Ştefan Petică - Revision history

Camelia: /* Fişier de autoritate */

2022-05-06T06:29:30Z

‎Fişier de autoritate

Tena at 15:46, 25 June 2021

2021-06-25T15:46:02Z

Tena at 15:44, 25 June 2021

2021-06-25T15:44:48Z

Tena at 15:17, 25 June 2021

2021-06-25T15:17:27Z

Tena at 16:21, 24 June 2021

2021-06-24T16:21:54Z

Tena at 16:20, 24 June 2021

2021-06-24T16:20:28Z

Tena at 16:17, 24 June 2021

2021-06-24T16:17:41Z

Tena at 17:00, 21 June 2021

2021-06-21T17:00:46Z

Tena: Created page with "::::'''''Poet, ziarist''''' ::::'''''„Pe mine focul mistuitor care ardea în suflet şi acel orgoliu demonic şi posomorât... mă ţineau vecinic la o parte, plecându-mă..."

2021-06-21T16:54:10Z

Created page with "::::'''''Poet, ziarist''''' ::::'''''„Pe mine focul mistuitor care ardea în suflet şi acel orgoliu demonic şi posomorât... mă ţineau vecinic la o parte, plecându-mă..."

New page

::::'''''Poet, ziarist'''''
::::'''''„Pe mine focul mistuitor care ardea în suflet şi acel orgoliu demonic şi posomorât... mă ţineau vecinic la o parte, plecându-mă sub jugul îngrozitoarei mele personalităţi, de care nu puteam scăpa nici o clipă.”'''''
[[File:Buhociu autogr.PNG|thumb|200 px|Autograf Octavian Buhociu]]
[[File:Buhociu.PNG|thumb|200 px|'''Octavian Buhociu''' - etnolog, folclorist]]

== Prezentare ==
:Ștefan Petică se trage din neam simplu de răzeşi, originea numelui său fiind dată de un viteaz înaintaş al său, stegar pe vremea lui Ştefan cel Mare, al cărui stindard ajunsese, în urma războaielor purtate, o fâşie atât de zdrenţuită încât camarazii de arme îl numeau „cel cu petică”. Răzeş „moldovenesc şi descendent din viţa marelui Ştefan” se vedea pe sine poetul, mândru de originea vitejească şi îndepărtată a familiei.
:Animat de sentimente faţă de cei năpăstuiţi, a aderat cu însuflețirea și devotamentul tinereții la mişcarea socialistă. Ştefan Petică s-a remarcat iniţial în domeniul reportajului politic, prezentând în articolele sale realitatea socială a vremurilor pe care le trăia. Apreciat drept un ziarist de mare talent, Ştefan Petică<ref>Pseudonime: Caton (Apărarea naţională, 1902; România jună, 1900); Erics (Lumea nouă, 1896-1898); Fanta-Cella; Iwann; Muşat, Narcis, M. Pall (România jună, 1900); Iohn Ruskin; Sapho (Lumea nouă, 1898); Senez (Lumea nouă, 1897-1898; Lumea nouă ştiinţifică şi literară, 1896); Şt. P. Senez (Lumea nouă, 1897); Sentino (România jună, 1899-1900); Sergiu (Apărarea naţională, 1901; România jună, 1899-1900); Step, P. Stiopca, Ştefan (Lumea nouă, 1897-1898; România jună, 1900); P. Ştefan (Dorobanţul, 1903; România ilustrată, 1901); Trubadur (Depeşa, 1901; România jună, 1900); Ywann.</ref> s-a orientat ulterior spre proză, unde a exploatat contrastele din realitatea cotidiană, dar şi spre poezie, unde s-a manifestat ca primul poet român autentic modern, fiind considerat de George Călinescu primul simbolist declarat.
:Dramaturgul Ştefan Petică a lăsat în urma sa câteva piese inedite având ca temă mediul rural. Măiestria scrierii în tiparele celei mai curate limbi româneşti era dublată de cunoştinţe aprofundate de limbă franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă şi rusă, Ştefan Petică întrunind toate caracteristicile unui om de cultură complet, care şi-a exprimat ideile şi în diverse alte domenii. A perceput permanent discrepanţa dintre el şi restul lumii: ''„îngropat în mormanele de cărţi, având vecinic înainte grija zilei de mâine, căutând s-ajung cât mai degrabă la liman, mie nu-mi erau îngăduite plăcerile. ... Şi mă apuca atunci desperare adâncă, fără margeni, văzând că viaţa mea va fi pentru totdeauna lipsită de tinereţe, cum a şi fost.”'' Doar o nemăsurată forţă morală l-a ajutat să înfrunte cu stoicism greutăţile vieţii, perseverând în a-şi realiza opera. Condiţiile de viaţă din Bucureşti i-au afectat sănătatea, determinându-l să se retragă spre sfârşitul vieţii la [[Buceşti]], în sânul familiei, unde tuberculoza i-a curmat viaţa prematur, la 27 de ani, înainte de a da pe de-a-ntregul măsura talentului său.
:[[Pamfil Şeicaru]], într-o sensibilă evocare a poetului cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la trecerea sa în nefiinţă, îi contura profilul, împletind destinul uman al poetului cu cel literar. Prevestitor, pe de o parte, al unei noi epoci în evoluţia liricii româneşti prin „poezia sa delicată, vaporoasă”, marele gazetar descoperea în
linia vieţii poetului, „dreaptă ca o săgeată svârlită vânjos şi temerar să străpungă cerul şi frântă brusc”, „un punct de plecare... o luminoasă dâră în taina sufletului intelectualului desrădăcinat din clasa ţărănească”.
„Tot poezia e parfumul vieţii!” a fost până în ultimul moment crezul care l-a însoţit pe cărările vieţii, versurile sale exprimând cel mai adevărat destinu-i tragic: „Cântarea care n’a fost spusă/E mai frumoasă ca oricare”

== Biografie ==
:'''Data şi locul naşterii:''' 22 ianuarie 1877, sat [[Buceşti]], com. [[Iveşti]], [[jud. Galaţi]]

:'''Data şi locul decesului:''' 7 octombrie 1904, sat [[Buceşti]], com. [[Iveşti]], j[[ud. Galaţi]]

:'''Studii:'''
:*clasele primare la Lieşti;
:*prima clasă de gimnaziu în cadrul caselor Smarandei Iaconachi (1888);
:*Gimnaziul „D.A. Sturdza” din Tecuci (1888-1892);
:*Liceul Real „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1892-1896);
:*bacalaureatul la Bucureşti (1898);
:*Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti (înscris în 1898, fără
obţinerea licenţei)
Facultatea de Matematică din Bucureşti
(1902-1903).
Activitate socio-profesională:
:*a participat la întâlnirile cenaclului
patronat de profesorul G. Chirvăsuţă
la Tecuci (de la vârsta de 13 ani);
:*a participat, alături de I. Nădejde şi
Vasile G. Morţun, la manifestaţiile
socialiste din Tecuci (în perioada
liceului);
:*a participat alături de Liviu
Macedonescu la editarea revistei de
orientare socialistă Propăşirea, din care
nu a apărut decât un singur număr (în
1895);
:*redactor la ziarul Lumea nouă (din
1898);
:*redactor la revista Capitala din Bucureşti (1898-1899);
:*secretar de redacţie la Literatorul (februarie – iunie 1899);
:*şi-a satisfăcut stagiul militar la Regimentul VI nr. 24 din Tecuci (1899);
:*redactor la Economia naţională (1902-1903);
:*redactor la La Roumanie (1902);
:*bibliotecar la Ministerul de Agricultură şi Domenii (câteva luni);
:*a frecventat cenaclul literar al lui Al. Macedonski
:'''Titluri ştiinţifice:'''
:*).

:'''Activitate socio-profesională:'''
:
în limba română a lucrării '''Folclorul de iarnă, ziorile şi poezia păstorească''' (1979).

:'''Afiliere:'''
:*Afiliere:
:*membru al Asociaţiei Generale a Presei
(1902), secretar şi membru în Comisia
pentru redactarea proiectului de statut al
acesteia.
Colaborări la publicaţii: Apărarea naţională,
Depeşa, Dorobanţul, Economia naţională, Făt�Frumos, Literatorul, Literatură şi artă română, Lumea
nouă, Lumea nouă literară şi ştiinţifică, Munca, Noua
revistă română, Pagini alese, România ilustrată,
România jună, Românul literar, Semănătorul.
:'''Distincţii-Decoraţii:'''
:'''Colaborări la publicaţii:''' '' (Costa Rica), ''Zeitschrift für Balkanologie'' (Wiesbaden).

== Note ==
<references />

== Fişier de autoritate ==
:[http://10.1.1.4/opac/authority/122186 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]

== Surse ==
:'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute,''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2009'', Galaţi, Axis Libri, 2010.

== Resurse electronice ==
:*'''

:[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]

@@ Line 47: / Line 47: @@
 == Fişier de autoritate ==
-:[http://193.231.136.4/opac/authority/112257 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:[http://tinread.bvau.ro/opac/authority/112257 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==

@@ Line 9: / Line 9: @@
 :Dramaturgul Ştefan Petică a lăsat în urma sa câteva piese inedite având ca temă mediul rural. Măiestria scrierii în tiparele celei mai curate limbi româneşti era dublată de cunoştinţe aprofundate de limbă franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă şi rusă, Ştefan Petică întrunind toate caracteristicile unui om de cultură complet, care şi-a exprimat ideile şi în diverse alte domenii. A perceput permanent discrepanţa dintre el şi restul lumii: ''„îngropat în mormanele de cărţi, având vecinic înainte grija zilei de mâine, căutând s-ajung cât mai degrabă la liman, mie nu-mi erau îngăduite plăcerile. ... Şi mă apuca atunci desperare adâncă, fără margeni, văzând că viaţa mea va fi pentru totdeauna lipsită de tinereţe, cum a şi fost.”'' Doar o nemăsurată forţă morală l-a ajutat să înfrunte cu stoicism greutăţile vieţii, perseverând în a-şi realiza opera. Condiţiile de viaţă din Bucureşti i-au afectat sănătatea, determinându-l să se retragă spre sfârşitul vieţii la [[Buceşti]], în sânul familiei, unde tuberculoza i-a curmat viaţa prematur, la 27 de ani, înainte de a da pe de-a-ntregul măsura talentului său.
 :[[Pamfil Şeicaru]], într-o sensibilă evocare a poetului cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la trecerea sa în nefiinţă, îi contura profilul, împletind destinul uman al poetului cu cel literar. Prevestitor, pe de o parte, al unei noi epoci în evoluţia liricii româneşti prin „poezia sa delicată, vaporoasă”, marele gazetar descoperea în linia vieţii poetului, „dreaptă ca o săgeată svârlită vânjos şi temerar să străpungă cerul şi frântă brusc”, „un punct de plecare... o luminoasă dâră în taina sufletului intelectualului desrădăcinat din clasa ţărănească”.
-:„Tot poezia e parfumul vieţii!” a fost până în ultimul moment crezul care l-a însoţit pe cărările vieţii, versurile sale exprimând cel mai adevărat destinu-i tragic: „Cântarea care n’a fost spusă/E mai frumoasă ca oricare”
+:„Tot poezia e parfumul vieţii!” a fost până în ultimul moment crezul care l-a însoţit pe cărările vieţii, versurile sale exprimând cel mai adevărat destinu-i tragic: '''„Cântarea care n’a fost spusă/E mai frumoasă ca oricare”'''.
 == Biografie ==

@@ Line 6: / Line 6: @@
 == Prezentare ==
 :Ștefan Petică se trage din neam simplu de răzeşi, originea numelui său fiind dată de un viteaz înaintaş al său, stegar pe vremea lui Ştefan cel Mare, al cărui stindard ajunsese, în urma războaielor purtate, o fâşie atât de zdrenţuită încât camarazii de arme îl numeau „cel cu petică”. Răzeş „moldovenesc şi descendent din viţa marelui Ştefan” se vedea pe sine poetul, mândru de originea vitejească şi îndepărtată a familiei.
-:Animat de sentimente faţă de cei năpăstuiţi, a aderat cu însuflețirea și devotamentul tinereții la mişcarea socialistă. Ştefan Petică s-a remarcat iniţial în domeniul reportajului politic, prezentând în articolele sale realitatea socială a vremurilor pe care le trăia. Apreciat drept un ziarist de mare talent, Ştefan Petică<ref>Pseudonime: Caton (Apărarea naţională, 1902; România jună, 1900); Erics (Lumea nouă, 1896-1898); Fanta-Cella; Iwann; Muşat, Narcis, M. Pall (România jună, 1900); Iohn Ruskin; Sapho (Lumea nouă, 1898); Senez (Lumea nouă, 1897-1898; Lumea nouă ştiinţifică şi literară, 1896); Şt. P. Senez (Lumea nouă, 1897); Sentino (România jună, 1899-1900); Sergiu (Apărarea naţională, 1901; România jună, 1899-1900); Step, P. Stiopca, Ştefan (Lumea nouă, 1897-1898; România jună, 1900); P. Ştefan (Dorobanţul, 1903; România ilustrată, 1901); Trubadur (Depeşa, 1901; România jună, 1900); Ywann.</ref> s-a orientat ulterior spre proză, unde a exploatat contrastele din realitatea cotidiană, dar şi spre poezie, unde s-a manifestat ca primul poet român autentic modern, fiind considerat de George Călinescu primul simbolist declarat.
+:Animat de sentimente faţă de cei năpăstuiţi, a aderat cu însuflețirea și devotamentul tinereții la mişcarea socialistă. Ştefan Petică s-a remarcat iniţial în domeniul reportajului politic, prezentând în articolele sale realitatea socială a vremurilor pe care le trăia. Apreciat drept un ziarist de mare talent, Ştefan Petică<ref>Pseudonime: Caton (''Apărarea naţională'', 1902; ''România jună'', 1900); Erics (''Lumea nouă'', 1896-1898); Fanta-Cella; Iwann; Muşat, Narcis, M. Pall (''România jună'', 1900); Iohn Ruskin; Sapho (''Lumea nouă'', 1898); Senez (''Lumea nouă'', 1897-1898; ''Lumea nouă ştiinţifică şi literară,'' 1896); Şt. P. Senez (''Lumea nouă'', 1897); Sentino (''România jună'', 1899-1900); Sergiu (''Apărarea naţională'', 1901; ''România jună'', 1899-1900); Step, P. Stiopca, Ştefan (''Lumea nouă'', 1897-1898; ''România jună'', 1900); P. Ştefan (''Dorobanţul'', 1903; ''România ilustrată'', 1901); Trubadur (''Depeşa'', 1901; ''România jună'', 1900); Ywann.</ref> s-a orientat ulterior spre proză, unde a exploatat contrastele din realitatea cotidiană, dar şi spre poezie, unde s-a manifestat ca primul poet român autentic modern, fiind considerat de George Călinescu primul simbolist declarat.
 :Dramaturgul Ştefan Petică a lăsat în urma sa câteva piese inedite având ca temă mediul rural. Măiestria scrierii în tiparele celei mai curate limbi româneşti era dublată de cunoştinţe aprofundate de limbă franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă şi rusă, Ştefan Petică întrunind toate caracteristicile unui om de cultură complet, care şi-a exprimat ideile şi în diverse alte domenii. A perceput permanent discrepanţa dintre el şi restul lumii: ''„îngropat în mormanele de cărţi, având vecinic înainte grija zilei de mâine, căutând s-ajung cât mai degrabă la liman, mie nu-mi erau îngăduite plăcerile. ... Şi mă apuca atunci desperare adâncă, fără margeni, văzând că viaţa mea va fi pentru totdeauna lipsită de tinereţe, cum a şi fost.”'' Doar o nemăsurată forţă morală l-a ajutat să înfrunte cu stoicism greutăţile vieţii, perseverând în a-şi realiza opera. Condiţiile de viaţă din Bucureşti i-au afectat sănătatea, determinându-l să se retragă spre sfârşitul vieţii la [[Buceşti]], în sânul familiei, unde tuberculoza i-a curmat viaţa prematur, la 27 de ani, înainte de a da pe de-a-ntregul măsura talentului său.
 :[[Pamfil Şeicaru]], într-o sensibilă evocare a poetului cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la trecerea sa în nefiinţă, îi contura profilul, împletind destinul uman al poetului cu cel literar. Prevestitor, pe de o parte, al unei noi epoci în evoluţia liricii româneşti prin „poezia sa delicată, vaporoasă”, marele gazetar descoperea în linia vieţii poetului, „dreaptă ca o săgeată svârlită vânjos şi temerar să străpungă cerul şi frântă brusc”, „un punct de plecare... o luminoasă dâră în taina sufletului intelectualului desrădăcinat din clasa ţărănească”.
@@ Line 36: / Line 36: @@
 :*redactor la ''La Roumanie'' (1902);
 :*bibliotecar la Ministerul de Agricultură şi Domenii (câteva luni);
-:*a frecventat cenaclul literar al lui Al. Macedonski
+:*a frecventat cenaclul literar al lui Al. Macedonski.
 :'''Afiliere:'''
 :*membru al Asociaţiei Generale a Presei (1902), secretar şi membru în Comisia pentru redactarea proiectului de statut al acesteia.
-:'''Colaborări la publicaţii''': ''Apărarea naţională, Depeşa, Dorobanţul, Economia naţională, Făt-Frumos, Literatorul, Literatură şi artă română, Lumea nouă, Lumea nouă literară şi ştiinţifică, Munca, Noua revistă română, Pagini alese, România ilustrată, România jună, Românul literar, Semănătorul.
+:'''Colaborări la publicaţii''': ''Apărarea naţională, Depeşa, Dorobanţul, Economia naţională, Făt-Frumos, Literatorul, Literatură şi artă română, Lumea nouă, Lumea nouă literară şi ştiinţifică, Munca, Noua revistă română, Pagini alese, România ilustrată, România jună, Românul literar, Semănătorul.''
 == Note ==

@@ Line 1: / Line 1: @@
 ::::'''''Poet, ziarist'''''
 ::::'''''„Pe mine focul mistuitor care ardea în suflet şi acel orgoliu demonic şi posomorât... mă ţineau vecinic la o parte, plecându-mă sub jugul îngrozitoarei mele personalităţi, de care nu puteam scăpa nici o clipă.”'''''
-[[File:Buhociu autogr.PNG|thumb|200 px|Autograf Octavian Buhociu]]
+[[File:Petica autograf.PNG|thumb|200 px|Autograf Ștefan Petică]]
 [[File:Petica.PNG|thumb|200 px|'''Ștefan Petică''' - Poet, ziarist]]

@@ Line 12: / Line 12: @@
 == Biografie ==
-:'''Data şi locul naşterii:''' 22 ianuarie 1877, sat [[Buceşti]], com. [[Iveşti]], [[jud. Galaţi]]
+:'''Data şi locul naşterii:''' 22 ianuarie 1877, [[sat Buceşti]], [[com. Iveşti]], [[jud. Galaţi]]
-:'''Data şi locul decesului:''' 7 octombrie 1904, sat [[Buceşti]], com. [[Iveşti]], j[[ud. Galaţi]]
+:'''Data şi locul decesului:''' 7 octombrie 1904, [[sat Buceşti]], [[com. Iveşti]], j[[ud. Galaţi]]
 :'''Studii:'''

@@ Line 8: / Line 8: @@
 :Animat de sentimente faţă de cei năpăstuiţi, a aderat cu însuflețirea și devotamentul tinereții la mişcarea socialistă. Ştefan Petică s-a remarcat iniţial în domeniul reportajului politic, prezentând în articolele sale realitatea socială a vremurilor pe care le trăia. Apreciat drept un ziarist de mare talent, Ştefan Petică<ref>Pseudonime: Caton (Apărarea naţională, 1902; România jună, 1900); Erics (Lumea nouă, 1896-1898); Fanta-Cella; Iwann; Muşat, Narcis, M. Pall (România jună, 1900); Iohn Ruskin; Sapho (Lumea nouă, 1898); Senez (Lumea nouă, 1897-1898; Lumea nouă ştiinţifică şi literară, 1896); Şt. P. Senez (Lumea nouă, 1897); Sentino (România jună, 1899-1900); Sergiu (Apărarea naţională, 1901; România jună, 1899-1900); Step, P. Stiopca, Ştefan (Lumea nouă, 1897-1898; România jună, 1900); P. Ştefan (Dorobanţul, 1903; România ilustrată, 1901); Trubadur (Depeşa, 1901; România jună, 1900); Ywann.</ref> s-a orientat ulterior spre proză, unde a exploatat contrastele din realitatea cotidiană, dar şi spre poezie, unde s-a manifestat ca primul poet român autentic modern, fiind considerat de George Călinescu primul simbolist declarat.
 :Dramaturgul Ştefan Petică a lăsat în urma sa câteva piese inedite având ca temă mediul rural. Măiestria scrierii în tiparele celei mai curate limbi româneşti era dublată de cunoştinţe aprofundate de limbă franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă şi rusă, Ştefan Petică întrunind toate caracteristicile unui om de cultură complet, care şi-a exprimat ideile şi în diverse alte domenii. A perceput permanent discrepanţa dintre el şi restul lumii: ''„îngropat în mormanele de cărţi, având vecinic înainte grija zilei de mâine, căutând s-ajung cât mai degrabă la liman, mie nu-mi erau îngăduite plăcerile. ... Şi mă apuca atunci desperare adâncă, fără margeni, văzând că viaţa mea va fi pentru totdeauna lipsită de tinereţe, cum a şi fost.”'' Doar o nemăsurată forţă morală l-a ajutat să înfrunte cu stoicism greutăţile vieţii, perseverând în a-şi realiza opera. Condiţiile de viaţă din Bucureşti i-au afectat sănătatea, determinându-l să se retragă spre sfârşitul vieţii la [[Buceşti]], în sânul familiei, unde tuberculoza i-a curmat viaţa prematur, la 27 de ani, înainte de a da pe de-a-ntregul măsura talentului său.
-:[[Pamfil Şeicaru]], într-o sensibilă evocare a poetului cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la trecerea sa în nefiinţă, îi contura profilul, împletind destinul uman al poetului cu cel literar. Prevestitor, pe de o parte, al unei noi epoci în evoluţia liricii româneşti prin „poezia sa delicată, vaporoasă”, marele gazetar descoperea în
+:[[Pamfil Şeicaru]], într-o sensibilă evocare a poetului cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la trecerea sa în nefiinţă, îi contura profilul, împletind destinul uman al poetului cu cel literar. Prevestitor, pe de o parte, al unei noi epoci în evoluţia liricii româneşti prin „poezia sa delicată, vaporoasă”, marele gazetar descoperea în linia vieţii poetului, „dreaptă ca o săgeată svârlită vânjos şi temerar să străpungă cerul şi frântă brusc”, „un punct de plecare... o luminoasă dâră în taina sufletului intelectualului desrădăcinat din clasa ţărănească”.
-linia vieţii poetului, „dreaptă ca o săgeată svârlită vânjos şi temerar să străpungă cerul şi frântă brusc”, „un punct de plecare... o luminoasă dâră în taina sufletului intelectualului desrădăcinat din clasa ţărănească”.
+:„Tot poezia e parfumul vieţii!” a fost până în ultimul moment crezul care l-a însoţit pe cărările vieţii, versurile sale exprimând cel mai adevărat destinu-i tragic: „Cântarea care n’a fost spusă/E mai frumoasă ca oricare”
 == Biografie ==
@@ Line 23: / Line 22: @@
 :*Liceul Real „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1892-1896);
 :*bacalaureatul la Bucureşti (1898);
-:*Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti (înscris în 1898, fără
+:*Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti (înscris în 1898, fără obţinerea licenţei)
-obţinerea licenţei)
+:*Facultatea de Matematică din Bucureşti (1902-1903).
-	 Facultatea de Matematică din Bucureşti
-(1902-1903).
+:'''Activitate socio-profesională:'''
-Activitate socio-profesională:
+:*a participat la întâlnirile cenaclului patronat de profesorul G. Chirvăsuţă la Tecuci (de la vârsta de 13 ani);
-:*a participat la întâlnirile cenaclului
+:*a participat, alături de I. Nădejde şi Vasile G. Morţun, la manifestaţiile socialiste din Tecuci (în perioada liceului);
-patronat de profesorul G. Chirvăsuţă
+:*a participat alături de Liviu Macedonescu la editarea revistei de orientare socialistă ''Propăşirea,'' din care a apărut un singur număr (în 1895);
-la Tecuci (de la vârsta de 13 ani);
+:*redactor la ziarul ''Lumea nouă'' (din 1898);
-:*a participat, alături de I. Nădejde şi
+:*redactor la revista ''Capitala'' din Bucureşti (1898-1899);
-Vasile G. Morţun, la manifestaţiile
+:*secretar de redacţie la ''Literatorul'' (febr. – iun.1899);
-socialiste din Tecuci (în perioada
+:*a satisfăcut stagiul militar la Regimentul VI nr. 24 din Tecuci (1899);
-liceului);
+:*redactor la ''Economia naţională'' (1902-1903);
-:*a participat alături de Liviu
+:*redactor la ''La Roumanie'' (1902);
 :*bibliotecar la Ministerul de Agricultură şi Domenii (câteva luni);
 :*a frecventat cenaclul literar al lui Al. Macedonski
-:'''Activitate socio-profesională:'''
+:'''Afiliere:'''
+:*membru al Asociaţiei Generale a Presei (1902), secretar şi membru în Comisia pentru redactarea proiectului de statut al acesteia.
-:'''Afiliere:'''
+:'''Colaborări la publicaţii''': ''Apărarea naţională, Depeşa, Dorobanţul, Economia naţională, Făt-Frumos, Literatorul, Literatură şi artă română, Lumea nouă, Lumea nouă literară şi ştiinţifică, Munca, Noua revistă română, Pagini alese, România ilustrată, România jună, Românul literar, Semănătorul.
 == Note ==
@@ Line 78: / Line 51: @@
 == Surse ==
 :'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute,''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2009'', Galaţi, Axis Libri, 2010.
 :[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]