View source for Gheorghe S. Ştefănescu

<div style="text-align: justify;"> '''''Profesor, istoric literar'''''

:::::'''''"În decursul celor aproape 150 de ani de existenţă a şcolii gălăţene în limba română, pentru pregătirea tinerelor generaţii au muncit cu devotament şi dăruire sute şi sute de învăţători şi profesori... care şi-au făcut un ideal din transformarea omului prin cultură şi ştiinţă."'''''

[[File:Stef.jpg |thumb|'''''Gheorghe S. Ştefănescu''''', profesor, publicist, istoric literar]]
== Prezentare ==
:Brăilean la origine, Gheorghe S. Ştefănescu s-a îndreptat, după primii ani de studii în oraşul natal, spre Galaţi, de care s-a legat apoi întreaga sa existenţă umană şi profesională. Studiile universitare în oraşul lui Eminescu, poet care îl va fascina toată viaţa, i-au conturat dimensiunile viitoarei sale profesii în care un important rol le-au avut vocaţia pedagogică şi pasiunea cercetării, deprinse cu trudă şi dăruire de la profesori de marcă, printre care s-au numărat Şerban Cioculescu, Alexandru Dima, Petru Caraman, Gheorghe Ivănescu, Şerban Bârsănescu şi Dan Simonescu.
:Stabilindu-se definitiv la Galaţi în toamna anului 1950, Gh. Ştefănescu a predat limba română la două mari licee centenare, „Mihail Kogălniceanu” şi „Vasile Alecsandri”, întruchipând imaginea ideală a dascălului umanist, în personalitatea căruia se intersectau, pe de o parte, preocupările omului de la catedră, dăruit frumuseţilor limbii şi valorilor culturii române, dedicat formării tinerei generaţii şi, pe de alta, cele ale cercetătorului neobosit, care se apleca cu pasiune asupra problemelor de istorie literară.
:În paralel cu activitatea de la catedră a desfăşurat, începând din 1961, o intensă activitate publicistică în paginile cotidianului gălăţean ''Viaţa nouă'' şi ale altor publicaţii, împărtăşind importante contribuţii de istorie literară sau culturală. Astfel, în numeroasele articole şi studii din presa locală sau centrală a oferit tiparului informaţii şi documente inedite, descoperite în arhive de stat sau particulare, legate de activitatea unor personalităţi marcante ale literaturii române.
:Contribuțiile profesorului Gheorghe Ştefănescu în ceea ce priveşte istoria locală s-au concretizat în inedite şi valoroase studii referitoare la legăturile cu Galaţiul ale unor mari scriitori români precum Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Spiru C. Haret, Liviu Rebreanu, Alexandru Vlahuţă, Mihail Kogălniceanu etc. A realizat, alături de Ioan Brezeanu, lucrări de referinţă, în care istoria Galaţiului se împleteşte cu cea a învăţământului românesc şi care, alături de alte importante contribuţii, constituie şi astăzi preţioase surse de documentare, scopul declarat fiind cel de a aduce „un binemeritat omagiu tuturor slujitorilor şcolii, modelatori de suflete şi caractere”.
:A scris despre personalităţi gălăţene sau despre dascălii gălăţeni de altădată, dar cea mai mare dragoste a fost Eminescu, căruia i-a dedicat o mare parte din timpul cercetărilor sale. Cu grijă şi meticulozitate a adunat materiale iconografice şi documentare inedite referitoare la poetul naţional, a luat legătura cu urmaşii acestuia şi a constituit o adevărată expoziţie itinerantă, compusă din 118 planşe adunate în dosarul „Eminescu şi Galaţiul : mărturii documentare”, care de-a lungul timpului a fost etalată atât la Muzeul de Istorie din Galaţi cât şi la Biblioteca „V.A. Urechia”. Din păcate, nu a reuşit să-şi ducă la îndeplinire proiectul de editare a volumului „Eminescu, lumina peste veac“, a cărui prefaţă a fost scrisă de cunoscutul eminescolog Augustin Z. N. Pop. 
:Spirit enciclopedic, Gheorghe S. Ştefănescu rămâne un etalon al meseriei sale, un dascăl de suflet, „o personalitate care a dat aură solară timpului în care a trăit”, după cum sensibil îl caracteriza profesorul Corneliu Stoica, un eminent cercetător şi un istoric literar dăruit, căruia i se datorează scoaterea la lumină a multor fapte legate de meleagurile Galaţiului şi de oamenii acestuia şi a cărui amintire va înfrunta cu siguranţă timpul.

== Biografie == 
:'''Data şi locul naşterii:'''   27 iunie 1925, Brăila
:'''Data şi locul decesului:'''   30 noiembrie 1992, Galaţi
:'''Studii:'''   
:*Şcoala Primară Nr. 7 Galaţi (1932-1937);
:*Şcoala Normală "Costache Negri" Galaţi (1937-1945);
:*Liceul "Vasile Alecsandri" Galaţi (1945-1946);
:*Facultatea de Filologie, Universitatea "Al.I. Cuza" Iaşi (1946-1950).

:'''Activitate socio-profesională:'''
:*profesor de limba şi literatura română la diferite şcoli generale şi licee din Galaţi (1950-1960);
:*profesor de limba şi literatura română la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi (1960-1985);
:*secretar al Filialei Galaţi a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (1962-1970);
:*secretar al Societăţii Culturale „V.A. Urechia” (după 1974).

[[File:Catedra.jpg |thumb|'''''La catedră''''']]

:'''Distincţii:'''
:*„Gradaţia de Merit”, acordată personalului didactic cu peste 25 de ani în învățământ. 



:'''Debut:'''
:*publicistic, în ziarul ''Viaţa nouă'' din Galaţi (1961).

:'''Colaborări la publicații:''' ''Ateneu, Caiete botoşănene, Cîntarea României, Convorbiri literare, Cronica, Danubius, Dunărea, Flacăra, Incandescenţe, Magazin, Magazin istoric, Manuscriptum, Pagini dunărene, Porto-Franco, Revista noastră, Revista de pedagogie, România literară, Şcoala gălăţeană, Viaţa liberă, Viața nouă etc'', etc.


:::::'''''„Gheorghe S. Ştefănescu nu poate fi uitat, nu pot să-l uite generaţiile de elevi care l-au avut profesor, nu pot să-l uite cei care l-au cunoscut. A fost un om de o delicateţe deosebită, din stirpea acelora care şi-au făurit interiorul, atitudinea şi comportamentul adăpându-se la izvoarele nesecate ale culturii române şi universale. A fost omul arhivelor, al bibliotecilor, a explorat cu răbdare şi pasiune în preaplinul acestora, scoţând din adâncul lor zăcământul preţios ce purta în el bobul de diamant, în stare să lumineze un segment al istoriei şi culturii gălăţene sau naţionale.”''''' (Corneliu Stoica)

== Fișier de autoritate ==
:[http://193.231.136.4/opac/authority/141006 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]

== Surse ==
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman. ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010'', Galaţi, Axis Libri, 2011.