Theodor Şerbănescu - Revision history

Tena at 13:04, 5 June 2024

2024-06-05T13:04:53Z

Tena at 12:14, 14 February 2022

2022-02-14T12:14:38Z

Tena at 12:11, 14 February 2022

2022-02-14T12:11:30Z

Tena at 12:07, 14 February 2022

2022-02-14T12:07:59Z

Tena at 17:03, 8 August 2021

2021-08-08T17:03:18Z

Tena at 17:01, 8 August 2021

2021-08-08T17:01:12Z

Tena: Created page with "
'''Chimist, profesor universitar''' :::::::'''''„l.”''''' Autograf Laurențiu Caton File:Ca..."

2021-08-08T16:57:31Z

Created page with "<div style="text-align: justify;">'''Chimist, profesor universitar''' :::::::'''''„l.”''''' Autograf Laurențiu Caton File:Ca..."

New page

<div style="text-align: justify;">'''Chimist, profesor universitar'''
:::::::'''''„l.”'''''
[[File:Caton autogr.jpg |thumb| 200px|Autograf Laurențiu Caton]]

[[ File:Caton.jpg |thumb| 200px|'''Laurențiu Caton''' - chimist, profesor universitar]]
== Prezentare ==
:
== Biografie ==
:'''Data și locul naşterii:'''
:'''Data şi locul decesului:'''
:'''Studii:'''
:*
:'''Titluri științifice:'''
:*
:'''Activitate socio-profesională:'''
:*
:

:'''Afiliere:'''
:*
:'''Distincţii - Decoraţii:'''
:*
:'''Colaborări la publicaţii:''' '
== Fişier de autoritate ==
:[http://193.231.136.4/opac/authority/25314 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]

== Surse ==
:'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute,''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2009'', Galaţi, Axis Libri, 2010.

:[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]

@@ Line 5: / Line 5: @@
 [[ File:Serbanescu autograf.jpg   |thumb| 200px|Autograf Theodor Şerbănescu]]
-[[  File:Serbanescu.jpg |thumb| 200px|'''Theodor Şerbănescu''' - poet, ofițer]]
+[[  File:Serbanescut.jpg  |thumb| 200px|'''Theodor Şerbănescu''' - poet, ofițer]]
 == Prezentare ==
 :Ofiţer de carieră, Theodor Şerbănescu s-a impus în lumea literaturii române drept cântăreţ al pasiunilor trecătoare, al tinereţii şi al iluziilor, fiind de la început apreciat de Titu Maiorescu pentru versificaţia elegantă şi farmecul limbii folosite.

@@ Line 3: / Line 3: @@
 :::::::'''''Pe-o cale lungă un mers oprit!
 :::::::'''''Jos stânci şi-abisuri, sus nori şi ceaţă...”'''''
-[[File:Caton autogr.jpg  |thumb| 200px|Autograf Laurențiu Caton]]
+[[ File:Serbanescu autograf.jpg   |thumb| 200px|Autograf Theodor Şerbănescu]]
 [[  File:Serbanescu.jpg |thumb| 200px|'''Theodor Şerbănescu''' - poet, ofițer]]
@@ Line 46: / Line 46: @@
 == Fişier de autoritate ==
-:[http://193.231.136.4/opac/authority/25314 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:[https://tinread.bvau.ro/opac/authority/140301 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==

@@ Line 1: / Line 1: @@
-<div style="text-align: justify;">'''Chimist, profesor universitar'''
+<div style="text-align: justify;">'''Poet, ofițer'''
 :::::::'''''„Ce-i astă lume, ce-i astă viaţă?
 :::::::'''''Pe-o cale lungă un mers oprit!
-:::::::'''''Jos stânci şi-abisuri, sus nori şi ceaţă..”'''''
+:::::::'''''Jos stânci şi-abisuri, sus nori şi ceaţă...”'''''
 [[File:Caton autogr.jpg  |thumb| 200px|Autograf Laurențiu Caton]]
@@ Line 8: / Line 8: @@
 == Prezentare ==
 :Ofiţer de carieră, Theodor Şerbănescu s-a impus în lumea literaturii române drept cântăreţ al pasiunilor trecătoare, al tinereţii şi al iluziilor, fiind de la început apreciat de Titu Maiorescu pentru versificaţia elegantă şi farmecul limbii folosite.
-:Transpuse în romanţe, pe muzica unor compozitori ai vremii, George Cavadia şi Grigore Ventura, versurile sale s-au întipărit în mintea şi inima generaţiei sale, Theodor Şerbănescu ajungând să devină unul dintre cei mai cântaţi şi mai populari poeţi ai vremii. Acest fapt a contribuit la alegerea sa în rândurile membrilor Academiei Române, fiind apreciat pentru scrierile sale ce au „împodobit continuu limba cea limpede, curată şi adevărat românească”. Ilarie
+:Transpuse în romanţe, pe muzica unor compozitori ai vremii, George Cavadia şi Grigore Ventura, versurile sale s-au întipărit în mintea şi inima generaţiei sale, Theodor Şerbănescu ajungând să devină unul dintre cei mai cântaţi şi mai populari poeţi ai vremii. Acest fapt a contribuit la alegerea sa în rândurile membrilor Academiei Române, fiind apreciat pentru scrierile sale ce au „împodobit continuu limba cea limpede, curată şi adevărat românească”. Ilarie Chendi îi găseşte meritul în definitivarea caracterului romanţei, parte a sufletului românesc, Theodor Şerbănescu fiind un maestru în exprimarea sentimentelor într-o limbă simplă, sonoră şi muzicală, în versuri ce curg limpede, „el însuşi fiind o romanţă întreagă”.
 :Poeziile sale, unele traduse în limba germană de regina poetă Carmen Sylva, s-au risipit prin revistele vremii, abia în 1902 fiind adunate de T.G. Djuvara într-un volum răsplătit cu premiul Academiei Române în anul următor.
-:Filozoful Ion Petrovici, nepotul poetului, îi dedică pagini memorabile în galeria portretelor din volumul Figuri dispărute, rememorând copilăria petrecută alături de „moş Toderiţă”, la moşia Vameş, acolo unde se mai vede şi astăzi conacul poetului, pe o coastă de deal, deasupra satului, ferit de revărsările Siretului.
+:Filozoful [[Ion Petrovici]], nepotul poetului, îi dedică pagini memorabile în galeria portretelor din volumul Figuri dispărute, rememorând copilăria petrecută alături de „moş Toderiţă”, la moşia Vameş, acolo unde se mai vede şi astăzi conacul poetului, pe o coastă de deal, deasupra satului, ferit de revărsările Siretului.
 :Bustul poetului Theodor Şerbănescu, realizat de sculptorul Filip Marin, a fost iniţial plasat în fosta grădină a Ateneului Român din Bucureşti (1904), pe piedestalul monumentului fiind reprezentată, printr-o figură de bronz, muza poeziei, care oferă scriitorului o ramură de laur. Astăzi, bustul poate fi admirat în parcul Cişmigiu, alături de alte figuri reprezentative ale culturii româneşti.
 == Biografie ==
-:'''Data și locul naşterii:'''
+:'''Data și locul naşterii:'''  29 decembrie 1839, [[Tecuci, jud. Galaţi]]
-:'''Data şi locul decesului:'''
+:'''Data şi locul decesului:'''   2 iulie 1901, Brăila
 :'''Studii:'''
-:*	 Școala primară în Tecuci;
+:*Școala primară în Tecuci;
-	 Academia Mihăileană din Iaşi;
+:*Academia Mihăileană din Iaşi;
-	 Şcoala Militară din Iaşi, absolvită cu gradul de sublocotenent de geniu
+:*Şcoala Militară din Iaşi, absolvită cu gradul de sublocotenent de geniu (1859-1861).
 (1859-1861).
 :'''Activitate socio-profesională:'''
-:*	a fost repartizat la un batalion de geniu,
+:*a fost repartizat la un batalion de geniu,  avansat locotenent (30 aug. 1864) şi căpitan (2 sept. 1867);
-avansat locotenent (30 aug. 1864) şi
+:*a demisionat din armată la 14 apr. 1873, dedicându-se activităţii literare;
-căpitan (2 sept. 1867);
+:*s-a retras la moşia părintească din satul  Vameş, jud. Covurlui;
-	 a demisionat din armată la 14 apr. 1873,
+:*a fost prefect de Cahul, în perioada guvernului lui Ion Brătianu (1876);
-dedicându-se activităţii literare;
+:*a reintrat în armată, fiind avansat la gradul de maior (1877);
-	 s-a retras la moşia părintească din satul
+:*a participat la Războiul de Independenţă ca ofiţer în Marele Stat Major al Armatei Române, luând parte la luptele de la  Plevna (1877-1878)
-Vameş, jud. Covurlui;
+:*a fost avansat la gradul de locotenent-colonel, fiind numit şef al personalului de Infanterie şi cavalerie al Ministerului de Război (1880);
-	 a fost prefect de Cahul, în perioada
+:*preşedinte al Ateneului din Brăila (1886) şi al Comitetului de Iniţiativă al Bibliotecii din Brăila (1886-1893);
-guvernului lui Ion Brătianu (1876);
+:*s-a retras din rândurile armatei în 1894;
-	 a reintrat în armată, fiind avansat la
+:*a tradus din franceză (poeziile Adei Negri), din germană (Heinrich Heine), din Horaţiu, Victor Hugo, Alfred de Musset, Lamartine.
 :'''Afiliere:'''
-:*în 1880 a fost avansat la gradul de locotenent�colonel, fiind numit şef al personalului de
+:*membru al Societăţii „Junimea” din Iaşi (1868);
-Infanterie şi cavalerie al Ministerului de
+:*membru al Partidului Liberal;
-Război;
+:*membru corespondent al Academiei Române (1894).
-	 în 1884 a fost înaintat la gradul de colonel;
 :'''Distincţii - Decoraţii:'''
-:*Ordinele „Virtutea militară”
+:*Ordinele „Virtutea militară” şi „Steaua României” pentru participarea la Războiul de Independenţă;
-şi „Steaua României” pentru
+:*Ordinul „Sfântul Stanislav” din partea Rusiei.
 participarea la Războiul de
-Independenţă;
+:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Albina Carpaţilor'' (1868), ''Albina Pindului, Atheneul Român, Convorbiri literare'' (Iaşi), ''Literatură şi Artă Română'' (1894, 1897), ''Perseverenţa'' (Bucureşti), ''Revista Contimporană'' (1884)
-	 Ordinul „Sfântul Stanislav”
 == Fişier de autoritate ==
 :[http://193.231.136.4/opac/authority/25314 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]

@@ Line 1: / Line 1: @@
 <div style="text-align: justify;">'''Chimist, profesor universitar'''
 :::::::'''''„Ce-i astă lume, ce-i astă viaţă?
-:::::::Pe-o cale lungă un mers oprit!
+:::::::'''''Pe-o cale lungă un mers oprit!
-:::::::Jos stânci şi-abisuri, sus nori şi ceaţă..”'''''
+:::::::'''''Jos stânci şi-abisuri, sus nori şi ceaţă..”'''''
 [[File:Caton autogr.jpg  |thumb| 200px|Autograf Laurențiu Caton]]
 [[  File:Caton.jpg  |thumb| 200px|'''Laurențiu Caton''' - chimist, profesor universitar]]
 == Prezentare ==
-:Ofiţer de carieră, Theodor Şerbănescu s-a impus în lumea literaturii
+:Ofiţer de carieră, Theodor Şerbănescu s-a impus în lumea literaturii române drept cântăreţ al pasiunilor trecătoare, al tinereţii şi al iluziilor, fiind de la început apreciat de Titu Maiorescu pentru versificaţia elegantă şi farmecul limbii folosite.
-române drept cântăreţ al pasiunilor trecătoare, al tinereţii şi al iluziilor,
+:Transpuse în romanţe, pe muzica unor compozitori ai vremii, George Cavadia şi Grigore Ventura, versurile sale s-au întipărit în mintea şi inima generaţiei sale, Theodor Şerbănescu ajungând să devină unul dintre cei mai cântaţi şi mai populari poeţi ai vremii. Acest fapt a contribuit la alegerea sa în rândurile membrilor Academiei Române, fiind apreciat pentru scrierile sale ce au „împodobit continuu limba cea limpede, curată şi adevărat românească”. Ilarie
-fiind de la început apreciat de Titu Maiorescu pentru versificaţia elegantă
+Chendi îi găseşte meritul în definitivarea caracterului romanţei, parte a sufletului românesc, Theodor Şerbănescu fiind un maestru în exprimarea sentimentelor într-o limbă simplă, sonoră şi muzicală, în versuri ce curg limpede, „el însuşi
 fiind o romanţă întreagă”.
-Poeziile sale, unele traduse în limba germană de regina poetă Carmen
+:Poeziile sale, unele traduse în limba germană de regina poetă Carmen Sylva, s-au risipit prin revistele vremii, abia în 1902 fiind adunate de T.G. Djuvara într-un volum răsplătit cu premiul Academiei Române în anul următor.
-Sylva, s-au risipit prin revistele vremii, abia în 1902 fiind adunate de T.G. Djuvara
+:Filozoful Ion Petrovici, nepotul poetului, îi dedică pagini memorabile în galeria portretelor din volumul Figuri dispărute, rememorând copilăria petrecută alături de „moş Toderiţă”, la moşia Vameş, acolo unde se mai vede şi astăzi conacul poetului, pe o coastă de deal, deasupra satului, ferit de revărsările Siretului.
-într-un volum răsplătit cu premiul Academiei Române în anul următor.
+:Bustul poetului Theodor Şerbănescu, realizat de sculptorul Filip Marin, a fost iniţial plasat în fosta grădină a Ateneului Român din Bucureşti (1904), pe piedestalul monumentului fiind reprezentată, printr-o figură de bronz, muza poeziei, care oferă scriitorului o ramură de laur. Astăzi, bustul poate fi admirat în parcul Cişmigiu, alături de alte figuri reprezentative ale culturii româneşti.
 Filozoful Ion Petrovici, nepotul poetului, îi dedică pagini memorabile în
 == Biografie ==
 :'''Data și locul naşterii:'''