Cudalbi - Revision history

Camelia: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2025-10-23T05:33:13Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Camelia: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2025-10-23T05:32:50Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Camelia: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2025-10-23T05:30:45Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Camelia: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2025-10-23T05:30:11Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Camelia: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2025-10-23T05:26:02Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Camelia: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2025-10-23T05:23:57Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Camelia at 05:22, 23 October 2025

2025-10-23T05:22:31Z

Camelia at 05:18, 23 October 2025

2025-10-23T05:18:32Z

Bianca at 07:41, 3 September 2024

2024-09-03T07:41:12Z

Bianca at 09:36, 22 August 2024

2024-08-22T09:36:09Z

@@ Line 63: / Line 63: @@
 :La Cudalbi, la incantațiile invocare a ploii, se adaugă și o urare referitoare la bunăstarea generală a gospodăriilor.
 :''Caloianul'' era organizat atunci când era secetă puternică, în timpul zilelor de vară foarte călduroase. Tinerii, atât fete, cât și băieți, făceau un om de lut, în miniatură, care era bocit și căruia i se făcea o slujbă de înmormântare, după care era aruncat într-o fântână. Finalul ceremonialului era marcat de o pomană, însoțită de rostirea unor versuri.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 124, 131</ref>
-[[File:Corciova_satul_Cudalbi_mic.jpg|frameless|right|thumb|170px|Monografie Cudalbi]]
 :Strângerea recoltelor este și un moment prielnic pentru a aduce mulțumiri forțelor cosmice care au facilitat aceasta – astfel, acestor forțe li se aduceau "ofrande-jertfe". Acest obicei își are originea în niște vechi ceremonii păgâne în cinstea zeiței Diana, care proteja culturile și câmpurile. Cu ocazia sânzienelor, se aducea de la câmp câte un snop de grâu, iar boabele acestuia erau zdrobite și fierte cu miere, iar rezultatul acestui procedeu se numea "cașă" și era oferit ca ofrandă bisericii; din primele recolte de fructe, se ofereau de asemenea ofrande. Ultimul snop de grâu era lăsat pe câmp, deoarece se considera că acesta aparținea pământului care a rodit, era un fel de "pomană".
 :În Cudalbi, drept mulțumire pentru recoltele bogate, se lăsa pe câmp un mănunchi de grâu numit "polog".<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 203-204.</ref>
 ='''Note/Referinţe'''=

@@ Line 63: / Line 63: @@
 :La Cudalbi, la incantațiile invocare a ploii, se adaugă și o urare referitoare la bunăstarea generală a gospodăriilor.
 :''Caloianul'' era organizat atunci când era secetă puternică, în timpul zilelor de vară foarte călduroase. Tinerii, atât fete, cât și băieți, făceau un om de lut, în miniatură, care era bocit și căruia i se făcea o slujbă de înmormântare, după care era aruncat într-o fântână. Finalul ceremonialului era marcat de o pomană, însoțită de rostirea unor versuri.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 124, 131</ref>
-[[File:Corciova_satul_Cudalbi_mic.jpg|frameless|right|Monografie Cudalbi]]
+[[File:Corciova_satul_Cudalbi_mic.jpg|frameless|right|thumb|170px|Monografie Cudalbi]]
 :Strângerea recoltelor este și un moment prielnic pentru a aduce mulțumiri forțelor cosmice care au facilitat aceasta – astfel, acestor forțe li se aduceau "ofrande-jertfe". Acest obicei își are originea în niște vechi ceremonii păgâne în cinstea zeiței Diana, care proteja culturile și câmpurile. Cu ocazia sânzienelor, se aducea de la câmp câte un snop de grâu, iar boabele acestuia erau zdrobite și fierte cu miere, iar rezultatul acestui procedeu se numea "cașă" și era oferit ca ofrandă bisericii; din primele recolte de fructe, se ofereau de asemenea ofrande. Ultimul snop de grâu era lăsat pe câmp, deoarece se considera că acesta aparținea pământului care a rodit, era un fel de "pomană".
 :În Cudalbi, drept mulțumire pentru recoltele bogate, se lăsa pe câmp un mănunchi de grâu numit "polog".<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 203-204.</ref>

@@ Line 63: / Line 63: @@
 :La Cudalbi, la incantațiile invocare a ploii, se adaugă și o urare referitoare la bunăstarea generală a gospodăriilor.
 :''Caloianul'' era organizat atunci când era secetă puternică, în timpul zilelor de vară foarte călduroase. Tinerii, atât fete, cât și băieți, făceau un om de lut, în miniatură, care era bocit și căruia i se făcea o slujbă de înmormântare, după care era aruncat într-o fântână. Finalul ceremonialului era marcat de o pomană, însoțită de rostirea unor versuri.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 124, 131</ref>
+[[File:Corciova_satul_Cudalbi_mic.jpg|frameless|right|Monografie Cudalbi]]
 :Strângerea recoltelor este și un moment prielnic pentru a aduce mulțumiri forțelor cosmice care au facilitat aceasta – astfel, acestor forțe li se aduceau "ofrande-jertfe". Acest obicei își are originea în niște vechi ceremonii păgâne în cinstea zeiței Diana, care proteja culturile și câmpurile. Cu ocazia sânzienelor, se aducea de la câmp câte un snop de grâu, iar boabele acestuia erau zdrobite și fierte cu miere, iar rezultatul acestui procedeu se numea "cașă" și era oferit ca ofrandă bisericii; din primele recolte de fructe, se ofereau de asemenea ofrande. Ultimul snop de grâu era lăsat pe câmp, deoarece se considera că acesta aparținea pământului care a rodit, era un fel de "pomană".
 :În Cudalbi, drept mulțumire pentru recoltele bogate, se lăsa pe câmp un mănunchi de grâu numit "polog".<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 203-204.</ref>
 ='''Note/Referinţe'''=

@@ Line 67: / Line 67: @@
 :În Cudalbi, drept mulțumire pentru recoltele bogate, se lăsa pe câmp un mănunchi de grâu numit "polog".<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 203-204.</ref>
-[[File:Corciova_satul_Cudalbi_juma.jpg|thumb|left|alt=bibl cud]]]
+[[File:Corciova_satul_Cudalbi_mic.jpg|frameless|right|Monografie Cudalbi]]
 ='''Note/Referinţe'''=

@@ Line 67: / Line 67: @@
 :În Cudalbi, drept mulțumire pentru recoltele bogate, se lăsa pe câmp un mănunchi de grâu numit "polog".<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 203-204.</ref>
-[[File:Corciova_satul_Cudalbi.jpg|thumb|left|alt=bibl cud]]]
+[[File:Corciova_satul_Cudalbi_juma.jpg|thumb|left|alt=bibl cud]]]
 ='''Note/Referinţe'''=

@@ Line 68: / Line 68: @@
 ='''Note/Referinţe'''=
 :*'''Cudalbi, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/218925
 [[Barcea]] • [[Băleni]] • [[Bălăbăneşti]] • [[Bălăşeşti]] • [[Băneasa]] • [[Bereşti-Meria]] • [[Braniştea]] • [[Brăhăşeşti]] • [[Buciumeni]] • [[Cavadineşti]] • [[Cerţeşti]] • [[Corni]] • [[Corod]] • [[Cosmeşti]] • [[Costache Negri]] • [[Cuca]] • [[Cuza Vodă]] • [[Drăguşeni]] • [[Drăgăneşti]] • [[Folteşti]] • [[Frumuşiţa]] • [[Fundeni]] • [[Fârţăneşti]] • [[Ghidigeni]] • [[Gohor]] • [[Griviţa]] • [[Independenţa]] • [[Iveşti]] • [[Jorăşti]] • [[Lieşti]] • [[Matca]] • [[Măstăcani]] • [[Movileni]] • [[Munteni]] • [[Nămoloasa]] • [[Negrileşti]] • [[Nicoreşti]] • [[Oancea]] • [[Pechea]] • [[Piscu]] • [[Poiana]] • [[Priponeşti]] • [[Rădeşti]] • [[Rediu]] • [[Scânteieşti]] • [[Schela]] • [[Slobozia Conachi]] • [[Smârdan]] • [[Smulţi]] • [[Suceveni]] • [[Suhurlui]] • [[Şendreni]] • [[Tudor Vladimirescu]] • [[Tuluceşti]] • [[Ţepu]] • [[Umbrăreşti]] • [[Valea Mărului]] • [[Vârlezi]] • [[Vînători]] • [[Vlădeşti]]

@@ Line 2: / Line 2: @@
 [[File:cudalbistefan.jpg|thumb|alt=cudalbi|Monumentul lui Ştefan cel Mare]]
 <div style="text-align: justify;">
-:Comuna Cudalbi este situată în partea de N-E a Câmpiei Române şi partea de S-E a Podişului Covurlui, în centrul [[judeţului Galaţi|judeţului Galaţi]], la 56 km N de [[Galaţi|Galaţi]] şi 27 km S-E de [[Tecuci|Tecuci]] de o parte şi de alta a pârâului Geru , la întretăierea căilor rutiere Galaţi –Tecuci şi Băleni-Umbrăreşti. Se învecinează la nord cu localitatea [[Valea Mărului|Valea Mărului]], la est cu [[Băleni|Băleni]], la sud cu [[Costache Negri|Costache Negri]] şi [[Griviţa|Griviţa]], iar la vest cu [[Umbrăreşti|Umbrăreşti]]. Suprafaţa administrativă a comunei este de 14.341 ha, încadrându-se în categoria comunelor mari din judeţ, poziţie menţinută şi conform criteriului numeric al populaţiei care este de 7984 locuitori.
+:Comuna Cudalbi este situată în partea de N-E a Câmpiei Române şi partea de S-E a Podişului Covurlui, în centrul [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Jude%C5%A3ul_Gala%C5%A3i judeţului Galaţi], la 56 km N de [[Galaţi|Galaţi]] şi 27 km S-E de [[Tecuci|Tecuci]] de o parte şi de alta a pârâului Geru , la întretăierea căilor rutiere Galaţi –Tecuci şi Băleni-Umbrăreşti. Se învecinează la nord cu localitatea [[Valea Mărului|Valea Mărului]], la est cu [[Băleni|Băleni]], la sud cu [[Costache Negri|Costache Negri]] şi [[Griviţa|Griviţa]], iar la vest cu [[Umbrăreşti|Umbrăreşti]]. Suprafaţa administrativă a comunei este de 14.341 ha, încadrându-se în categoria comunelor mari din judeţ, poziţie menţinută şi conform criteriului numeric al populaţiei care este de 7984 locuitori.
 :Teritoriul este situat din punct de vedere geografic în arealul extrem NE al Câmpiei Române, la limita sudică cu Podişul Moldovei. Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei Cudalbi corespunde zonei de climă temperat-continentală, cu nuanţe de excesivitate în manifestările locale. Reţeaua hidrografică este formată din cursurile de apă Geru, Călmăţui şi Valea Rea.
 :Denumirea localităţii se trage de la un vornic moldovean, Ştefan Cudalbu, de bună seamă vrednic şi cu mari merite din moment ce domnul Modovei, Ştefan cel Mare, îi dăruia, printr-un uric, emis de cancelaria sa, un însemnat loc de moşie situat pe Valea Gerului, ca răsplată poate pentru credinţa sa în cel al cărui nume va rămâne neşters în filele de cronica ale neamului nostru. Se pare că Ştefan Cudalbu a fost un răzeş, oştean de frunte, stegar în oastea lui Ştefan cel Mare, împroprietărit în anul 1472 cu moşie pe vatra actuală a Cudalbiului.