Tuluceşti - Revision history

Bianca at 07:51, 3 September 2024

2024-09-03T07:51:51Z

Bianca at 08:44, 26 August 2024

2024-08-26T08:44:56Z

Bianca at 08:44, 26 August 2024

2024-08-26T08:44:05Z

Bianca at 08:42, 26 August 2024

2024-08-26T08:42:25Z

Bianca at 08:41, 26 August 2024

2024-08-26T08:41:44Z

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-06-18T09:03:14Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții contemporane */

2021-04-19T13:17:26Z

‎Obiceiuri și tradiții contemporane

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții contemporane */

2021-04-19T08:20:28Z

‎Obiceiuri și tradiții contemporane

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții contemporane */

2021-04-19T08:05:06Z

‎Obiceiuri și tradiții contemporane

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții contemporane */

2021-04-19T07:54:58Z

‎Obiceiuri și tradiții contemporane

@@ Line 76: / Line 76: @@
 ='''Note/Referinţe'''=
 CHIRILĂ, Amelian, ''Monografia comunei Tuluceşti''. Galaţi: Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2012. Accesibilă în format electronic la adresa: https://comunatulucesti.wordpress.com/2014/03/28/monografia-comunei-tulucesti/
 :*'''Tulucești, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/218629
 [[Barcea]] • [[Băleni]] • [[Bălăbăneşti]] • [[Bălăşeşti]] • [[Băneasa]] • [[Bereşti-Meria]] • [[Braniştea]] • [[Brăhăşeşti]] • [[Buciumeni]] • [[Cavadineşti]] • [[Cerţeşti]] • [[Corni]] • [[Corod]] • [[Cosmeşti]] • [[Costache Negri]] • [[Cuca]] • [[Cudalbi]] • [[Cuza Vodă]] • [[Drăguşeni]] • [[Drăgăneşti]] • [[Folteşti]] • [[Frumuşiţa]] • [[Fundeni]] • [[Fârţăneşti]] • [[Ghidigeni]] • [[Gohor]] • [[Griviţa]] • [[Independenţa]] • [[Iveşti]] • [[Jorăşti]] • [[Lieşti]] • [[Matca]] • [[Măstăcani]] • [[Movileni]] • [[Munteni]] • [[Nămoloasa]] • [[Negrileşti]] • [[Nicoreşti]] • [[Oancea]] • [[Pechea]] • [[Piscu]] • [[Poiana]] • [[Priponeşti]] • [[Rădeşti]] • [[Rediu]] • [[Scânteieşti]] • [[Schela]] • [[Slobozia Conachi]] • [[Smârdan]] • [[Smulţi]] • [[Suceveni]] • [[Suhurlui]] • [[Şendreni]] • [[Tudor Vladimirescu]] •  [[Ţepu]] • [[Umbrăreşti]] • [[Valea Mărului]] • [[Vârlezi]] • [[Vînători]] • [[Vlădeşti]]

@@ Line 18: / Line 18: @@
 :'''Grădina Zoologică Galaţi''' este situată în Pădurea Gârboavele, pe o suprafaţă de 7 ha, la 17 km nord-vest de Galaţi. Grădina Zoologică se află într-o etapă de dezvoltare şi modernizare.  Tematica Zoo Gârboavele a fost elaborată în 1997, împreună cu specialiştii de la European Association of Zoos and Aquaria, şi are drept obiective conservarea speciilor rare de animale, precum şi educaţia pentru conservare. Aici pot fi văzute păsări şi mamifere rare din Europa şi Asia, se poate practica echitaţia, existând cai special antrenaţi pentru acest scop, dar şi un manej amenajat şi personal instruit.
 :'''Muzeul Satului''' este situat în pădurea Gârboavele, pe o întindere de 1.36 ha; amplasamentul reconstituie la o scară mai mică o vatră de sat românesc care cuprinde patru gospodării din zona Cavadineşti, Măstăcani, Corod şi Cahul. Ca aspect inedit, remarcăm atât casa cu ascunzătoare, cât şi anexele – chimniţa, samaluc, saia, adăpost pentru râşniţă, toate oferind o imagine complexă nu doar asupra unor forme de locuire, ci şi asupra unor contexte socio-istorice şi culturale, pe fondul cărora acestea s-au conturat. Arhitectura locuinţelor reprezentate din Zona Galaţiului corespunde aproximativ sf. sec. XVIII – începutul sec. XIX.
-:Sursa: '''Tuluceşti. Primăria Comunei Tuluceşti.''' ''[Tuluceşti] : Carte pentru tinerii de azi şi de mâine : [Monografie]''. Tuluceşti : Primăria comunei Tuluceşti, 1997; '''Galerie foto.''' În: ''Primăria Comunei Tuluceşti'' [online]. [citat 5 iunie 2012]. Disponibil în internet: http://www.primariatulucesti.ro/galerie-foto/?nggpage=2; '''Gradina Zoologica Garboavele din Galati.''' În: ''Animale.ro'' [online]. [citat 5 iunie 2012]. Disponibil în internet: http://www.animale.ro/articole/gradina-zoologica-garboavele-din-galati;  '''Muzeul Satului Galati : gospodarie traditionala.'''
+:Sursa: '''Tuluceşti. Primăria Comunei Tuluceşti.''' ''[Tuluceşti] : Carte pentru tinerii de azi şi de mâine : [Monografie]''. Tuluceşti : Primăria comunei Tuluceşti, 1997; '''Galerie foto.''' În: ''Primăria Comunei Tuluceşti'' [online]. [citat 5 iunie 2012]. Disponibil în internet: http://www.primariatulucesti.ro/galerie-foto/?nggpage=2
 ='''Primăria TULUCEŞTI'''=

@@ Line 18: / Line 18: @@
 :'''Grădina Zoologică Galaţi''' este situată în Pădurea Gârboavele, pe o suprafaţă de 7 ha, la 17 km nord-vest de Galaţi. Grădina Zoologică se află într-o etapă de dezvoltare şi modernizare.  Tematica Zoo Gârboavele a fost elaborată în 1997, împreună cu specialiştii de la European Association of Zoos and Aquaria, şi are drept obiective conservarea speciilor rare de animale, precum şi educaţia pentru conservare. Aici pot fi văzute păsări şi mamifere rare din Europa şi Asia, se poate practica echitaţia, existând cai special antrenaţi pentru acest scop, dar şi un manej amenajat şi personal instruit.
 :'''Muzeul Satului''' este situat în pădurea Gârboavele, pe o întindere de 1.36 ha; amplasamentul reconstituie la o scară mai mică o vatră de sat românesc care cuprinde patru gospodării din zona Cavadineşti, Măstăcani, Corod şi Cahul. Ca aspect inedit, remarcăm atât casa cu ascunzătoare, cât şi anexele – chimniţa, samaluc, saia, adăpost pentru râşniţă, toate oferind o imagine complexă nu doar asupra unor forme de locuire, ci şi asupra unor contexte socio-istorice şi culturale, pe fondul cărora acestea s-au conturat. Arhitectura locuinţelor reprezentate din Zona Galaţiului corespunde aproximativ sf. sec. XVIII – începutul sec. XIX.
-:Sursa: '''Tuluceşti. Primăria Comunei Tuluceşti.''' ''[Tuluceşti] : Carte pentru tinerii de azi şi de mâine : [Monografie]''. Tuluceşti : Primăria comunei Tuluceşti, 1997; '''Galerie foto.''' În: ''Primăria Comunei Tuluceşti'' [online]. [citat 5 iunie 2012]. Disponibil în internet: http://www.primariatulucesti.ro/galerie-foto/?nggpage=2; '''Gradina Zoologica Garboavele din Galati.''' În: ''Animale.ro'' [online]. [citat 5 iunie 2012]. Disponibil în internet: http://www.animale.ro/articole/gradina-zoologica-garboavele-din-galati;  '''Muzeul Satului Galati : gospodarie traditionala.''' În: ''Centrul Cultural "Dunarea de Jos" Galati'' [online]. [citat 19 iulie 2012]. Disponibil în internet: http://www.muzeulsatuluigalati.ro/; '''Rezervatia naturala Padurea Garboavele : Galati.''' În: ''SkyTrip'' [online]. [citat 5 iunie 2012]. Disponibil în internet: http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-padurea-garboavele-din-judetul-galati-ob-2201.html.
+:Sursa: '''Tuluceşti. Primăria Comunei Tuluceşti.''' ''[Tuluceşti] : Carte pentru tinerii de azi şi de mâine : [Monografie]''. Tuluceşti : Primăria comunei Tuluceşti, 1997; '''Galerie foto.''' În: ''Primăria Comunei Tuluceşti'' [online]. [citat 5 iunie 2012]. Disponibil în internet: http://www.primariatulucesti.ro/galerie-foto/?nggpage=2; '''Gradina Zoologica Garboavele din Galati.''' În: ''Animale.ro'' [online]. [citat 5 iunie 2012]. Disponibil în internet: http://www.animale.ro/articole/gradina-zoologica-garboavele-din-galati;  '''Muzeul Satului Galati : gospodarie traditionala.'''
 ='''Primăria TULUCEŞTI'''=

@@ Line 77: / Line 77: @@
 ='''Note/Referinţe'''=
 CHIRILĂ, Amelian, ''Monografia comunei Tuluceşti''. Galaţi: Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2012. Accesibilă în format electronic la adresa: https://comunatulucesti.wordpress.com/2014/03/28/monografia-comunei-tulucesti/
-:*'''Tulucești, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet:
+:*'''Tulucești, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/218629
 [[Barcea]] • [[Băleni]] • [[Bălăbăneşti]] • [[Bălăşeşti]] • [[Băneasa]] • [[Bereşti-Meria]] • [[Braniştea]] • [[Brăhăşeşti]] • [[Buciumeni]] • [[Cavadineşti]] • [[Cerţeşti]] • [[Corni]] • [[Corod]] • [[Cosmeşti]] • [[Costache Negri]] • [[Cuca]] • [[Cudalbi]] • [[Cuza Vodă]] • [[Drăguşeni]] • [[Drăgăneşti]] • [[Folteşti]] • [[Frumuşiţa]] • [[Fundeni]] • [[Fârţăneşti]] • [[Ghidigeni]] • [[Gohor]] • [[Griviţa]] • [[Independenţa]] • [[Iveşti]] • [[Jorăşti]] • [[Lieşti]] • [[Matca]] • [[Măstăcani]] • [[Movileni]] • [[Munteni]] • [[Nămoloasa]] • [[Negrileşti]] • [[Nicoreşti]] • [[Oancea]] • [[Pechea]] • [[Piscu]] • [[Poiana]] • [[Priponeşti]] • [[Rădeşti]] • [[Rediu]] • [[Scânteieşti]] • [[Schela]] • [[Slobozia Conachi]] • [[Smârdan]] • [[Smulţi]] • [[Suceveni]] • [[Suhurlui]] • [[Şendreni]] • [[Tudor Vladimirescu]] •  [[Ţepu]] • [[Umbrăreşti]] • [[Valea Mărului]] • [[Vârlezi]] • [[Vînători]] • [[Vlădeşti]]

@@ Line 77: / Line 77: @@
 ='''Note/Referinţe'''=
 CHIRILĂ, Amelian, ''Monografia comunei Tuluceşti''. Galaţi: Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2012. Accesibilă în format electronic la adresa: https://comunatulucesti.wordpress.com/2014/03/28/monografia-comunei-tulucesti/
-:*Tuluceşti, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 17 aprilie 2018]:
+:*'''Tulucești, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet:
-http://10.1.1.4/opac/authority/218629?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Tuluce%C5%9Fti%2C+comun%C4%83

@@ Line 73: / Line 73: @@
 :În această localitate, obiceiurile de iarnă debutau în preajma sărbătorii Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie. În această perioadă, tinerii se adunau pentru colindă, îl alegeau pe cămăraș, adică responsabilul organizării evenimentelor legate de Crăciun și cel care colecta banii de la colind, dar și pe contaș, un tânăr, care deja făcuse armata și care avea ca rol împărțirea cetelor, indicând fiecăreia în ce gospodărie să colinde. Tot de Sf. Nicolae, începeau şi repetiţiile pentru ''Plug'', alegându-se un cămăraş, pe aceleaşi criterii, pentru colaci.
 :Premergător colindatului efectiv, în timpul repetițiilor, se fixau cetele în scopul armonizării vocilor; cele șapte sau opt cete de câte patru colindători, plecau la colindat la fereastră, cântând antifonic. Cetele de colindători erau anunțate în prealabil de niște copii, care strigau până în ferestrele caselor. De menționat este că hainele colindătorilor erau obișnuite, deoarece nu existau costume populare în comună. După ce toate cetele treceau, cămărașul venea și colecta banii de la gazde, iar cu aceștia îi plătea pe lăutarii care cântau la horă, în toate zilele Crăciunului. De obicei, lăutarii cântau la douăsprezece sărbători. În perioada Crăciunului, se organizau hore la care participau tinerii și mamele fetelor. Tot atunci, exista obiceiului ''moşoilor'', adică o parodie a nunţii, când se organiza şi un bâlci.
-:La mijlocul secolului anterior, se mai practica încă obiceiul de a merge cu ''plugul cu boi'', care era împodobit cu tricolor. Ceata de colindători era formată din cinci sau şase plugari, care cântau ''Plugul''.
+:La mijlocul secolului anterior, se mai practica încă obiceiul de a merge cu ''plugul cu boi'', care era împodobit cu tricolor. Ceata de colindători era formată din cinci sau şase plugari, care cântau ''Plugul''.<ref>BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, ''Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos'', vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 57-58.</ref>
 ='''Note/Referinţe'''=

@@ Line 70: / Line 70: @@
 :*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Şiviţa, com. Tuluceşti Tel: 0236/863.406.
-='''Obiceiuri și tradiții contemporane'''=
+='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
 :În această localitate, obiceiurile de iarnă debutau în preajma sărbătorii Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie. În această perioadă, tinerii se adunau pentru colindă, îl alegeau pe cămăraș, adică responsabilul organizării evenimentelor legate de Crăciun și cel care colecta banii de la colind, dar și pe contaș, un tânăr, care deja făcuse armata și care avea ca rol împărțirea cetelor, indicând fiecăreia în ce gospodărie să colinde. Tot de Sf. Nicolae, începeau şi repetiţiile pentru ''Plug'', alegându-se un cămăraş, pe aceleaşi criterii, pentru colaci.
 :Premergător colindatului efectiv, în timpul repetițiilor, se fixau cetele în scopul armonizării vocilor; cele șapte sau opt cete de câte patru colindători, plecau la colindat la fereastră, cântând antifonic. Cetele de colindători erau anunțate în prealabil de niște copii, care strigau până în ferestrele caselor. De menționat este că hainele colindătorilor erau obișnuite, deoarece nu existau costume populare în comună. După ce toate cetele treceau, cămărașul venea și colecta banii de la gazde, iar cu aceștia îi plătea pe lăutarii care cântau la horă, în toate zilele Crăciunului. De obicei, lăutarii cântau la douăsprezece sărbători. În perioada Crăciunului, se organizau hore la care participau tinerii și mamele fetelor. Tot atunci, exista obiceiului ''moşoilor'', adică o parodie a nunţii, când se organiza şi un bâlci.

@@ Line 71: / Line 71: @@
 ='''Obiceiuri și tradiții contemporane'''=
-:În această localitate, obiceiurile de iarnă debutau în preajma sărbătorii Sfântului Nicolae, 6 decembrie. În această perioadă, tinerii se adunau pentru colindă, îl alegeau pe cămăraș, adică responsabilul organizării evenimentelor legate de Crăciun și cel care colecta banii de la colind, dar și pe contaș, un tânăr, care deja făcuse armata și acare avea ca rol împărțirea cetelor, indicând fiecăreia în ce gospodărie să colinde. Tot de Sf. Nicolae, începeau şi repetiţiile pentru Plug, alegându-se un cămăraş, pe aceleaşi criterii, pentru colaci.
+:În această localitate, obiceiurile de iarnă debutau în preajma sărbătorii Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie. În această perioadă, tinerii se adunau pentru colindă, îl alegeau pe cămăraș, adică responsabilul organizării evenimentelor legate de Crăciun și cel care colecta banii de la colind, dar și pe contaș, un tânăr, care deja făcuse armata și care avea ca rol împărțirea cetelor, indicând fiecăreia în ce gospodărie să colinde. Tot de Sf. Nicolae, începeau şi repetiţiile pentru ''Plug'', alegându-se un cămăraş, pe aceleaşi criterii, pentru colaci.
-:Premergător colindatului efectiv, în timpul repetițiilor, se fixau cetele în scopul armonizării vocilor; cele șapte sau opt cete de câte patru colindători, plecau la colindat la fereastră, cântând antifonic. Cetele de colindători erau anunțate în prealabil de niște copii, care strigau până în ferestrele caselor. De menționat este că hainele colindătorilor erau obișnuite, deoarece nu existau costume populare în comună. După ce toate cetele treceau, cămărașul venea și colecta banii de la gazde, iar cu aceștia îi plătea pe lăutarii care cântau la horă, în toate zilele Crăciunului. De obicei, lăutarii cântau la douăsprezece sărbători. În perioada Crăciunului, se organizau hore la care participau tinerii și mamele fetelor. Tot atunci, exista obiceiului „moşoilor”, adică o parodie a nunţii, când se organiza şi un bâlci.
+:Premergător colindatului efectiv, în timpul repetițiilor, se fixau cetele în scopul armonizării vocilor; cele șapte sau opt cete de câte patru colindători, plecau la colindat la fereastră, cântând antifonic. Cetele de colindători erau anunțate în prealabil de niște copii, care strigau până în ferestrele caselor. De menționat este că hainele colindătorilor erau obișnuite, deoarece nu existau costume populare în comună. După ce toate cetele treceau, cămărașul venea și colecta banii de la gazde, iar cu aceștia îi plătea pe lăutarii care cântau la horă, în toate zilele Crăciunului. De obicei, lăutarii cântau la douăsprezece sărbători. În perioada Crăciunului, se organizau hore la care participau tinerii și mamele fetelor. Tot atunci, exista obiceiului ''moşoilor'', adică o parodie a nunţii, când se organiza şi un bâlci.
-:La mijlocul secolului anterior, se mai practica încă obiceiul de a merge cu plugul cu boi, care era împodobit cu tricolor. Ceata de colindători era formată din cinci sau şase plugari, care cântau plugul.
+:La mijlocul secolului anterior, se mai practica încă obiceiul de a merge cu ''plugul cu boi'', care era împodobit cu tricolor. Ceata de colindători era formată din cinci sau şase plugari, care cântau ''Plugul''.
 :Sursa: BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, ''Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos'', vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 57-58.