Octavian Buhociu - Revision history

Tena at 06:56, 10 August 2022

2022-08-10T06:56:36Z

Camelia: /* Fişier de autoritate */

2022-04-14T07:09:37Z

‎Fişier de autoritate

Camelia: /* Fişier de autoritate */

2022-04-14T07:08:24Z

‎Fişier de autoritate

Tena at 14:48, 20 June 2021

2021-06-20T14:48:24Z

Tena at 14:45, 20 June 2021

2021-06-20T14:45:52Z

Tena at 14:44, 20 June 2021

2021-06-20T14:44:39Z

Tena at 14:39, 20 June 2021

2021-06-20T14:39:53Z

Tena at 14:39, 20 June 2021

2021-06-20T14:39:06Z

Tena at 10:31, 16 June 2021

2021-06-16T10:31:45Z

Show changes

Tena at 10:50, 14 June 2021

2021-06-14T10:50:17Z

Show changes

@@ Line 2: / Line 2: @@
 ::::'''''„Niciodată n-am crezut că pot să ies din condiţia mea de român, dar totdeauna am crezut că un Român poate ajunge până la universalitate, după exemplul înaintaş noștri. Noi facem cât putem şi sperăm ca urmaşii noştri să ducă flacăra mai departe.”'''''
 [[File:Buhociu autogr.PNG|thumb|200 px|Autograf Octavian Buhociu]]
-[[File:Buhociu.PNG|thumb|200 px|'''Octavian Buhociu''' - etnolog, folclorist]]
+[[ File:Buhociu i.jpg |thumb|200 px|'''Octavian Buhociu''' - etnolog, folclorist]]
 == Prezentare ==

@@ Line 65: / Line 65: @@
 == Fişier de autoritate ==
-:[https://tinread.bvau.ro/opac/authority/122186 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:[https://tinread.bvau.ro/opac/authority/21329 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==

@@ Line 65: / Line 65: @@
 == Fişier de autoritate ==
-:[http://10.1.1.4/opac/authority/122186 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:[https://tinread.bvau.ro/opac/authority/122186 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==

@@ Line 1: / Line 1: @@
 '''''Etnolog, folclorist'''''
 ::::'''''„Niciodată n-am crezut că pot să ies din condiţia mea de român, dar totdeauna am crezut că un Român poate ajunge până la universalitate, după exemplul înaintaş noștri. Noi facem cât putem şi sperăm ca urmaşii noştri să ducă flacăra mai departe.”'''''
 == Prezentare ==
 :Originile etnologului Octavian Buhociu pot fi găsite, mergând înapoi, pe linia timpului, într-o familie de seamă ce se confundă cu istoria Crăieştilor.
 :Pornind de la rădăcina arborelui genealogic al familiei, unde îl găsim pe Ştefan Buhociu (născut în 1595), în ramurile acestuia îi putem descoperi pe [[Constantin Buhociu]], primar şi consilier judeţean (tatăl lui Octavian Buhociu), medicul [[Iuliu C. Buhociu]] (fratele acestuia), compozitorul şi dirijorul [[Ioan Buhociu]], mulţi alţi oameni care prin întreaga lor viaţă şi activitate au reprezentat un exemplu de dăruire pentru semeni.

@@ Line 1: / Line 1: @@
-'''''Scriitor, critic literar'''''
+'''''Etnolog, folclorist'''''
 ::::'''''„Niciodată n-am crezut că pot să ies din condiţia mea de român, dar totdeauna am crezut că un Român poate ajunge până la universalitate, după exemplul înaintaş noștri. Noi facem cât putem şi sperăm ca urmaşii noştri să ducă flacăra mai departe.”'''''
 == Prezentare ==
 [[File:Popescu spiridon scrieri II49231.jpg|thumb|200 px|Spiridon Popescu, scriitor]]
-[[File:Buhociu.PNG|thumb|200 px|'''Octavian Buhociu''' - scriitor, critic literar]]
+[[File:Buhociu.PNG|thumb|200 px|'''Octavian Buhociu''' - etnolog, folclorist]]
 :Originile etnologului Octavian Buhociu pot fi găsite, mergând înapoi, pe linia timpului, într-o familie de seamă ce se confundă cu istoria Crăieştilor.
 :Pornind de la rădăcina arborelui genealogic al familiei, unde îl găsim pe Ştefan Buhociu (născut în 1595), în ramurile acestuia îi putem descoperi pe [[Constantin Buhociu]], primar şi consilier judeţean (tatăl lui Octavian Buhociu), medicul [[Iuliu C. Buhociu]] (fratele acestuia), compozitorul şi dirijorul [[Ioan Buhociu]], mulţi alţi oameni care prin întreaga lor viaţă şi activitate au reprezentat un exemplu de dăruire pentru semeni.

@@ Line 19: / Line 19: @@
 :'''Data şi locul naşterii:''' 20 octombrie 1919, [[sat Crăieşti]], [[com. Vârlezi]], [[jud. Galaţi]]
-'''Data şi locul decesului:''' 11 septembrie 1978, Dortmund (Germania)<ref>Înmormântat în Crăieşti, jud. Galaţi.</ref>
+:'''Data şi locul decesului:''' 11 septembrie 1978, Dortmund (Germania)<ref>Înmormântat în Crăieşti, jud. Galaţi.</ref>
 :'''Studii:'''
@@ Line 57: / Line 57: @@
 :*fondator al Societăţii Studenţilor de Limbă Română de la Bochum, Germania.
-:'''Distincţii-Decoraţii: Placheta jubiliară „Centenarul Independenţei de Stat a României 1877-1977” din partea statului român pentru activitatea de promovare a culturii româneşti (1978).
+:'''Distincţii-Decoraţii:''' Placheta jubiliară „Centenarul Independenţei de Stat a României 1877-1977” din partea statului român pentru activitatea de promovare a culturii româneşti (1978).
 :'''Colaborări la publicaţii:''' ''Beiträge zur Südosteuropa Forschungen'' (München), ''Bulletin du Centre Roumain de Recherches de Paris, Convorbiri literare, Criticón'' (München), ''Current Anthropology'' (Chicago), ''Cronica, Destin'' (Madrid-Spania), ''Drum'' (Mexic), ''Kurier'' (Bochum), ''Libertatea, Libertatea românească, Mélanges'' (Buenos Aires), ''Revista de filosofia'' (Costa Rica), ''Zeitschrift für Balkanologie'' (Wiesbaden).

@@ Line 1: / Line 1: @@
 '''''Scriitor, critic literar'''''
-::::'''''„„ieNs idciinod caotnăd niţ-iaam m ecare zdue tr ocmă âpnot, dRaro mtoâtnd eapuonaate aamju ncrgeez upt âcnăă ulna îunnaiivnetrasşailliotra tneo, ştrdiu. pNăo i efaxceemmp lcuâtl spău tdeumcă ş if lsapceărrăam m caai udrempaarştiei. ”n oştri'''''
+::::'''''„Niciodată n-am crezut că pot să ies din condiţia mea de român, dar totdeauna am crezut că un Român poate ajunge până la universalitate, după exemplul înaintaş noștri. Noi facem cât putem şi sperăm ca urmaşii noştri să ducă flacăra mai departe.”'''''
 == Prezentare ==
@@ Line 8: / Line 8: @@
 :Pornind de la rădăcina arborelui genealogic al familiei, unde îl găsim pe Ştefan Buhociu (născut în 1595), în ramurile acestuia îi putem descoperi pe [[Constantin Buhociu]], primar şi consilier judeţean (tatăl lui Octavian Buhociu), medicul [[Iuliu C. Buhociu]] (fratele acestuia), compozitorul şi dirijorul [[Ioan Buhociu]], mulţi alţi oameni care prin întreaga lor viaţă şi activitate au reprezentat un exemplu de dăruire pentru semeni.
 :Pornit dintr-o familie în care a învăţat valoarea mândriei de a fi român, şi-a îndeplinit datoria pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial, rănit fiind în luptă de ostaşii germani, supravieţuind ulterior, în spital, unui masacru al ostaşilor sovietici.
-Octavian Buhociu a ales din tinereţe calea exilului, simţind că doar în acest fel îşi va putea împlini destinul şi va putea aduce onoare şi recunoaştere ţării sale. A studiat în cel mai important centru universitar al Franţei, la Sorbona, acolo unde s-a
+:Octavian Buhociu a ales din tinereţe calea exilului, simţind că doar în acest fel îşi va putea împlini destinul şi va putea aduce onoare şi recunoaştere ţării sale. A studiat în cel mai important centru universitar al Franţei, la Sorbona, acolo unde s-a numărat printre puţinii români care au obţinut Doctoratul de Stat, cel mai înalt titlu universitar francez. A dorit cu orice preţ să demonstreze că românii nu sunt doar nişte „colonizaţi ai culturii” care i-a adoptat, indiferent de spaţiul unde au emigrat, iar teza sa de doctorat reprezintă o pledoarie în plus pentru „impunerea culturii româneşti, nu numai faţă de celelalte culturi europene, ci chiar împotriva culturii franceze”. Nu s-a sfiit să afirme public, în susţinerea tezei, că filosofia istoriei lui Xenopol a devenit „izvor de inspiraţie pentru occidentali, îndeosebi pentru francezi”. Reputatul filolog francez Jean Boutiére a apreciat lucrarea lui Octavian Buhociu drept „cea dintâi operă importantă privind folclorul şi mitologia românească într-o limbă occidentală, originală şi completă”.
 :Stabilindu-se în Germania, a contribuit la cunoaşterea în spaţiul germanic şi nu numai, a spiritualităţii populare româneşti, prin intermediul folclorului, a miturilor populare, oferind prin cercetările întreprinse cadrul includerii mitologiei noastre în context universal. A fost în permanenţă sprijinit de „prima sa asistentă ştiinţifică”, soţia sa, Mathilde Maria Anna Heinzmann care, după căsătoria cu Octavian Buhociu, s-a considerat ea însăşi româncă, învăţând limba maternă a soţului ei şi sprijinindu-l cu abnegaţie în întreaga sa activitate.
 :A avut în suflet, pe tot parcursul vieţii, mândria obârşiei sale. „Eu sunt european de origine română”, afirma Octavian Buhociu, refuzând oportunităţile oferite de obţinerea cetăţeniei ţării de adopţie, chiar dacă astfel renunţa la avantajele materiale şi profesionale pe care o astfel de alegere i le-ar fi adus.
@@ Line 18: / Line 17: @@
 == Biografie ==
-:'''Data şi locul naşterii:''' 20 octombrie 1919, sat Crăieşti, com. Vârlezi, jud. Galaţi
+:'''Data şi locul naşterii:''' 20 octombrie 1919, [[sat Crăieşti]], [[com. Vârlezi]], [[jud. Galaţi]]
-'''Data şi locul decesului:''' 11 septembrie 1978, Dortmund (Germania)*
+'''Data şi locul decesului:''' 11 septembrie 1978, Dortmund (Germania)<ref>Înmormântat în Crăieşti, jud. Galaţi.</ref>
 :'''Studii:'''
@@ Line 28: / Line 27: @@
 :*a urmat studiile doctorale la Universitatea Sorbona din Paris (1950-1958);
 :*a urmat cursul de „Civilizaţie Indo-Europeană” al lui Georges Dumézil, unul dintre cei mai importanţi indo-europenişti, la École Pratique de Hautes Études din cadrul Universităţii din Paris (1950).
 :'''Activitate socio-profesională:'''
-:*şi-a efectuat serviciul militar în Marina Regală Română (1940–1945), fiind rănit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1944);
+:*a efectuat serviciul militar în Marina Regală Română (1940–1945), fiind rănit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1944);
 :*membru activ al Cercului de Studii Folcloristice condus de profesorul George Breazul (1945-1948);
 :*a participat la cercetările de teren etnologice, folcloristice şi dialectologice din Ţara Oltului (din vara anului 1946);
@@ Line 51: / Line 53: @@
 :*după moartea sa a apărut ediţia în limba română a lucrării '''Folclorul de iarnă, ziorile şi poezia păstorească''' (1979).
-Afiliere:
+:'''Afiliere:'''
 :*membru activ al Centrului Românesc de Cercetări de la Paris (1950);
 :*fondator al Societăţii Studenţilor de Limbă Română de la Bochum, Germania.
-Distincţii-Decoraţii: Placheta jubiliară
+:'''Distincţii-Decoraţii: Placheta jubiliară „Centenarul Independenţei de Stat a României 1877-1977” din partea statului român pentru activitatea de promovare a culturii româneşti (1978).
 „Centenarul Independenţei de Stat a României 1877-1977” din partea statului român pentru activitatea de promovare a culturii româneşti (1978).
-Colaborări la publicaţii: Beiträge zur Südosteuropa Forschungen (München), Bulletin du Centre Roumain de Recherches de Paris, Convorbiri literare, Criticón (München), Current Anthropology (Chicago), Cronica, Destin (Madrid-Spania), Drum (Mexic), Kurier (Bochum), Libertatea, Libertatea românească, Mélanges (Buenos Aires), Revista de filosofia (Costa Rica), Zeitschrift für Balkanologie
+== Note ==
-(Wiesbaden).
+<references />
 == Fişier de autoritate ==
@@ Line 74: / Line 70: @@
 :'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute,''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2009'', Galaţi, Axis Libri, 2010.
-Resurse electronice:
+== Resurse electronice ==
-:*Buhociu, Octavian. Die rumänische Volkskultur und ihre Mythologie [online].
+:*'''Buhociu, Octavian.''' The haiduc. În: ''Atheneum'' [online], 17 ian. 2004. Disponibil în Internet:
-Wiesbaden : Otto Harrassowitz, 1974. 358 p. [citat 13 decembrie 2010].
+[http://www.atheneum.ca/modules/smartsection/item.php?itemid=562]
 :[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]