Costache Negri - Revision history

Bianca at 07:40, 3 September 2024

2024-09-03T07:40:39Z

Bianca at 09:27, 22 August 2024

2024-08-22T09:27:49Z

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-06-22T09:21:31Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-06-18T08:44:24Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Ioana at 10:25, 26 April 2021

2021-04-26T10:25:32Z

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-04-21T11:53:11Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-04-19T13:10:30Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Ioana at 13:06, 19 April 2021

2021-04-19T13:06:14Z

Ioana at 12:55, 19 April 2021

2021-04-19T12:55:56Z

Ioana at 12:53, 19 April 2021

2021-04-19T12:53:27Z

@@ Line 63: / Line 63: @@
 ='''Note/Referinţe'''=
 :*'''Costache Negri, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/186622
 [[Barcea]] • [[Băleni]] • [[Bălăbăneşti]] • [[Bălăşeşti]] • [[Băneasa]] • [[Bereşti-Meria]] • [[Braniştea]] • [[Brăhăşeşti]] • [[Buciumeni]] • [[Cavadineşti]] • [[Cerţeşti]] • [[Corni]] • [[Corod]] • [[Cosmeşti]] • [[Cuca]] • [[Cudalbi]] • [[Cuza Vodă]] • [[Drăguşeni]] • [[Drăgăneşti]] • [[Folteşti]] • [[Frumuşiţa]] • [[Fundeni]] • [[Fârţăneşti]] • [[Ghidigeni]] • [[Gohor]] • [[Griviţa]] • [[Independenţa]] • [[Iveşti]] • [[Jorăşti]] • [[Lieşti]] • [[Matca]] • [[Măstăcani]] • [[Movileni]] • [[Munteni]] • [[Nămoloasa]] • [[Negrileşti]] • [[Nicoreşti]] • [[Oancea]] • [[Pechea]] • [[Piscu]] • [[Poiana]] • [[Priponeşti]] • [[Rădeşti]] • [[Rediu]] • [[Scânteieşti]] • [[Schela]] • [[Slobozia Conachi]] • [[Smârdan]] • [[Smulţi]] • [[Suceveni]] • [[Suhurlui]] • [[Şendreni]] • [[Tudor Vladimirescu]] • [[Tuluceşti]] • [[Ţepu]] • [[Umbrăreşti]] • [[Valea Mărului]] • [[Vârlezi]] • [[Vînători]] • [[Vlădeşti]]

← Older revision		Revision as of 09:27, 22 August 2024
Line 63:		Line 63:

	='''Note/Referinţe'''=		='''Note/Referinţe'''=
−	:* Costache Negri, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii ~~Judeţene~~ "V.A. Urechia"] ~~[citat 1 februarie 2018], disponibil~~ în ~~internet~~: ~~http~~://~~193.231~~.~~136~~.4/opac/authority/~~219204?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Costache+Negri%2C+comun%C4%83~~	+	:*'''Costache Negri, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/186622
		+
		+	[[Barcea]] • [[Băleni]] • [[Bălăbăneşti]] • [[Bălăşeşti]] • [[Băneasa]] • [[Bereşti-Meria]] • [[Braniştea]] • [[Brăhăşeşti]] • [[Buciumeni]] • [[Cavadineşti]] • [[Cerţeşti]] • [[Corni]] • [[Corod]] • [[Cosmeşti]] • [[Cuca]] • [[Cudalbi]] • [[Cuza Vodă]] • [[Drăguşeni]] • [[Drăgăneşti]] • [[Folteşti]] • [[Frumuşiţa]] • [[Fundeni]] • [[Fârţăneşti]] • [[Ghidigeni]] • [[Gohor]] • [[Griviţa]] • [[Independenţa]] • [[Iveşti]] • [[Jorăşti]] • [[Lieşti]] • [[Matca]] • [[Măstăcani]] • [[Movileni]] • [[Munteni]] • [[Nămoloasa]] • [[Negrileşti]] • [[Nicoreşti]] • [[Oancea]] • [[Pechea]] • [[Piscu]] • [[Poiana]] • [[Priponeşti]] • [[Rădeşti]] • [[Rediu]] • [[Scânteieşti]] • [[Schela]] • [[Slobozia Conachi]] • [[Smârdan]] • [[Smulţi]] • [[Suceveni]] • [[Suhurlui]] • [[Şendreni]] • [[Tudor Vladimirescu]] • [[Tuluceşti]] • [[Ţepu]] • [[Umbrăreşti]] • [[Valea Mărului]] • [[Vârlezi]] • [[Vînători]] • [[Vlădeşti]]

@@ Line 57: / Line 57: @@
 :''Caloianul'' este un ritual de invocare a ploii şi a fertilităţii solului. Obiceiul consta în crearea unui omuleţ (o păpuşă), făcut din lut combinat cu apă, care era împodobit cu iarbă şi care trecea succesiv prin ritualurile de înmormântare, respectiv înviere. La finalul acestor ritualuri, ''caloianul'' era eliberat pe apă, pentru a aduce apoi cheile cerului care opresc ploile. Invocarea ploii avea forma unui bocet al unui text, care se spunea de către cei care participau la înmormântarea ''caloianului''.
-:În comuna Costache Negri, tinerii erau cei care se adunau la unul din ei acasă, iar acolo făceau o păpuşă de lut, căreia îi făceau priveghiul, după ce anterior o aşezaseră pe o scândură. A doua zi, doi tineri duceau scândura cu păpuşa aşezată pe ea la râu, în timp ce ceilalţi tineri boceau. La râu, păpuşa, florile şi lumânările erau eliberate pe cursul apei, în timp ce se strigau versuri specifice.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 130</ref>
+:În comuna Costache Negri, tinerii erau cei care se adunau la unul din ei acasă, iar acolo făceau o păpuşă de lut, căreia îi făceau priveghiul, după ce anterior o aşezaseră pe o scândură. A doua zi, doi tineri duceau scândura cu păpuşa aşezată pe ea la râu, în timp ce ceilalţi tineri boceau. La râu, păpuşa, florile şi lumânările erau eliberate pe cursul apei, în timp ce se strigau versuri specifice.<ref>BREZEANU, Ioan.''Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri''. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 130</ref>
 :Bogăția recoltelor viitoare era legată de atragerea forțelor benefice ale naturii. Atragerea acestor forțe se făcea prin ritualurile ''cultului agrar al boului'', care se practica în perioada ieșitului la semănat. Ziua ieșirii la câmp era desemnată pe 9 martie, iar atunci, membrii familiei se adunau în jurul carului, unde erau plugul și sacii cu sămânță și asistau la momentul în care se pleca la semănat, considerându-se că participarea lor contribuia la bogăția în roade a respectivului an.
-:În localitatea Costache Negri, în preziua ieșirii la arat, gospodina cocea 9 colaci, pe care îi punea în coarnele boilor, a doua zi. Bărbatul pleca la câmp și făcea o brazdă, de jur împrejurul ogorului, aruncând și un pumn de sămânță, făcând și o urare ca pământul să facă roade bogate, apoi se întorcea acasă, iar aratul propriu-zis începea a doua zi.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 199-200</ref>
+:În localitatea Costache Negri, în preziua ieșirii la arat, gospodina cocea 9 colaci, pe care îi punea în coarnele boilor, a doua zi. Bărbatul pleca la câmp și făcea o brazdă, de jur împrejurul ogorului, aruncând și un pumn de sămânță, făcând și o urare ca pământul să facă roade bogate, apoi se întorcea acasă, iar aratul propriu-zis începea a doua zi.<ref>BREZEANU, Ioan.''Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri''. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 199-200</ref>
 ='''Note/Referinţe'''=
 :* Costache Negri, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219204?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Costache+Negri%2C+comun%C4%83

@@ Line 54: / Line 54: @@
 :Ajunul Crăciunului era marcat de către copiii cu vârstă de până în 10 ani, care cântau ''Bună dimineața'', fiecare primind, în schimb, nuci, colac. Adolescenții de 17-18 ani le colindau pe fetele de măritat, primind vin, prăjituri și bani. De remarcat că erau mai multe cete, fiecare colindând acolo unde dorea, iar intervalul orar în care se colinda era de la orele 17.00, până spre miezul nopții. Colectarea banilor era în responsabilitatea zarafului și tot el îi împărțea in mod egal fiecărui membru al cetei, în fiecare seară.
 :Se mergea și cu ''Steaua'', care era alcăuită dintr-o sită, pe care era o icoană în mijloc și podoabe din hârtie creponată.
-:În această localitate, cei mai mici merg cu ''Plugul'' dimineața; cei mai mari merg în noaptea premergătoare Anului Nou, fiind organizați în cete de câte 8-12 flăcăi, având cu ei buhai, bici și ''teleancă''. Cetele colindau fiecare în zona ei, netrecând în sectorul alteia. Se spunea ''Plugușorul'', iar după ce terminau de urat, zaraful era cel care strângea banii și tot el îi împărțea în mod egal membrilor cetei.
+:În această localitate, cei mai mici merg cu ''Plugul'' dimineața; cei mai mari merg în noaptea premergătoare Anului Nou, fiind organizați în cete de câte 8-12 flăcăi, având cu ei buhai, bici și ''teleancă''. Cetele colindau fiecare în zona ei, netrecând în sectorul alteia. Se spunea ''Plugușorul'', iar după ce terminau de urat, zaraful era cel care strângea banii și tot el îi împărțea în mod egal membrilor cetei.<ref>BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, ''Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos'', vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 112-113.</ref>
 :''Caloianul'' este un ritual de invocare a ploii şi a fertilităţii solului. Obiceiul consta în crearea unui omuleţ (o păpuşă), făcut din lut combinat cu apă, care era împodobit cu iarbă şi care trecea succesiv prin ritualurile de înmormântare, respectiv înviere. La finalul acestor ritualuri, ''caloianul'' era eliberat pe apă, pentru a aduce apoi cheile cerului care opresc ploile. Invocarea ploii avea forma unui bocet al unui text, care se spunea de către cei care participau la înmormântarea ''caloianului''.
-:În comuna Costache Negri, tinerii erau cei care se adunau la unul din ei acasă, iar acolo făceau o păpuşă de lut, căreia îi făceau priveghiul, după ce anterior o aşezaseră pe o scândură. A doua zi, doi tineri duceau scândura cu păpuşa aşezată pe ea la râu, în timp ce ceilalţi tineri boceau. La râu, păpuşa, florile şi lumânările erau eliberate pe cursul apei, în timp ce se strigau versuri specifice.
+:În comuna Costache Negri, tinerii erau cei care se adunau la unul din ei acasă, iar acolo făceau o păpuşă de lut, căreia îi făceau priveghiul, după ce anterior o aşezaseră pe o scândură. A doua zi, doi tineri duceau scândura cu păpuşa aşezată pe ea la râu, în timp ce ceilalţi tineri boceau. La râu, păpuşa, florile şi lumânările erau eliberate pe cursul apei, în timp ce se strigau versuri specifice.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 130</ref>
 :Bogăția recoltelor viitoare era legată de atragerea forțelor benefice ale naturii. Atragerea acestor forțe se făcea prin ritualurile ''cultului agrar al boului'', care se practica în perioada ieșitului la semănat. Ziua ieșirii la câmp era desemnată pe 9 martie, iar atunci, membrii familiei se adunau în jurul carului, unde erau plugul și sacii cu sămânță și asistau la momentul în care se pleca la semănat, considerându-se că participarea lor contribuia la bogăția în roade a respectivului an.
-:În localitatea Costache Negri, în preziua ieșirii la arat, gospodina cocea 9 colaci, pe care îi punea în coarnele boilor, a doua zi. Bărbatul pleca la câmp și făcea o brazdă, de jur împrejurul ogorului, aruncând și un pumn de sămânță, făcând și o urare ca pământul să facă roade bogate, apoi se întorcea acasă, iar aratul propriu-zis începea a doua zi.
+:În localitatea Costache Negri, în preziua ieșirii la arat, gospodina cocea 9 colaci, pe care îi punea în coarnele boilor, a doua zi. Bărbatul pleca la câmp și făcea o brazdă, de jur împrejurul ogorului, aruncând și un pumn de sămânță, făcând și o urare ca pământul să facă roade bogate, apoi se întorcea acasă, iar aratul propriu-zis începea a doua zi.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 199-200</ref>
 ='''Note/Referinţe'''=
 :* Costache Negri, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219204?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Costache+Negri%2C+comun%C4%83

@@ Line 60: / Line 60: @@
 :''Caloianul'' este un ritual de invocare a ploii şi a fertilităţii solului. Obiceiul consta în crearea unui omuleţ (o păpuşă), făcut din lut combinat cu apă, care era împodobit cu iarbă şi care trecea succesiv prin ritualurile de înmormântare, respectiv înviere. La finalul acestor ritualuri, ''caloianul'' era eliberat pe apă, pentru a aduce apoi cheile cerului care opresc ploile. Invocarea ploii avea forma unui bocet al unui text, care se spunea de către cei care participau la înmormântarea ''caloianului''.
 :În comuna Costache Negri, tinerii erau cei care se adunau la unul din ei acasă, iar acolo făceau o păpuşă de lut, căreia îi făceau priveghiul, după ce anterior o aşezaseră pe o scândură. A doua zi, doi tineri duceau scândura cu păpuşa aşezată pe ea la râu, în timp ce ceilalţi tineri boceau. La râu, păpuşa, florile şi lumânările erau eliberate pe cursul apei, în timp ce se strigau versuri specifice.
 :''Sursa'': BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 130
 ='''Note/Referinţe'''=
 :* Costache Negri, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/219204?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Costache+Negri%2C+comun%C4%83