Theodor Grigoriu - Revision history

Tena at 08:40, 10 April 2023

2023-04-10T08:40:17Z

Camelia: /* Fișier de autoritate */

2022-04-19T07:07:12Z

‎Fișier de autoritate

Tena at 15:10, 4 February 2021

2021-02-04T15:10:17Z

Tena at 20:08, 22 January 2021

2021-01-22T20:08:46Z

Tena at 20:05, 22 January 2021

2021-01-22T20:05:12Z

Tena at 16:46, 22 January 2021

2021-01-22T16:46:37Z

Tena at 16:45, 22 January 2021

2021-01-22T16:45:22Z

Tena at 12:50, 12 August 2020

2020-08-12T12:50:15Z

Tena: Created page with "
'''''Compozitor, muzicolog''''' '''Theodor Grigoriu''' - muzicolog, compozitor"

2020-08-12T12:47:36Z

Created page with "<div style="text-align: justify;"> '''''Compozitor, muzicolog''''' '''Theodor Grigoriu''' - muzicolog, compozitor"

New page

<div style="text-align: justify;"> '''''Compozitor, muzicolog'''''

[[File:Andonie.jpg|thumb|'''Theodor Grigoriu''' - muzicolog, compozitor]]

@@ Line 4: / Line 4: @@
 [[File:Grigoriu teodor.PNG|thumb|200px| Autograf Theodor Grigoriu]]
-[[File:Grigoriu .jpg|thumb|'''Theodor Grigoriu''' - muzicolog, compozitor]]
+[[File:Theodorgrigoriu.jpg|thumb|'''Theodor Grigoriu''' - muzicolog, compozitor]]
 == Prezentare ==
 :Galaţiul, oraşul în care a trăit până la vârsta de cinci ani, reprezintă pentru compozitorul şi muzicologul Theodor Grigoriu, locul unde, la o vârstă fragedă, „o vioară de jucărie s-a transformat într-o vioară reală”. Descoperirea timpurie a talentului său muzical a condus la mutarea familiei în Bucureşti, acolo unde, la vârsta de cinci ani şi jumătate, a susţinut prima sa reprezentaţie publică, într-un concert organizat de ziarul ''Universul'' şi unde a fost acceptat la Conservatorul Regal de Muzică, clasa copiilor talentaţi.

@@ Line 54: / Line 54: @@
 == Fișier de autoritate ==
-:[http://193.231.136.4/opac/authority/62748 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:[http://tinread.bvau.ro/opac/authority/62748 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==

@@ Line 33: / Line 33: @@
 :*lucrarea sa „Elegia Pontica” a fost transpusă într-un film de televiziune (alb-negru) de regizoarea Carmen Dobrescu (1969);
 :*membru în colegiul de redacţie al cunoscutei reviste ''Muzica'';
-:*a devenit legatar testamentar, pe teritoriul României, al drepturilor de autor ale lui Ionel Perlea, decedat în 1970.
+:*a devenit legatar testamentar, pe teritoriul României, al drepturilor de autor ale lui Ionel Perlea, decedat în 1970;
 :*lucrarea sa „Canti per Europa” a fost transpusă într-un film de televiziune, de regizorul Henri Colpi (1978);
 :*membru fondator, alături de alte nume importante din muzica românească, al Festivalului şi Concursului Naţional de Interpretare a Liedului „Ionel Perlea” (1992);
@@ Line 45: / Line 45: @@
 :*membru al Societăţii Compozitorilor Români, devenită ulterior Uniunea Compozitorilor din România (din 1943) și secretar al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1968–1989);
 :*membru al Academiei Franceze „Arts - Sciences - Lettres” (1990);
-:*membru al Societăţii Autorilor, Compozitorilor şi Editorilor de Muzică (SACEM) – Paris;
+:*membru al Societăţii Autorilor, Compozitorilor şi Editorilor de Muzică (SACEM) – Paris.
 :'''Distincții:''' ''
@@ Line 57: / Line 57: @@
 == Surse ==
-:*'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman, Mihaela Bute'''. ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2011'', Galaţi, Axis Libri, 2013.
+:*'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman, Mihaela Bute''', ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2011'', Galaţi, Axis Libri, 2013.
 == Referințe electronice ==
 *'''Bădici, Jana'''. Destăinuiri ale compozitorului Theodor Grigoriu. În: ''No. 14 plus minus : Contemporary Music Journal'' [online], nr. 4, 10 apr. 2012. [http://no14plusminus.ro/2012/04/10/destainuiri-ale-compozitorului-theodor-grigoriu/]
-*'''Caraman Fotea, Daniela'''. Theodor Grigoriu – Semnal editorial. În: ''Cronica muzicala ON-LINE : arhiva'' [online], 19 nov. 2012. [[http://www.cimec.ro/Muzica/Cronici/DCFotea153.html]]
+*'''Caraman Fotea, Daniela'''. Theodor Grigoriu – Semnal editorial. În: ''Cronica muzicala ON-LINE : arhiva'' [online], 19 nov. 2012. [http://www.cimec.ro/Muzica/Cronici/DCFotea153.html]
-*'''Ion Brad împreună cu Ovidiu Maitec, Theodor Grigoriu, Ion Dumitrescu, Aurel Baranga și Alexandru Husar : [fotografie]. Brașov, iunie 1967'''. În: ''Europeana'' [[http://www.europeana.eu/portal/record/09401g/2D802CAF81C2DC8362C0B8CF0086F5C01904784F.html]]
+*'''Ion Brad împreună cu Ovidiu Maitec, Theodor Grigoriu, Ion Dumitrescu, Aurel Baranga și Alexandru Husar : [fotografie]. Brașov, iunie 1967'''. În: ''Europeana'' [http://www.europeana.eu/portal/record/09401g/2D802CAF81C2DC8362C0B8CF0086F5C01904784F.html]
-*'''Marinescu, Mihaela'''. Dialogue with Composer Theodor Grigoriu about Ionel Perlea. În: ''Plural Magazine'' [online], nr. 18, 2003. [[http://www.plural-magazine.com/article_dialogue-with-composer-theodor-grigoriuabout-ionel-perlea.html]]
+*'''Marinescu, Mihaela'''. Dialogue with Composer Theodor Grigoriu about Ionel Perlea. În: ''Plural Magazine'' [online], nr. 18, 2003. [http://www.plural-magazine.com/article_dialogue-with-composer-theodor-grigoriuabout-ionel-perlea.html]
-*'''Petrescu, Cezara Florentina'''. Sonorous Hypostases for a Tanka Poem. În: ''Bulletin of the Transilvania University of Brasov Series VIII: Art - Sport'' [online]. Vol. 2 (51) – 2009, p. 49-54. [[http://but.unitbv.ro/BU2009/BULETIN2009/Series%20VIII/BULETIN%20VIII%20PDF/09_Petrescu_CF.pdf]]
+*'''Petrescu, Cezara Florentina'''. Sonorous Hypostases for a Tanka Poem. În: ''Bulletin of the Transilvania University of Brasov Series VIII: Art - Sport'' [online]. Vol. 2 (51) – 2009, p. 49-54. [http://but.unitbv.ro/BU2009/BULETIN2009/Series%20VIII/BULETIN%20VIII%20PDF/09_Petrescu_CF.pdf]
 :[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]

@@ Line 1: / Line 1: @@
 <div style="text-align: justify;"> '''''Compozitor, muzicolog'''''
 [[File:Grigoriu .jpg|thumb|'''Theodor Grigoriu''' - muzicolog, compozitor]]
 == Prezentare ==
 :Galaţiul, oraşul în care a trăit până la vârsta de cinci ani, reprezintă pentru compozitorul şi muzicologul Theodor Grigoriu, locul unde, la o vârstă fragedă, „o vioară de jucărie s-a transformat într-o vioară reală”. Descoperirea timpurie a talentului său muzical a condus la mutarea familiei în Bucureşti, acolo unde, la vârsta de cinci ani şi jumătate, a susţinut prima sa reprezentaţie publică, într-un concert organizat de ziarul ''Universul'' şi unde a fost acceptat la Conservatorul Regal de Muzică, clasa copiilor talentaţi.

@@ Line 8: / Line 8: @@
 == Prezentare ==
-:Galaţiul, oraşul în care a trăit până la vârsta de cinci ani, reprezintă pentru compozitorul şi muzicologul Theodor Grigoriu, locul unde, la o vârstă fragedă, „o vioară de jucărie s-a transformat într-o vioară reală”. Descoperirea timpurie a talentului său muzical a condus la mutarea familiei în Bucureşti, acolo unde, la vârsta de cinci ani şi jumătate, a susţinut prima sa reprezentaţie publică, într-un concert organizat de ziarul ''Universul'' şi unde a fost
+:Galaţiul, oraşul în care a trăit până la vârsta de cinci ani, reprezintă pentru compozitorul şi muzicologul Theodor Grigoriu, locul unde, la o vârstă fragedă, „o vioară de jucărie s-a transformat într-o vioară reală”. Descoperirea timpurie a talentului său muzical a condus la mutarea familiei în Bucureşti, acolo unde, la vârsta de cinci ani şi jumătate, a susţinut prima sa reprezentaţie publică, într-un concert organizat de ziarul ''Universul'' şi unde a fost acceptat la Conservatorul Regal de Muzică, clasa copiilor talentaţi.
 :Primele sale compoziţii, inspirate de folclorul românesc „deosebit de bogat şi variat”, au fost urmate de creaţii din gama genurilor muzicale ample (oratoriu, cantată, simfonie, poem simfonic, suită), multe dintre acestea relevând „virtuţi de dramaturg sonor impetuos, cu momente incandescente, chiar explozive”.
 :„Părintele meu spiritual este Enescu” mărturisea Theodor Grigoriu, dedicându-i marelui compozitor lucrarea „Omagiu lui Enescu”, scrisă „dintr-o veneraţie infinită” pentru maestru. O altă personalitate, a cărei apropiere l-a inspirat, a fost dirijorul şi compozitorul Ionel Perlea, compunând în memoria acestuia lucrarea simfonică „Tristia”, piesa urmărind „să condenseze în ea biografia unui mare artist, aşa cum într-un lexicon, câteva rânduri rezumă o întreagă viaţă”.
-„Lumea noastră mică, a fiecărei generaţii, îşi aduce prinosul de frumuseţe în lumea vastă a istoriei unei culturi, care vine de departe şi merge mai departe. E o datorie pe care o împlinim după puterile noastre, cu vocaţia şi talentul fiecăruia dintre noi, dar cu credinţa – ce e mai presus de noi – că slujim un nobil ideal.”
+:'''„Lumea noastră mică, a fiecărei generaţii, îşi aduce prinosul de frumuseţe în lumea vastă a istoriei unei culturi, care vine de departe şi merge mai departe. E o datorie pe care o împlinim după puterile noastre, cu vocaţia şi talentul fiecăruia dintre noi, dar cu credinţa – ce e mai presus de noi – că slujim un nobil ideal.”'''
-:Compozitorul nu s-a abătut niciodată de la acest credo, opera sa reprezentând o pagină de frumuseţe în istoria culturii române, scrisă cu respect şi dragoste pentru predecesorii şi contemporanii săi, cu o iubire nepreţuită pentru Sunet şi
+:Compozitorul nu s-a abătut niciodată de la acest credo, opera sa reprezentând o pagină de frumuseţe în istoria culturii române, scrisă cu respect şi dragoste pentru predecesorii şi contemporanii săi, cu o iubire nepreţuită pentru Sunet şi Cuvânt, aceste „insule plutitoare în infinitul ocean al tăcerii”.
-Cuvânt, aceste „insule plutitoare în infinitul ocean al tăcerii”.
+:În Panteonul culturii naţionale, Theodor Grigoriu se alătură unor nume rezonante ale muzicii românești, legate prin obârşie sau activitate de oraşul Galaţi, personalităţi ca Dimitrie Cuclin, Valentin Gheorghiu, Ludovic Feldman, Iosif Ivanovici, Alfonso Castaldi, Ştefan Gheorghiu, Temistocle Popa, Aurel Manolache, care, prin creaţia lor, au aşezat oraşul de la Dunăre pe harta muzicii româneşti.
 == Biografie ==
@@ Line 26: / Line 23: @@
 :*studii muzicale cu profesorii Romeo Alexandrescu (teorie-solfegiu), Nina Alexandrescu (vioară), Emanoil Ciomac (istoria muzicii), la Conservatorul „Pro Arte” din Bucureşti (1936-1940);
 :*Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti, fiind bursier până la terminarea studiilor (1937-1944);
-:*lecţii particulare cu profesorii Romeo Alexandrescu (armonie, polifonie, forme muzicale) şi Nina Alexandrescu (vioară)
+:*lecţii particulare cu profesorii Romeo Alexandrescu (armonie, polifonie, forme muzicale) şi Nina Alexandrescu (vioară)(1939-1944);
 :*Facultatea de Matematică din Bucureşti (1944-1945);
 :*Facultatea de Arhitectură din Bucureşti, nereuşind să îşi ia diploma din motive de sănătate (1945-1949);
@@ Line 33: / Line 29: @@
 :*curs de aspirantură (masterat) la Conservatorul „P. I. Ceaikovski” din Moscova, clasa celebrului compozitor Aram I. Haciaturian (compoziţie), printre profesori numărându-se Evgheni K. Golubev (polifonie) şi Dimitri Rogal-Levitzki (orchestraţie) (1954-1955).
 :'''Activitate socio-profesională:'''
 :*la recomandarea profesorului său Romeo Alexandrescu, a colaborat cu marele compozitor George Enescu, la transcrierea manuscriselor sale muzicale;
-a inventat mai multe sisteme de cartografiere muzicală, dintre care cel cu
+:*a inventat mai multe sisteme de cartografiere muzicală, dintre care cel cu transpunere pantografică (adaptat din gravură);
-transpunere pantografică (adaptat din gravură);
+:*a realizat prima „tape-music” (muzică cu benzi magnetice) din România, pentru piesa de teatru „Macbeth”, montată la Teatrul Naţional din Bucureşti (1962);
-:*a realizat prima „tape-music” (muzică cu benzi magnetice) din România,
+:*lucrarea sa „Elegia Pontica” a fost transpusă într-un film de televiziune (alb-negru) de regizoarea Carmen Dobrescu (1969);
-pentru piesa de teatru „Macbeth”, montată la Teatrul Naţional din
+:*membru în colegiul de redacţie al cunoscutei reviste ''Muzica'';
-Bucureşti (1962);
+:*a devenit legatar testamentar, pe teritoriul României, al drepturilor de autor ale lui Ionel Perlea, decedat în 1970.
-:*lucrarea sa „Elegia Pontica” a fost transpusă într-un film de televiziune
+:*lucrarea sa „Canti per Europa” a fost transpusă într-un film de televiziune, de regizorul Henri Colpi (1978);
-(alb-negru) de regizoarea Carmen Dobrescu (1969);
+:*membru fondator, alături de alte nume importante din muzica românească, al Festivalului şi Concursului Naţional de Interpretare a Liedului „Ionel Perlea” (1992);
-:*membru în colegiul de redacţie al cunoscutei reviste Muzica;
+:*muzica de film i-a fost editată pe CD de editura Musique Cinéma Télévision (M.C.T.) din Franța;
-:*a devenit legatar testamentar, pe teritoriul României, al drepturilor de
+:*a susţinut prelegerea „Muzica de film românească” în aula Academiei Române, gazda manifestării „Centenarul cinematografului Românesc «1896-1996»” (1996);
-autor ale lui Ionel Perlea, decedat în 1970. Din aceste drepturi a instituit
+:*profesor (master-class) la Universitatea de Teatru şi Film din Bucureşti (1997–1998);
-un premiu pentru tinerii dirijori şi a editat unele partituri ale lucrărilor
+:*profesor asociat la Universitatea de Muzică din Bucureşti (1998-1999);
-lui Ionel Perlea (1971);
+:*a susţinut conferinţe, comunicări ştiinţifice, referate în ţară şi în străinătate (Paris, Moscova, Londra, New York).
 :*lucrarea sa „Canti per Europa” a fost transpusă într-un film de televiziune,
 :'''Afiliere:'''
-:*
+:*membru al Societăţii Compozitorilor Români, devenită ulterior Uniunea Compozitorilor din România (din 1943) și secretar al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1968–1989);
-:'''Colaborări la publicații:''' ''
+:*membru al Academiei Franceze „Arts - Sciences - Lettres” (1990);
 == Fișier de autoritate ==
-:[http://193.231.136.4/opac/authority/38757 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:[http://193.231.136.4/opac/authority/62748 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==
 :*'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman, Mihaela Bute'''. ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2011'', Galaţi, Axis Libri, 2013.
-== Referințe ==
+== Referințe electronice ==
-*'''Acad. prof. dr. doc. Gheorghe Zarnea:'''
+*'''Bădici, Jana'''. Destăinuiri ale compozitorului Theodor Grigoriu. În: ''No. 14 plus minus : Contemporary Music Journal'' [online], nr. 4, 10 apr. 2012. [http://no14plusminus.ro/2012/04/10/destainuiri-ale-compozitorului-theodor-grigoriu/]
-:''Activitatea ştiinţifică bogată şi concentrată pe teme majore împlineşte perfect profilul unui cadru didactic modern, de valoare, racordat la normele considerate ca definitorii pentru această calitate, pe plan internaţional.''
+*'''Caraman Fotea, Daniela'''. Theodor Grigoriu – Semnal editorial. În: ''Cronica muzicala ON-LINE : arhiva'' [online], 19 nov. 2012. [[http://www.cimec.ro/Muzica/Cronici/DCFotea153.html]]
+*'''Ion Brad împreună cu Ovidiu Maitec, Theodor Grigoriu, Ion Dumitrescu, Aurel Baranga și Alexandru Husar : [fotografie]. Brașov, iunie 1967'''. În: ''Europeana'' [[http://www.europeana.eu/portal/record/09401g/2D802CAF81C2DC8362C0B8CF0086F5C01904784F.html]]
 :[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]

@@ Line 2: / Line 2: @@
 [[File:Grigoriu .jpg|thumb|'''Theodor Grigoriu''' - muzicolog, compozitor]]
 :::::'''''„Fericiţi sunt cei care, prin harul lor, şi-au găsit drum spre inimile oamenilor; ei văd, poate, lumina elizee a acestui nobil ideal, către care mergem cu toţii.””'''''
 [[File:Autograf dan valentina.PNG||thumb|200px| Autograf Valentina Dan]]
-[[File:Valentina Dan.jpg|thumb|'''Valentina Dan''' - profesor universitar, inginer tehnolog alimentar]]
 == Prezentare ==
 :Galaţiul, oraşul în care a trăit până la vârsta de cinci ani, reprezintă pentru compozitorul şi muzicologul Theodor Grigoriu, locul unde, la o vârstă fragedă, „o vioară de jucărie s-a transformat într-o vioară reală”. Descoperirea timpurie a talentului său muzical a condus la mutarea familiei în Bucureşti, acolo unde, la vârsta de cinci ani şi jumătate, a susţinut prima sa reprezentaţie publică, într-un concert organizat de ziarul ''Universul'' şi unde a fost

← Older revision		Revision as of 16:45, 22 January 2021
Line 2:		Line 2:

	[[File:Grigoriu .jpg\|thumb\|'''Theodor Grigoriu''' - muzicolog, compozitor]]		[[File:Grigoriu .jpg\|thumb\|'''Theodor Grigoriu''' - muzicolog, compozitor]]
		+	<div style="text-align: justify;">'''''Inginer tehnolog alimentar, profesor universitar'''''
		+
		+	:::::'''''„Fericiţi sunt cei care, prin harul lor, şi-au găsit drum spre inimile oamenilor; ei văd, poate, lumina elizee a acestui nobil ideal, către care mergem cu toţii.””'''''
		+	[[File:Autograf dan valentina.PNG\|\|thumb\|200px\| Autograf Valentina Dan]]
		+
		+	[[File:Valentina Dan.jpg\|thumb\|'''Valentina Dan''' - profesor universitar, inginer tehnolog alimentar]]
		+	== Prezentare ==
		+	:Galaţiul, oraşul în care a trăit până la vârsta de cinci ani, reprezintă pentru compozitorul şi muzicologul Theodor Grigoriu, locul unde, la o vârstă fragedă, „o vioară de jucărie s-a transformat într-o vioară reală”. Descoperirea timpurie a talentului său muzical a condus la mutarea familiei în Bucureşti, acolo unde, la vârsta de cinci ani şi jumătate, a susţinut prima sa reprezentaţie publică, într-un concert organizat de ziarul ''Universul'' şi unde a fost
		+	acceptat la Conservatorul Regal de Muzică, clasa copiilor talentaţi.
		+	:Primele sale compoziţii, inspirate de folclorul românesc „deosebit de bogat şi variat”, au fost urmate de creaţii din gama genurilor muzicale ample (oratoriu, cantată, simfonie, poem simfonic, suită), multe dintre acestea relevând „virtuţi de dramaturg sonor impetuos, cu momente incandescente, chiar explozive”.
		+	:„Părintele meu spiritual este Enescu” mărturisea Theodor Grigoriu, dedicându-i marelui compozitor lucrarea „Omagiu lui Enescu”, scrisă „dintr-o veneraţie infinită” pentru maestru. O altă personalitate, a cărei apropiere l-a inspirat, a fost dirijorul şi compozitorul Ionel Perlea, compunând în memoria acestuia lucrarea simfonică „Tristia”, piesa urmărind „să condenseze în ea biografia unui mare artist, aşa cum într-un lexicon, câteva rânduri rezumă o întreagă viaţă”.
		+	„Lumea noastră mică, a fiecărei generaţii, îşi aduce prinosul de frumuseţe în lumea vastă a istoriei unei culturi, care vine de departe şi merge mai departe. E o datorie pe care o împlinim după puterile noastre, cu vocaţia şi talentul fiecăruia dintre noi, dar cu credinţa – ce e mai presus de noi – că slujim un nobil ideal.”
		+	:Compozitorul nu s-a abătut niciodată de la acest credo, opera sa reprezentând o pagină de frumuseţe în istoria culturii române, scrisă cu respect şi dragoste pentru predecesorii şi contemporanii săi, cu o iubire nepreţuită pentru Sunet şi
		+	Cuvânt, aceste „insule plutitoare în infinitul ocean al tăcerii”.
		+	:În Panteonul culturii naţionale, Theodor Grigoriu se alătură unor nume rezonante ale muzicii românești, legate prin obârşie sau activitate de oraşul Galaţi, personalităţi ca Dimitrie Cuclin, Valentin Gheorghiu, Ludovic Feldman, Iosif
		+	Ivanovici, Alfonso Castaldi, Ştefan Gheorghiu, Temistocle Popa, Aurel Manolache, care, prin creaţia lor, au aşezat oraşul de la Dunăre pe harta muzicii româneşti.
		+
		+	== Biografie ==
		+	:'''Data şi locul naşterii:''' 25 iulie 1926, [[Galaţi]]
		+	:'''Data şi locul decesului:''' 21 mai 2014, București
		+
		+	:'''Studii:'''
		+	:*studii muzicale cu profesorii Cecilia Nitzulescu Lupu şi George Enacovici (vioară), principal îndrumător fiindu-i pedagogul Constantin Botez, la Conservatorul Regal de Muzică din Bucureşti, clasa de copii talentaţi (1933-1936);
		+	:*studii muzicale cu profesorii Romeo Alexandrescu (teorie-solfegiu), Nina Alexandrescu (vioară), Emanoil Ciomac (istoria muzicii), la Conservatorul „Pro Arte” din Bucureşti (1936-1940);
		+	:*Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti, fiind bursier până la terminarea studiilor (1937-1944);
		+	:*lecţii particulare cu profesorii Romeo Alexandrescu (armonie, polifonie, forme muzicale) şi Nina Alexandrescu (vioară)
		+	(1939-1944);
		+	:*Facultatea de Matematică din Bucureşti (1944-1945);
		+	:*Facultatea de Arhitectură din Bucureşti, nereuşind să îşi ia diploma din motive de sănătate (1945-1949);
		+	:*lecţii particulare cu maestrul Mihail Jora (armonie, contrapunct, forme muzicale) (1951);
		+	:*curs de aspirantură (masterat) la Conservatorul „P. I. Ceaikovski” din Moscova, clasa celebrului compozitor Aram I. Haciaturian (compoziţie), printre profesori numărându-se Evgheni K. Golubev (polifonie) şi Dimitri Rogal-Levitzki (orchestraţie) (1954-1955).
		+
		+	:'''Titluri ştiinţifice:'''
		+	:'''Activitate socio-profesională:'''
		+	:*la recomandarea profesorului său Romeo Alexandrescu, a colaborat cu marele compozitor George Enescu, la transcrierea manuscriselor sale muzicale;
		+	a inventat mai multe sisteme de cartografiere muzicală, dintre care cel cu
		+	transpunere pantografică (adaptat din gravură);
		+	:*a realizat prima „tape-music” (muzică cu benzi magnetice) din România,
		+	pentru piesa de teatru „Macbeth”, montată la Teatrul Naţional din
		+	Bucureşti (1962);
		+	:*lucrarea sa „Elegia Pontica” a fost transpusă într-un film de televiziune
		+	(alb-negru) de regizoarea Carmen Dobrescu (1969);
		+	:*membru în colegiul de redacţie al cunoscutei reviste Muzica;
		+	:*a devenit legatar testamentar, pe teritoriul României, al drepturilor de
		+	autor ale lui Ionel Perlea, decedat în 1970. Din aceste drepturi a instituit
		+	un premiu pentru tinerii dirijori şi a editat unele partituri ale lucrărilor
		+	lui Ionel Perlea (1971);
		+	:*lucrarea sa „Canti per Europa” a fost transpusă într-un film de televiziune,
		+	de regizorul Henri Colpi (1978);
		+	:'''Afiliere:'''
		+	:*
		+	:'''Colaborări la publicații:''' ''
		+	== Fișier de autoritate ==
		+	:[http://193.231.136.4/opac/authority/38757 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
		+
		+	== Surse ==
		+	:*'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman, Mihaela Bute'''. ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2011'', Galaţi, Axis Libri, 2013.
		+
		+	== Referințe ==
		+	*'''Acad. prof. dr. doc. Gheorghe Zarnea:'''
		+	:''Activitatea ştiinţifică bogată şi concentrată pe teme majore împlineşte perfect profilul unui cadru didactic modern, de valoare, racordat la normele considerate ca definitorii pentru această calitate, pe plan internaţional.''
		+
		+	:[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]

← Older revision		Revision as of 12:50, 12 August 2020
Line 1:		Line 1:
	<div style="text-align: justify;"> '''''Compozitor, muzicolog'''''		<div style="text-align: justify;"> '''''Compozitor, muzicolog'''''

−	[[File:~~Andonie~~.jpg\|thumb\|'''Theodor Grigoriu''' - muzicolog, compozitor]]	+	[[File:Grigoriu .jpg\|thumb\|'''Theodor Grigoriu''' - muzicolog, compozitor]]