Braniştea - Revision history

Camelia: /* Note/Referinţe */

2024-09-03T05:50:53Z

‎Note/Referinţe

Bianca at 12:37, 21 August 2024

2024-08-21T12:37:52Z

Ioana at 07:34, 22 June 2021

2021-06-22T07:34:09Z

Ioana: /* Date monografice */

2021-06-22T07:33:14Z

‎Date monografice

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-06-18T08:38:07Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-06-18T08:37:14Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-04-26T13:46:57Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-04-26T13:32:14Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-04-26T08:55:07Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții contemporane */

2021-04-19T13:18:35Z

‎Obiceiuri și tradiții contemporane

@@ Line 72: / Line 72: @@
 ='''Note/Referinţe'''=
-:* :*'''Braniștea, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/182144
+:* '''Braniștea, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/182144
 [[Barcea]] • [[Băleni]] • [[Bălăbăneşti]] • [[Bălăşeşti]] • [[Băneasa]] • [[Bereşti-Meria]] • [[Brăhăşeşti]] • [[Buciumeni]] • [[Cavadineşti]] • [[Cerţeşti]] • [[Corni]] • [[Corod]] • [[Cosmeşti]] • [[Costache Negri]] • [[Cuca]] • [[Cudalbi]] • [[Cuza Vodă]] • [[Drăguşeni]] • [[Drăgăneşti]] • [[Folteşti]] • [[Frumuşiţa]] • [[Fundeni]] • [[Fârţăneşti]] • [[Ghidigeni]] • [[Gohor]] • [[Griviţa]] • [[Independenţa]] • [[Iveşti]] • [[Jorăşti]] • [[Lieşti]] • [[Matca]] • [[Măstăcani]] • [[Movileni]] • [[Munteni]] • [[Nămoloasa]] • [[Negrileşti]] • [[Nicoreşti]] • [[Oancea]] • [[Pechea]] • [[Piscu]] • [[Poiana]] • [[Priponeşti]] • [[Rădeşti]] • [[Rediu]] • [[Scânteieşti]] • [[Schela]] • [[Slobozia Conachi]] • [[Smârdan]] • [[Smulţi]] • [[Suceveni]] • [[Suhurlui]] • [[Şendreni]] • [[Tudor Vladimirescu]] • [[Tuluceşti]] • [[Ţepu]] • [[Umbrăreşti]] • [[Valea Mărului]] • [[Vârlezi]] • [[Vînători]] • [[Vlădeşti]]

← Older revision		Revision as of 12:37, 21 August 2024
Line 72:		Line 72:

	='''Note/Referinţe'''=		='''Note/Referinţe'''=
−	:* ~~Braniştea~~, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii ~~Judeţene~~ "V.A. Urechia"] ~~[citat 1 februarie 2018], disponibil~~ în ~~internet~~: ~~http~~://~~193.231~~.~~136~~.4/opac/authority/182144~~?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Brani%C5%9Ftea%2C+comun%C4%83~~	+	:* :*'''Braniștea, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/182144
		+
		+	[[Barcea]] • [[Băleni]] • [[Bălăbăneşti]] • [[Bălăşeşti]] • [[Băneasa]] • [[Bereşti-Meria]] • [[Brăhăşeşti]] • [[Buciumeni]] • [[Cavadineşti]] • [[Cerţeşti]] • [[Corni]] • [[Corod]] • [[Cosmeşti]] • [[Costache Negri]] • [[Cuca]] • [[Cudalbi]] • [[Cuza Vodă]] • [[Drăguşeni]] • [[Drăgăneşti]] • [[Folteşti]] • [[Frumuşiţa]] • [[Fundeni]] • [[Fârţăneşti]] • [[Ghidigeni]] • [[Gohor]] • [[Griviţa]] • [[Independenţa]] • [[Iveşti]] • [[Jorăşti]] • [[Lieşti]] • [[Matca]] • [[Măstăcani]] • [[Movileni]] • [[Munteni]] • [[Nămoloasa]] • [[Negrileşti]] • [[Nicoreşti]] • [[Oancea]] • [[Pechea]] • [[Piscu]] • [[Poiana]] • [[Priponeşti]] • [[Rădeşti]] • [[Rediu]] • [[Scânteieşti]] • [[Schela]] • [[Slobozia Conachi]] • [[Smârdan]] • [[Smulţi]] • [[Suceveni]] • [[Suhurlui]] • [[Şendreni]] • [[Tudor Vladimirescu]] • [[Tuluceşti]] • [[Ţepu]] • [[Umbrăreşti]] • [[Valea Mărului]] • [[Vârlezi]] • [[Vînători]] • [[Vlădeşti]]

← Older revision		Revision as of 07:34, 22 June 2021
Line 14:		Line 14:

	:*La punctual numit “Potcoava” se află amenajat un camping şi o crescătorie piscicolă, unde se poate practica pescuitul sportiv;		:*La punctual numit “Potcoava” se află amenajat un camping şi o crescătorie piscicolă, unde se poate practica pescuitul sportiv;
−	:*Balta Lozova este o amenajare piscicolă unde se practică pescuitul industrial, însă începând din anul 2007 a fost introdusă in circuitul de agrement pentru pescuitul sportiv. Astfel se poate spune că Balta Lozova constituie cea mai noua ofertă în materie de pescuit sportiv atât pentru pescarii amatori cât şi pentru pescarii profesionişti,aceasta fiind populată anual cu puiet. Cadrul natural este unul specific, luciul de apă se întinde pe o suprafaţă de 150 ha, oferind momente de neuitat într-un peisaj feeric. <ref>POPOVICI, Ioan T.~~'''. ''~~Monografia comunei Braniştea''. Galaţi: [s.n.], 1975. 160 p</ref>	+	:*Balta Lozova este o amenajare piscicolă unde se practică pescuitul industrial, însă începând din anul 2007 a fost introdusă in circuitul de agrement pentru pescuitul sportiv. Astfel se poate spune că Balta Lozova constituie cea mai noua ofertă în materie de pescuit sportiv atât pentru pescarii amatori cât şi pentru pescarii profesionişti,aceasta fiind populată anual cu puiet. Cadrul natural este unul specific, luciul de apă se întinde pe o suprafaţă de 150 ha, oferind momente de neuitat într-un peisaj feeric. <ref>POPOVICI, Ioan T. Monografia comunei Braniştea. Galaţi: [s.n.], 1975. 160 p</ref>

@@ Line 14: / Line 14: @@
 :*La punctual numit “Potcoava” se află amenajat un camping şi o crescătorie piscicolă, unde se poate practica pescuitul sportiv;
-:*Balta Lozova este o amenajare piscicolă unde se practică pescuitul industrial, însă începând din anul 2007 a fost introdusă in circuitul de agrement pentru pescuitul sportiv. Astfel se poate spune că Balta Lozova constituie cea mai noua ofertă în materie de pescuit sportiv atât pentru pescarii amatori cât şi pentru pescarii profesionişti,aceasta fiind populată anual cu puiet. Cadrul natural este unul specific, luciul de apă se întinde pe o suprafaţă de 150 ha, oferind momente de neuitat într-un peisaj feeric.
+:*Balta Lozova este o amenajare piscicolă unde se practică pescuitul industrial, însă începând din anul 2007 a fost introdusă in circuitul de agrement pentru pescuitul sportiv. Astfel se poate spune că Balta Lozova constituie cea mai noua ofertă în materie de pescuit sportiv atât pentru pescarii amatori cât şi pentru pescarii profesionişti,aceasta fiind populată anual cu puiet. Cadrul natural este unul specific, luciul de apă se întinde pe o suprafaţă de 150 ha, oferind momente de neuitat într-un peisaj feeric. <ref>POPOVICI, Ioan T.'''. ''Monografia comunei Braniştea''. Galaţi: [s.n.], 1975. 160 p</ref>
-:'''POPOVICI, Ioan T.'''. ''Monografia comunei Braniştea''. Galaţi: [s.n.], 1975. 160 p.
+[[Image:Monografia_com_Branistea_III18685.jpg|thumb|Monografia comunei]]
 ='''Primăria BRANIŞTEA'''=

@@ Line 70: / Line 70: @@
 :Strângerea recoltelor este și un moment prielnic pentru a aduce mulțumiri forțelor cosmice care au facilitat aceasta – astfel, acestor forțe li se aduceau "ofrande-jertfe". Acest obicei își are originea în niște vechi ceremonii păgâne în cinstea zeiței Diana, care proteja culturile și câmpurile. Cu ocazia sânzienelor, se aducea de la câmp câte un snop de grâu, iar boabele acestuia erau zdrobite și fierte cu miere, iar rezultatul acestui procedeu se numea "cașă" și era oferit ca ofrandă bisericii; din primele recolte de fructe, se ofereau de asemenea ofrande. Ultimul snop de grâu era lăsat pe câmp, deoarece se considera că acesta aparținea pământului care a rodit, era un fel de "pomană".
-:În Oancea, drept mulțumire pentru recoltele bogate, se lăsa pe câmp un mănunchi de grâu numit "polog". Atunci când se culegea via, un butuc era lăsat necules, fiind hrană pnetru păsările cerului.
+:În Oancea, drept mulțumire pentru recoltele bogate, se lăsa pe câmp un mănunchi de grâu numit "polog". Atunci când se culegea via, un butuc era lăsat necules, fiind hrană pnetru păsările cerului.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 203-204.</ref>
 ='''Note/Referinţe'''=
 :* Braniştea, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/182144?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Brani%C5%9Ftea%2C+comun%C4%83

@@ Line 67: / Line 67: @@
 :Din ritualurile premergătoare Crăciunului, erau ''șezătorile'' de Sfântul Andrei, când se adunau cei din familie și lucrau și povesteau întâmplări din viața sfântului; tot atunci se practica obiceiul ungerii ușilor și geamurilor cu usturoi pisat, pentru a alunga spiritele rele. Tot atunci, se stabileau și detaliile referitoare la felul cum vor decurge repetițiile pentru colindat și ce anume se va cânta. Cei mai mici colindători primeau colăcei, pe care îi puneau în trăistuțe, iar cei mari primeau bani, care erau colectați de zaraf; ulterior, cu acești bani se plătea muzica, care se punea la hore.
 :În Ajunul Crăciunului, se cânta ''colindul de stea'', iar în perioada dintre Crăciun și până la Bobotează, se cântau colindele tradiționale.
-:Tradiția ''Plugului'' avea specificul ei, în funcție de vârsta celor care mergeau la urat: copiii mergeau dimineața devreme, adolescenții dupa-amiaza, iar noaptea târziu, mascații erau cei care spuneau ''Plugul''.
+:Tradiția ''Plugului'' avea specificul ei, în funcție de vârsta celor care mergeau la urat: copiii mergeau dimineața devreme, adolescenții dupa-amiaza, iar noaptea târziu, mascații erau cei care spuneau ''Plugul''. <ref>BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, ''Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos'', vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 81-83.</ref>
 :Strângerea recoltelor este și un moment prielnic pentru a aduce mulțumiri forțelor cosmice care au facilitat aceasta – astfel, acestor forțe li se aduceau "ofrande-jertfe". Acest obicei își are originea în niște vechi ceremonii păgâne în cinstea zeiței Diana, care proteja culturile și câmpurile. Cu ocazia sânzienelor, se aducea de la câmp câte un snop de grâu, iar boabele acestuia erau zdrobite și fierte cu miere, iar rezultatul acestui procedeu se numea "cașă" și era oferit ca ofrandă bisericii; din primele recolte de fructe, se ofereau de asemenea ofrande. Ultimul snop de grâu era lăsat pe câmp, deoarece se considera că acesta aparținea pământului care a rodit, era un fel de "pomană".

@@ Line 62: / Line 62: @@
 :*''Şcoala Primară Nr. 1'', sat Traian, com. Braniştea
-='''Obiceiuri și tradiții contemporane'''=
+='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
 :În această localitate, colindul era apanajul bărbaților și băieților; existau două cete – cea mare, alcătuită din adolescenți, în timp ce cea mică era compusă din băieți. Pentru a face parte din aceste cete, doritorii trebuiau să aibă voce și memorie, în special zaraful, adică conducătorul cetei, deoarece el dădea tonul cântecului.
 :Colindătorii nu purtau haine tradiționale, ci haine obișnuite, iar colindele de ceată se cântau pe ulițe.