Talk:Victor Papilian

Medic, scriitor și profesor universitar

Biografie

Data şi locul naşterii: 17 iunie 1888, Galaţi

Data şi locul decesului: 14 august 1956, Cluj

Studii:

• Școala primară la Turnu-Măgurele şi Craiova (1895-1899);
• Liceul "Sf. Sava" din Bucureşti (1899-1900; 1902-1903);
• Liceul "Carol I" din Craiova (1900-1902);
• Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică Bucureşti (1899-1900; 1904-1907);
• Facultatea de Medicină din Bucureşti (1907-1916).

Activitate socio-profesională:

• la absolvire a fost angajat în Orchestra de Cameră a Ministerului Instrucţiunii şi Cultelor (devenită Orchestra Filarmonică), dirijată de Grigoraş Dinicu;
• extern al Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti (1909-1912);
• numit preparator (1910) şi apoi prosector (1911) la Catedra de anatomie a Institului de Anatomie din Bucureşti;
• medic intern al Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti (1 mart. 1912 - 28 febr. 1916);
• medic militar (căpitan în rezervă) pe front (în Moldova), în perioada primului război mondial (16 aug. 1916 - 31 mai 1918);
• medic secundar provizoriu al Eforiei Spitalelor (16 oct. - 16 nov. 1918) apoi, până la 1 aug. 1919, în Serviciul Medical II din Ospiciul Mărcuţa;
• profesor agregat la Catedra de Anatomie descriptivă şi topografică a Facultăţii de Medicină din Cluj (din 1919);
• a editat revista „Clujul medical” (1920);
• întemeietor al Filarmonicii din Cluj (1920);
• a făcut parte dintr-o orchestră de cameră (1920);
• profesor titular al Catedrei de anatomie descriptivă şi topografică la Facultatea de Medicină din Cluj (1923-1947);
• profesor de anatomie la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj (1928);
• decan (1930-1931) şi prodecan (1931-1932) al Facultăţii de Medicină din Cluj;
• mentor al unui cenaclu literar, creat în 1930 la Cluj și frecventat de Ion Vlasiu, Pavel Dan, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Eduard Mezincescu ş.a.
• iniţiator şi editor al revistei „Darul vremii” (1930) la care au colaborat Nicolae Iorga, Ion Agârbiceanu, Lucian Blaga, Elena Văcărescu, Sextil Puşcariu, Emil Giurgiuca, Ion Breazu, precum şi valoroşi plasticieni ca Pericle Capidan, Catul Bogdan, Romul Ladea, Aurel Ciupe ş.a.
• numit comisar al guvernului pe lângă concesiunea Operei din Cluj, apoi preşedinte al Consiliului de administraţie al Operei Române din Cluj (1933);
• numit director al Operei Române din Cluj (16 apr. 1934 - 1 apr. 1936);
• numit director al Teatrului Naţional din Cluj (1 apr. 1936-1940);
• a fost silit să părăsească conducerea Teatrului Naţional din Cluj şi se refugiază alături de cadrele didactice ale Universității din Cluj la Sibiu, în perioada revizuirii teritoriale impuse de Germania (1940-1944), întorcându-se la Sibiu în 1945;
• a fost ales decan al Facultăţii de Medicină Sibiu (1940);
• a condus seria nouă a revistei "Luceafărul”, la Sibiu (1941-1945);
• a înfiinţat la Sibiu o orchestră de cameră a studenţilor şi o echipă de teatru (1941);
• în 1947 a fost înlăturat de la catedră şi pensionat;
• şi-a continuat activitatea de cercetare în cadrul laboratorului Catedrei de zoologie din Cluj şi a fost colaborator extern al Institutului de Fiziologie din Bucureşti (1951-1956).

Performanţe:

• primul european ce obţine un brevet de pilot în SUA (8 oct. 1932);
• primul salt de la 600 m înălţime (în Germania), devenind prima româncă paraşutistă (5 iul. 1928);
• prima campioană mondială a României cu un salt de la înălţimea de 6000 m (în 21 min. şi 25 sec.) lângă Slobozia - prim record naţional absolut (2 oct. 1931);
• record mondial absolut de lansare cu paraşuta, cu un salt pe aeroportul din Sacramento (California) de la înălţimea de 7233 (în 25 minute) (19 mai 1932), acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român;
• traversarea cu avionul a Munţilor Iugoslaviei (27 apr. 1936);
• traversarea, în linie dreaptă, a Mării Mediterane, pe un traseu de 1100 km, de la Roma la Tripoli (19 mai 1937).

Distincţii - Decoraţii:

• Ordinul "Virtutea Aeronautică", clasa "Crucea de Aur" (1931) pentru recordul mondial feminin la salt cu paraşuta;
• baretă la "Crucea de aur a Virtuţii aeronautice" pentru saltul de la 19 mai 1932;
• a doua baretă la „Crucea de Aur a Virtuţii aeronautice” (8 iunie 1936);
• decorată cu Crucea "Regina Maria" clasa a III-a, pentru activitatea desfăşurată în cadrul Escadrilei Sanitare (1943).