View source for Atestare documentară

[[File:Biserica Precista In alendarul cultural al jud covurlui 1922mic.jpg|thumb|alt=Biserica precista|Biserica Precista]]
: Pentru atestarea documentară a oraşului Galaţi au fost vehiculate mai multe variante.
: Anul 1418 a fost adus în discuţie, în 1927, de C. Karadja, care menţiona existenţa în cronica lui Ulrich von Richenthal, dedicată dezbaterilor Conciliului de la Constanţa, a unui reprezentant al Moldovei venit din partea oraşului Galff, toponim care s-ar apropia de denumirea oraşului Galaţi. Denumirea de Galff apare doar într-o variantă a cronicii terminată în 1467.
: Anul 1445 este confirmat de un document datat 22 martie 1445, publicat într-o colecţie de documente poloneze (Akta grodzkte i ziemskie, IX), care vorbeşte despre o judecată între Nicolaus Zyndrich, pârât şi Angelo Lercario din Galaţi, pentru 800 de florini, valoarea mărfurilor luate din portul dunărean. Acest act constituie prima atestare documentară a oraşului Galaţi, ce dovedeşte importanţa economică a acestuia. (Paul Păltănea, „Galaţi : Legendă şi istorie”, în Şcoala gălăţeană, nr. 7, sept. 1990, p. 8)
: Ulterior, în  Istoria oraşului Galaţi, a cărei primă ediţie a fost publicată în 1994, istoricul Paul Păltănea afirmă că documentul menţionat mai sus, din 22 martie 1445 şi respectiv 27 septembrie 1445 păstrate sub forma unui regest românesc, nu mai pot constitui argumente pentru existenţa Galaţilor în secolul al XV-lea, primul referindu-se la cartierul Galata din Constantinopol iar în documentul original al celui de-al doilea nefiind menţionat Galaţiul.
: D. Ciurea a afirmat că Galaţi „este probabil satul de la gârla Brateşului, amintit în documentul din 15 iulie 1448”, părere greşită cf. Istoricului Paul Păltănea, care notează că gârla Brateşului nu este lacul Brateş (afirmaţie făcută de M. Costăchescu în „Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare”, II, Iaşi, 1932, p. 340) ci un pârâu care se vărsa în lacul Brateş. (Paul Păltănea, Istoria oraşului Galaţi, vol. 1, Galaţi, Partener, 2008, p. 35).
: Târgul Galaţi s-a dezvoltat pe malul Dunării, la „Vadul lui Raşcu”, locul de pornire al celor două drumuri care duceau spre nordul ţării: cel de pe vale Prutului, marcat pe harta întocmită de Richard Waponwski în 1556 prin indicarea târgului Galaţi şi cel care urma valea Bârladului, numit la 12 mai 1546 „drumul Galaţilor”. (Paul Păltănea, Istoria oraşului Galaţi, vol. 1, Galaţi, Partener, 2008, p. 35).
: Nu se cunoaşte nici un document emis în sec. al XV-lea în care să fie menţionat oraşul Galaţi.
: Menţionarea Galaţilor pe harta lui Richard Wapowschi, „Polonia et etiam Hungaria ac Walachia, Turcia, Tartaria et Masovia”, întocmită probabil în 1526, ca şi categorisirea de oppidum (Târg) în descrierea lui Georg Reicherstorffer, Chorografia Moldaviae, quae olim Dacia pars, 1541, sunt argumente în favoarea ipotezei că târgul s-a format către sfârşitul secolului al XV-lea, în vremea de după cucerirea de către turci a cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă. (Paul Păltănea, Istoria oraşului Galaţi, vol. 1, Galaţi, Partener, 2008, p. 49).