View source for Silviu Zavulovici

<div style="text-align: justify;"> '''''Compozitor, dirijor, profesor'''''

:'''''„Am slujit, slujesc şi voi sluji fără rezerve de-a lungul anilor care vin, cu aceeaşi dăruire, valorile creaţiei noastre româneşti.”'''''
[[File:Zavulovici silviu autograf.jpg |thumb|200px| Autograf Silviu Zavulovici]]

[[File:Silviu.jpg |thumb|200px|'''Silviu Zavulovici''' - compozitor, dirijor, profesor]]
== Prezentare ==
:Născut la Cernăuţi, pe plaiurile minunatei Bucovine, într-o familie de muzicieni, Silviu Zavulovici a început studiul muzicii la vârsta de 6 ani, primele noţiuni în arta pianistică fiindu-i oferite de mama sa Natalia, care era pianistă. Următorii paşi în lumea muzicii i-au fost călăuziţi de tatăl său, compozitorul Alexandru Zavulovici, iniţiator al Operei din Cernăuţi, de la care a învăţat primele noţiuni teoretice „aprofundate şi dezvoltate în ore de muncă asiduă”.
:Una dintre amintirile care nu i s-au dezlipit de suflet toată viaţa a fost întâlnirea cu marele compozitor George Enescu, care urma să concerteze în sala Conservatorului „Musikverein”, sală unde tânărul Silviu Zavulovici repeta pentru studiile de muzică de cameră.
:Anexarea Bucovinei de Nord la Uniunea Sovietică în urma Dictatului de la Viena a marcat un moment de răscruce în viaţa tânărului muzician, fiind nevoit să se refugieze cu familia la Bucureşti, la un frate al mamei sale. 
:A urmat perioada războiului, fiind înrolat pe frontul de Est cu Regimentul „11 Roşiori”, unde a trebuit să facă față bolii, rănilor, morții şi prizonieratului: ''din aproape 300 am scăpat cu viaţă doi, un ofiţer de la vânători de munte şi cu mine. Ghinionul a venit înzecit, am fost culeşi din toate spitalele şi duşi într-un dramatic prizonierat în Siberia.''
:După război și o scurtă oprire la Catedra de operă şi corepetiţie a Conservatorului din Iaşi, Silviu Zavulovici s-a retras la Focşani, unde a supravieţuit datorită lecţiilor de pian şi catedrei primite la Liceul „Unirea” din localitate. Perioada petrecută în oraşul de pe Milcov a fost una de pionierat, maestrul înființând acolo Filarmonica de Stat „Unirea”, fiind directorul şi dirijorul acesteia timp de unsprezece ani.
:Un sfert de secol din viaţă l-a petrecut apoi la Galaţi, fiind numit în 1961 director al Teatrului Muzical din localitate. În oraşul de la Dunăre a pus bazele orchestrei simfonice gălăţene şi a colectivului Teatrului Muzical. Dirijor şi director (1961-1966) al acestui teatru, Silviu Zavulovici şi-a pus amprenta pe evoluţia repertorială a teatrului prin aducerea în luminile rampei a unor lucrări reprezentative din arta universală şi naţională. Împreună cu Filarmonica gălăţeană a susţinut numeroase turnee în ţară şi peste hotare. A compus lieduri, suite pentru orchestră simfonică, cor şi piese pentru voce şi orchestră.
:A colaborat cu nume mari ale artei interpretative şi componistice româneşti şi internaţionale, printre aceştia numărându-se şi personalităţi care au fost legate de Galaţi prin obârşie sau prin cariera artistică, unora dintre aceştia fiindu-le mentor în descifrarea lumii minunate a muzicii. Despre perioada petrecută la Galaţi maestrul mărturisea: ''marea mea mulţumire este faptul că suntem amintiţi în lexicoanele actuale – atât naţionale cât şi universale. O altă mare plăcere o constituie întâlnirea cu foşti colaboratori, eu am avut şi marele noroc că am prins pleiada de aur – Voicu, Orlov, Aldulescu, Herlea, Goangă, Teodorian.''
:Numele dirijorului Silviu Zavulovici se regăseşte în galeria reprezentativă a muzicii româneşti, alături de nume de rezonanţă ale unor mari artişti ai baghetei, cum sunt Mihai Brediceanu, Iosif Conta, Nicolae Boboc, Paul Popescu, Ion Baciu şi alţii, maestrul legându-şi puternic personalitatea artistică de oraşul de la Dunăre prin ceea ce a reuşit să făurească şi prin pasiunea cu care a slujit muzica, atât cea lirică, cât şi cea simfonică.
[[File:Zavulovici silviu dirijor.jpg |thumb|200px|]]

== Biografie ==
:'''Data şi locul naşterii:''' 16 februarie 1922, Cernăuţi
:'''Data şi locul decesului:''' 16 octombrie 1998, [[Galați]]

:'''Studii:''' 
:*clasele primare la Şcoala de Aplicaţie de pe lângă Şcoala Normală de băieţi din Cernăuţi (1928-1932);
:*studii secundare şi liceale la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuţi (1932-1940), cu examenul de bacalaureat în iunie 1940;
:*în paralel cu studiile de la Liceul „Aron Pumnul”, a urmat cursurile Conservatorului din Cernăuţi, clasa de pian a  profesorului Titus Tarnavschi, ani de specializare la clasa de pian a profesorului Paul Jelescu şi a studiat muzica de cameră şi compoziţia cu muzicianuceh Otakar Hřímalý de la Conservatorul german „Musikverein”;
:*Şcoala de Ofiţeri de Cavalerie din Târgovişte (promoţia 1943);
:*a susţinut examenul de solist piano-forte în faţa unei comisii de sesiune extraordinară, al cărei preşedinte era compozitorul Antonin Ciolan, la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Iași, fiind declarat reuşit excepţional, acordându-i-se titlul de Maestru (1947);
:*Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, Facultatea Compoziţie-Dirijat-Pedagogie, secţia Muzicologie din Bucureşti (1956-1961).

:'''Activitate socio-profesională:'''
:*pianist corepetitor al Operei din Cernăuţi;
:*sublocotenent, înrolat pe Frontul de Est, în funcţia de Comandant, cu Regimentul „11 Roşiori” (apr. - aug. 1944);
:*prizonier în U.R.S.S. (aug. 1944 - apr. 1945);
:*locotenent voluntar în Divizia „Horia, Cloşca şi Crişan”, Regimentul 5 Infanterie Voluntari (apr. - mai 1945);
:*profesor la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi (1948-1950);
:*profesor de muzică şi desen la Şcoala de Băieţi nr. 3 din Focşani (15 oct. 1949 - 30 sept. 1950);
:*profesor de muzică la Şcoala Pedagogică de Învăţătoare din Focşani (1951-1954) şi la Liceul de băieţi „Unirea” din Focşani (1950-1961);
:*fondator, director şi prim dirijor al Filarmonicii de Stat „Unirea” din Focşani (1950-1961);
:*director (1 oct. 1961 - 1966) şi prim dirijor (1966-1984) la Teatrul Muzical „N. Leonard” din Galaţi, unde şi-a pus în valoare talentul prin câteva montări de excepţie a unor spectacole de operă și operetă, revenind în perioada 1991-1993;
:*a dirijat în majoritatea Filarmonicilor din ţară, precum şi la Opera din Bucureşti;
:*a întreprins turnee prin ţară şi peste hotare (Austria, Ungaria, U.R.S.S., R. D. Germania, Iugoslavia);
:*a compus lieduri, suite pentru orchestră simfonică, un oratoriu pentru solişti, orchestră simfonică şi cor, piese pentru voce şi orchestră;
:*a semnat direcţia muzicală a numeroasespectacole;
:*a colaborat cu nume de rezonanţă ale artei interpretative şi dirijorale.

:'''Afiliere:'''
:*membru al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război;
:*membru al Asociaţiei „Tradiţia Cavaleriei din România” (din 1993).

:'''Premii (selectiv):'''
:*Diplomă cu ocazia Jubileului de 35 de ani al Teatrului Muzical „N. Leonard” din Galaţi (1991);
:*Premiul Criticii Muzicale „Mihail Jora” pentru întreaga carieră artistică acordat de Uniunea Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali (15 apr. 1997);
:*Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate la prima ediţie a Festivalului „Dunărea albastră” (Galaţi, 1998).

:'''Performanţe:''' montarea în premieră absolută a operei „Petru Rareş” de Eduard Caudella (1977) şi a operetei „Leonard” de Florin Comişel (1973), aceasta din urmă obținând premiul I şi titlul de laureat al Festivalului Naţional „Cîntarea României”, ediţia a III-a.

== Fişier de autoritate ==
:[https://tinread.bvau.ro/opac/authority/157533 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]

== Surse ==
:*'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman.''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2012 - 2013'', Galaţi, Axis Libri, 2014.

== Referințe ==
:*'''Dumitru Sandu:''' ''În existenţa Teatrului Muzical „N. Leonard” o prezenţă ca cea a maestrului Silviu Zavulovici înseamnă deja istorie. Dar o istorie care continuă prin artistul mereu tânăr sufleteşte şi prin cei care au preluat de la el puterea de a exista în spaţiul privilegiat al artei.''

:*'''Ionel Moineagu:''' ''...este un vrăjitor al intrumentiştilor şi al interpretării muzicale. Aşa va fi acest om Bucovinean toată viaţa, în prezenţa sa nu poţi să cânţi decât bine, muzica se face cu sufletul pentru suflet, gestica largă pentru a cuprinde orchestra, să o vrăjească şi să scoată din ea nebănuitele puteri.''


:[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]