Măstăcani - Revision history

Bianca at 07:44, 3 September 2024

2024-09-03T07:44:54Z

Bianca at 07:07, 26 August 2024

2024-08-26T07:07:09Z

Bianca at 07:05, 26 August 2024

2024-08-26T07:05:56Z

Bianca at 07:04, 26 August 2024

2024-08-26T07:04:59Z

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-06-18T08:50:55Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-04-20T09:53:38Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-04-20T09:52:57Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-04-20T09:51:54Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-04-20T09:51:36Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-04-20T09:45:29Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

@@ Line 72: / Line 72: @@
 ='''Note/Referinţe'''=
 :*'''Măstăcani, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/172149
 [[Barcea]] • [[Băleni]] • [[Bălăbăneşti]] • [[Bălăşeşti]] • [[Băneasa]] • [[Bereşti-Meria]] • [[Braniştea]] • [[Brăhăşeşti]] • [[Buciumeni]] • [[Cavadineşti]] • [[Cerţeşti]] • [[Corni]] • [[Corod]] • [[Cosmeşti]] • [[Costache Negri]] • [[Cuca]] • [[Cudalbi]] • [[Cuza Vodă]] • [[Drăguşeni]] • [[Drăgăneşti]] • [[Folteşti]] • [[Frumuşiţa]] • [[Fundeni]] • [[Fârţăneşti]] • [[Ghidigeni]] • [[Gohor]] • [[Griviţa]] • [[Independenţa]] • [[Iveşti]] • [[Jorăşti]] • [[Lieşti]] • [[Matca]] • [[Movileni]] • [[Munteni]] • [[Nămoloasa]] • [[Negrileşti]] • [[Nicoreşti]] • [[Oancea]] • [[Pechea]] • [[Piscu]] • [[Poiana]] • [[Priponeşti]] • [[Rădeşti]] • [[Rediu]] • [[Scânteieşti]] • [[Schela]] • [[Slobozia Conachi]] • [[Smârdan]] • [[Smulţi]] • [[Suceveni]] • [[Suhurlui]] • [[Şendreni]] • [[Tudor Vladimirescu]] • [[Tuluceşti]] • [[Ţepu]] • [[Umbrăreşti]] • [[Valea Mărului]] • [[Vârlezi]] • [[Vînători]] • [[Vlădeşti]]

@@ Line 12: / Line 12: @@
 :*DC Şoseaua Rusului, dintre Drăculeşti sat şi digul de la Prut
 :Sursa: '''Biblioteca comunală Măstăcani''' (Mihaela Buţurcă, bibliotecar)
 ='''Primăria MĂSTĂCANI'''=

@@ Line 1: / Line 1: @@
 ='''Date monografice'''=
 <div style="text-align: justify;">
-:Comuna Măstăcani are două sate componente : Măstăcani, Chiraftei  şi cătunul Vlăşcuţa, fiind o comună de mărime medie, atât ca suprafaţă (6504 ha) cât şi ca număr de locuitori (5300 loc.). Din punct de vedere geografic, comuna este situată în partea de est a [[judeţului Galaţi]] la graniţa cu Republica Moldova. La nord şi nord-vest se învecinează cu comuna [[Vlădeşti]], la sud şi sud-vest cu comunele [[Folteşti]] şi [[Scânteieşti]], la est cu Republica Moldova şi la vest şi nord-vest cu comuna Fârţăneşti. În ceea ce priveşte relieful, face parte din câmpia colinară cu inclinarea generala sud-sud-est, cu câteva dealuri joase spre vestul comunei. Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei Măstăcani aparţine în totalitate sectorului cu climă temperat-continentală. Topoclimatul este specific de luncă. Gradul de fertilitate a solului este favorabil culturilor agricole: vegetale, furajere dar şi viticulturii şi pomiculturii. Flora şi fauna sunt specifice zonei de luncă.
+:Comuna Măstăcani are două sate componente : Măstăcani, Chiraftei  şi cătunul Vlăşcuţa, fiind o comună de mărime medie, atât ca suprafaţă (6504 ha) cât şi ca număr de locuitori (5300 loc.). Din punct de vedere geografic, comuna este situată în partea de est a [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Jude%C5%A3ul_Gala%C5%A3i judeţului Galaţi] la graniţa cu Republica Moldova. La nord şi nord-vest se învecinează cu comuna [[Vlădeşti]], la sud şi sud-vest cu comunele [[Folteşti]] şi [[Scânteieşti]], la est cu Republica Moldova şi la vest şi nord-vest cu comuna Fârţăneşti. În ceea ce priveşte relieful, face parte din câmpia colinară cu inclinarea generala sud-sud-est, cu câteva dealuri joase spre vestul comunei. Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei Măstăcani aparţine în totalitate sectorului cu climă temperat-continentală. Topoclimatul este specific de luncă. Gradul de fertilitate a solului este favorabil culturilor agricole: vegetale, furajere dar şi viticulturii şi pomiculturii. Flora şi fauna sunt specifice zonei de luncă.
 :[[File:camin cultural.jpg|frameless|Căminul Cultural Măstăcani]] [[File:camin batrani.jpg|frameless|Cămin bătrâni Măstăcani]] [[File:scoala mastacani.jpg|frameless|Şcoala Măstăcani]] [[File:posta.jpg|frameless|Poşta Măstăcani]] [[File:politia.jpg|frameless|Poliţia Măstăcani]]
 :Comuna Măstăcani este atestată din anul 1584 şi a făcut parte din ţinutul Covurlui. Bătrânii povestesc că satul Măstăcani a fost la început ceva mai la sud de satul actual, chiar la marginea lacului Covurlui.

← Older revision		Revision as of 07:04, 26 August 2024
Line 73:		Line 73:

	='''Note/Referinţe'''=		='''Note/Referinţe'''=
−	:*Măstăcani, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii ~~Judeţene~~ "V.A. Urechia"] ~~[citat 1 februarie 2018], disponibil~~ în ~~internet~~: ~~http~~://~~193.231~~.~~136~~.4/opac/authority/172149~~?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=M%C4%83st%C4%83cani%2C+comun%C4%83~~	+	:*'''Măstăcani, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/172149
		+
		+	[[Barcea]] • [[Băleni]] • [[Bălăbăneşti]] • [[Bălăşeşti]] • [[Băneasa]] • [[Bereşti-Meria]] • [[Braniştea]] • [[Brăhăşeşti]] • [[Buciumeni]] • [[Cavadineşti]] • [[Cerţeşti]] • [[Corni]] • [[Corod]] • [[Cosmeşti]] • [[Costache Negri]] • [[Cuca]] • [[Cudalbi]] • [[Cuza Vodă]] • [[Drăguşeni]] • [[Drăgăneşti]] • [[Folteşti]] • [[Frumuşiţa]] • [[Fundeni]] • [[Fârţăneşti]] • [[Ghidigeni]] • [[Gohor]] • [[Griviţa]] • [[Independenţa]] • [[Iveşti]] • [[Jorăşti]] • [[Lieşti]] • [[Matca]] • [[Movileni]] • [[Munteni]] • [[Nămoloasa]] • [[Negrileşti]] • [[Nicoreşti]] • [[Oancea]] • [[Pechea]] • [[Piscu]] • [[Poiana]] • [[Priponeşti]] • [[Rădeşti]] • [[Rediu]] • [[Scânteieşti]] • [[Schela]] • [[Slobozia Conachi]] • [[Smârdan]] • [[Smulţi]] • [[Suceveni]] • [[Suhurlui]] • [[Şendreni]] • [[Tudor Vladimirescu]] • [[Tuluceşti]] • [[Ţepu]] • [[Umbrăreşti]] • [[Valea Mărului]] • [[Vârlezi]] • [[Vînători]] • [[Vlădeşti]]

@@ Line 67: / Line 67: @@
 :În perioada Crăciunului, colindătorii din această localitate, cântau colinde, precum: ''Sus, în poarta raiului'', ''Floarea crinului'', ''Dom-dom să-nălțăm''. În perioada dintre Crăciun și Sfântul Vasile, cei mai mici colindători mergeau cu ''Steaua'', din casă în casă. Ei purtau haine obișnuite și aveau cu ei o stea împodobită cu ornamente, în mijlocul căreia era așezată o icoană, dar și clopoței, separat. După ce colindau, copiii primeau prăjituri, nuci și bani.
 :Tot în zilele Crăciunului, se făceau și hore. Mai demult, premergător Crăciunului, era și o perioadă potrivită pentru șezători, atunci când femeile se adunau și scărmănau cânepa, o treceau printr-o serie de proceduri, până se puteau face fuioare. Tot în această perioadă, se vizitau rudele, iar finii mergeau la nași.
-:Tradițional, de Anul Nou, se mergea cu ''Plugușorul''. Pregătirile pentru a merge cu ''Plugușorul'' cuprindeau o serie de repetiții. În trecut, se mergea cu plugul cu boi, iar urătorii purtau cămași albe, ilice negre, pantaloni tot negri și pălării. Astăzi, cu ''Plugul'' merge o singură ceată, care este formată doar din flăcăi, însurățeii dând ștafeta mai departe.
+:Tradițional, de Anul Nou, se mergea cu ''Plugușorul''. Pregătirile pentru a merge cu ''Plugușorul'' cuprindeau o serie de repetiții. În trecut, se mergea cu plugul cu boi, iar urătorii purtau cămași albe, ilice negre, pantaloni tot negri și pălării. Astăzi, cu ''Plugul'' merge o singură ceată, care este formată doar din flăcăi, însurățeii dând ștafeta mai departe.<ref>BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, ''Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos'', vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 96-98.</ref>
 :''Sânzienele'' este sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii, își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc.
-:În Măstăcani, exista credința că semănăturile trebuiau să se dezvolte, așa cum înfloriseră sânzienele.
+:În Măstăcani, exista credința că semănăturile trebuiau să se dezvolte, așa cum înfloriseră sânzienele.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p.113-114.</ref>
 ='''Note/Referinţe'''=
 :*Măstăcani, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/172149?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=M%C4%83st%C4%83cani%2C+comun%C4%83

@@ Line 69: / Line 69: @@
 :Tradițional, de Anul Nou, se mergea cu ''Plugușorul''. Pregătirile pentru a merge cu ''Plugușorul'' cuprindeau o serie de repetiții. În trecut, se mergea cu plugul cu boi, iar urătorii purtau cămași albe, ilice negre, pantaloni tot negri și pălării. Astăzi, cu ''Plugul'' merge o singură ceată, care este formată doar din flăcăi, însurățeii dând ștafeta mai departe.
-:Sursa: BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, ''Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos'', vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 96-98.
+:''Sursa'': BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, ''Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos'', vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 96-98.
 :''Sânzienele'' este sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii, își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat.
@@ Line 75: / Line 75: @@
 :În Măstăcani, exista credința că semănăturile trebuiau să se dezvolte, așa cum înfloriseră sânzienele.
-:Sursa: BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p.113-114.
+:''Sursa'': BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p.113-114.
 ='''Note/Referinţe'''=
 :*Măstăcani, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/172149?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=M%C4%83st%C4%83cani%2C+comun%C4%83