandrescu Urechia|Urechia Vasile Alexandrescu]]&lt;br /&gt;
|[[I. Valerian|Valerian I. (Ionescu)]]&lt;br /&gt;
[[Victor Vâlcovici|Vâlcovici Victor]]&lt;br /&gt;
|[[Gheorghe Zane|Zane Gheorghe]]&lt;br /&gt;
|}&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Prima_Pagina&amp;diff=7559</id>
		<title>Prima Pagina</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Prima_Pagina&amp;diff=7559"/>
				<updated>2013-06-07T14:54:58Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Otilia: /* Personalităţi */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;='''Municipii'''=&lt;br /&gt;
[[Galaţi]]&lt;br /&gt;
[[Tecuci]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Oraşe'''=&lt;br /&gt;
[[Târgu Bujor]]&lt;br /&gt;
[[Berești]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Comune'''=&lt;br /&gt;
[[Barcea]]&lt;br /&gt;
[[Băleni]]&lt;br /&gt;
[[Bălăbăneşti]]&lt;br /&gt;
[[Bălăşeşti]]&lt;br /&gt;
[[Băneasa]]&lt;br /&gt;
[[Bereşti-Meria]]&lt;br /&gt;
[[Braniştea]]&lt;br /&gt;
[[Brăhăşeşti]]&lt;br /&gt;
[[Buciumeni]]&lt;br /&gt;
[[Cavadineşti]]&lt;br /&gt;
[[Cerţeşti]]&lt;br /&gt;
[[Corni]]&lt;br /&gt;
[[Corod]]&lt;br /&gt;
[[Cosmeşti]]&lt;br /&gt;
[[Costache Negri]]&lt;br /&gt;
[[Cuca]]&lt;br /&gt;
[[Cudalbi]]&lt;br /&gt;
[[Cuza Vodă]]&lt;br /&gt;
[[Drăguşeni]]&lt;br /&gt;
[[Drăgăneşti]]&lt;br /&gt;
[[Folteşti]]&lt;br /&gt;
[[Frumuşiţa]]&lt;br /&gt;
[[Fundeni]]&lt;br /&gt;
[[Fârţăneşti]]&lt;br /&gt;
[[Ghidigeni]]&lt;br /&gt;
[[Gohor]]&lt;br /&gt;
[[Griviţa]]&lt;br /&gt;
[[Independenţa]]&lt;br /&gt;
[[Iveşti]]&lt;br /&gt;
[[Jorăşti]]&lt;br /&gt;
[[Lieşti]]&lt;br /&gt;
[[Matca]]&lt;br /&gt;
[[Măstăcani]]&lt;br /&gt;
[[Movileni]]&lt;br /&gt;
[[Munteni]]&lt;br /&gt;
[[Nămoloasa]]&lt;br /&gt;
[[Negrileşti]]&lt;br /&gt;
[[Nicoreşti]]&lt;br /&gt;
[[Oancea]]&lt;br /&gt;
[[Pechea]]&lt;br /&gt;
[[Piscu]]&lt;br /&gt;
[[Poiana]]&lt;br /&gt;
[[Priponeşti]]&lt;br /&gt;
[[Rădeşti]]&lt;br /&gt;
[[Rediu]]&lt;br /&gt;
[[Scânteieşti]]&lt;br /&gt;
[[Schela]]&lt;br /&gt;
[[Slobozia Conachi]]&lt;br /&gt;
[[Smârdan]]&lt;br /&gt;
[[Smulţi]]&lt;br /&gt;
[[Suceveni]]&lt;br /&gt;
[[Suhurlui]]&lt;br /&gt;
[[Şendreni]]&lt;br /&gt;
[[Tudor Vladimirescu]]&lt;br /&gt;
[[Tuluceşti]]&lt;br /&gt;
[[Ţepu]]&lt;br /&gt;
[[Umbrăreşti]]&lt;br /&gt;
[[Valea Mărului]]&lt;br /&gt;
[[Vârlezi]]&lt;br /&gt;
[[Vînători]]&lt;br /&gt;
[[Vlădeşti]]&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Asociații'''=&lt;br /&gt;
[[Asociaţia Persoanelor cu Handicap &amp;quot;Sporting Club&amp;quot;]]&lt;br /&gt;
[[Fundaţia &amp;quot;Inimă de copil&amp;quot;]]&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
='''Personalităţi'''=&lt;br /&gt;
{| style=&amp;quot;color&amp;gt; black&amp;quot; width=&amp;quot;50%&amp;quot;&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| A&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| B&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| C&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Manole Auneanu|Auneanu Manole]]&lt;br /&gt;
[[Nicolae Abramescu|Abramescu Nicolae]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eugen Aburel|Aburel Eugen Bogdan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Georgeta (Gigi) Arămescu-Anderson|Arămescu-Anderson Georgeta]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Nicolae Argintescu-Amza|Argintescu-Amza Nicolae]]&lt;br /&gt;
|[[Eugen Bădărău|Bădărău Eugen]]&lt;br /&gt;
[[Smaranda Brăescu|Brăescu Smaranda]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Mihai Berza|Berza Mihai]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dumitru Bogatu|Bogatu Dumitru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Corneli V. Botez|Botez Corneliu V.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eugen Boureanul|Boureanul Eugen]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Toader Buhăescu|Buhăescu Toader]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Octavian Buhociu|Buhociu Octavian]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Severin Bumbaru|Bumbaru Severin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Constantin Z. Buzdugan|Buzdugan Constantin Z.]]&lt;br /&gt;
|[[Constantin Calmuschi|Calmuschi Constantin]]&lt;br /&gt;
[[Vasile Canarache|Canarache Vasile]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Petru Caraman|Caraman Petru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Agricola Cardaş|Cardaş Agricola]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Laurenţiu Caton|Caton Laurenţiu]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Paul Călinescu|Călinescu Paul]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Cetăţianu|Cetăţianu Ioan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Alexandru Cernat|Cernat Alexandru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Trixy Checais|Checais Trixy (Dumitru)]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Iordan Chimet|Chimet Iordan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Costache Conache|Conache Costache]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Constantinescu|Constantinescu Ioan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ben Corlaciu|Corlaciu Benedict]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ileana Cotrubaş|Cotrubaş Ileana]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ovid S. Crohmălniceanu|Crohmălniceanu Ovid S.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dimitrie Cuclin|Cuclin Dimitrie]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| D&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| E&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| F&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Negoiţă Dănăilă|Dănăilă Negoiţă]]&lt;br /&gt;
[[Constantin Dimofte|Dimofte Constantin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ion Dongorozi|Dongorozi Ion]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Gabriel Drăgan|Drăgan Gabriel]]&lt;br /&gt;
|[[Iosif Egri|Egri Iosif]]&lt;br /&gt;
|[[Ludovic Feldman|Feldman Ludovic]] &lt;br /&gt;
[[Ionel Fernic|Fernic Ionel]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[George Fernic|Fernic George]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| G&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| H&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| I&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Iosif Gafton|Gafton Iosif]]&lt;br /&gt;
[[Gheorghe V. Gheorghe|Gheorghe Gheorghe V.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Valentin Gheorghiu|Gheorghiu Valentin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eremia Grigorescu|Grigorescu Eremia]]&lt;br /&gt;
|[[Grigore Hagiu|Hagiu Grigore]]&lt;br /&gt;
|[[Mitică Iancu|Iancu Mitică]]&lt;br /&gt;
[[George Ivaşcu|Ivaşcu George]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| J&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| K&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| L&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[B. Jordan|Jordan B.]]&lt;br /&gt;
| &lt;br /&gt;
|[[Alexandru Lascarov-Moldovanu|Lascarov-Moldovanu Alexandru]]&lt;br /&gt;
[[Constantin Levaditi|Levaditi Constantin]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Gheorghe Levcovici|Levcovici Gheorghe]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ioan Licea|Licea Ioan]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| M&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| N&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| O&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Margareta Metaxa|Metaxa Margareta]]&lt;br /&gt;
[[Alexandru D. Moruzi|Moruzi Alexandru D.]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dumitru Moţoc|Moţoc Dumitru]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Eugen Virgiliu Moţoc|Moţoc Eugen Virgiliu]]&lt;br /&gt;
|[[Barbu Nemţeanu|Nemţeanu Barbu]]&lt;br /&gt;
[[Ioan S. Neniţescu|Neniţescu Ioan S.]]&lt;br /&gt;
|[[Mircea Olarian|Olarian Mircea]]&lt;br /&gt;
[[Vasile Onuţ|Onuţ Vasile]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| P&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| R&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| S&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Moise N. Pacu|Pacu Moise N.]]&lt;br /&gt;
[[Tudor Pamfile|Pamfile Tudor]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Emil Panaitescu|Panaitescu Emil]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Victor Papilian|Papilian Victor]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Ştefan Petică|Petică Ştefan]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Gheorghe Petraşcu|Petraşcu Gheorghe]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Mircea Petrescu-Dîmboviţa|Petrescu-Dîmboviţa Mircea]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Spiridon Popescu|Popescu Spiridon]]&lt;br /&gt;
|[[Edgar Reichmann|Reichmann Edgar]]&lt;br /&gt;
[[Anghel Rugină|Rugină Anghel]]&lt;br /&gt;
|[[Alfons Oscar Saligny|Saligny Alfons Oscar]]&lt;br /&gt;
[[Anghel Saligny|Saligny Anghel]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Dorothea (Lola)Schmierer-Roth|Schmierer-Roth Dorothea]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Brad Segal|Segal Brad]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Aristide Serfioti|Serfioti Aristide]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| Ş&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| T&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| Ţ&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Theodor Şerbănescu|Şerbănescu Teodor]]&lt;br /&gt;
[[Gheorghe S. Ştefănescu|Ştefănescu Gheorghe S.]]&lt;br /&gt;
|[[Mihai Honorius Teodorescu|Teodorescu Mihai Honorius]]&lt;br /&gt;
[[Constant Tonegaru|Tonegaru Constant]]&lt;br /&gt;
|[[Ion Ţarălungă|Ţarălungă Ion]]&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| U&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| V&lt;br /&gt;
! align=&amp;quot;left&amp;quot;| Z&lt;br /&gt;
|-&lt;br /&gt;
|[[Vasile Alexandrescu Urechia|Urechia Vasile Alexandrescu]]&lt;br /&gt;
|[[I. Valerian|Valerian I. (Ionescu)]]&lt;br /&gt;
[[Victor Vâlcovici|Vâlcovici Victor]]&lt;br /&gt;
|[[Gheorghe Zane|Zane Gheorghe]]&lt;br /&gt;
|}&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Otilia</name></author>	</entry>

	</feed>