Oraşul Târgu Bujor este situat în partea central-estică a judeţului Galaţi, la 53 km distanţă de municipiul Galaţi şi la 52 km distanţă de municipiul Bârlad. Amplasat în Colinele Covurluiului, în lunca pâraielor Chineja-Bujor, traversat de fiecare din acestea pe câte 2 km, care-i separă intravilanul în 3 părţi (Târgul, în V, centru şi Golăşei, în E). Intravilanul se extinde şi pe dealurile Bujorului, Jirului şi Piscu Oului. Acesta este alcătuit din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor şi văilor cu direcţia nord-sud. Văile au fundul plat, destul de larg şi mlăştinos. Se remarcă şi văi cu versanţi abrupţi care sunt supuşi puternic degradării la torente.

Temperatura medie anuală a aerului este de 9,6 C. Aflat în bazinul hidrografic Prut, principalele ape fiind Chineja, Bujor, Covurlui şi Roşia. Specific dealurilor şi podişurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară şi viituri în timpul verii şi al toamnei. Cea mai importantă apă curgătoare din zonă este pârâul Chineja, care se varsă în lacul Brateş. Dintre apele stătătoare menţionăm două lacuri cu suprafeţe de 5 ha, respectiv 4 ha. De-a lungul pârâului Chineja se desfăşoară un şes format din terase locale de luncă, ce conţin plantaţii de salcie şi plop.

Are în componență: satul Moscu şi satul Umbrăreşti.

Suprafaţa oraşului Târgu Bujor este de 2,7 km² de la N la S, iar populaţia este de cca. 6299 locuitori.

Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp şi culturi de viţă de vie, pajişti puternic modificate de firuţa cu bulb, peliniţă şi bărboasă. Vegetaţia arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm şi păduri de stejar.

Cunoscută pentru Podgoria “Dealurile Bujorului” are o îndelungată tradiţie în cultura viţei-de-vie, podgoria ″Dealu Bujorului″ este de curând denumită cu acest apelativ, ca urmare a înfiinţării Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru. Podgoria Dealu Bujorului este situată pe dealurile paralele cu apa Prutului şi are, în prezent, aproape 4000 ha de viţă-de-vie şi cuprinde centrele viticole Bujoru, Smulţi, Oancea şi Bereşti. În podgorie se cultivă:

• soiuri de viţă-de-vie pentru producerea vinurilor roşii de calitate superioară: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Băbească neagră;
• soiuri pentru producerea de vinuri de consum curent: Fetească regală, Aligoté;
• soiuri pentru producerea de vinuri albe de calitate superioară: Fetească albă, Riesling italian, Muscat Ottonel, Sarba (la Bujoru, Bereşti şi Smulţi, pe terenuri mai puţin fertile);
• soiuri de masă: Chasselas Doré, Muscat de Hamburg, Coarna neagră.

Denumirea podgoriei conform unor legende se trage numele de la haiducul Bujor, de la "Lupu lui Bujor", de la un cioban pe nume Bujor sau de la un oarecare cârciumar cu acelaşi nume. Mai veridic, se pare că Dealu Bujorului, ca şi Pârâul Bujoru şi Târgu Bujor, îşi trag numele de la frumoasa floare roşie, bujorul românesc, o podoabă a pădurilor xerotermofile de pe colinele din împrejurimi. Documente datând din secolul al XV-lea, urmate de altele, din timpul domniei lui Petru Rareş, Irimia Movilă, Grigore Alexandru Ghica Voievod, menţionează, printre altele, şi existenţa unor mici suprafeţe cu viţă-de-vie în zonă. Documente din care să rezulte ce plantaţii viticole existau şi care era structura soiurilor înainte de invazia filoxerei nu s-au găsit în arhive până în prezent. Din documentele existente la primăria Tg. Bujor reiese că, în 1873, viile, situate pe Valea Bujorului (Buzenchi), pe un sol negru, nisipos, aparţineau unui număr de 152 de locuitori. După 1890, apar suprafeţe mai mari, începând de la 25 ari până la 10-15 ha. Începând din 1933 s-a procedat la înfiinţarea de plantaţii cu viţă nobilă. În urma acţiunilor de refacere şi dezvoltare a patrimoniului viticol cu soiuri nobile, "în toamna şi iarna anului 1939, foarte mulţi locuitori din judeţul Covurlui, proprietari de vii cu hibrizi direct producători, au făcut declaraţii că scot aceste vii spre a nu fi urmăriţi şi încasaţi de către perceptori cu taxe de 3000 lei/ha". În fostul judeţ Covurlui, exista, în 1942, o suprafaţă de 5808 ha cu plantaţii viticole, din care 714 ha cu viţă nobilă, 811 ha cu viţă indigenă şi 4283 ha cu hibrizi direct producători. Cu timpul, suprafeţele plantate cu vii au crescut, unele dintre ele devenind masive, de peste 100 ha.

Date istorice

Târgu Bujor este o aşezare atestată arheologic cu aproximativ 12000 de ani î.Hr. Documentar este atestat într-un hrisov din 1491 emis de Ştefan cel Mare, apoi în sec. XVIII prin hrisoavele domneşti din anii 1775 şi 1776. Prin hrisovul din 6 mai 1844, domnitorul M. Gr. Sturdza ridica moşia boierului Al. Ventura la rang de târg.

Conform organizării administrative din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, micul târg intra în componența comunei Umbrărești, organizare care s-a păstrat până în 1872 când Bujor devine centrul comunei, Umbrărești pierzând această calitate

Evoluţia socio–economică continuă a târgului, l-a ridicat la rang de oraş în data de 6 iunie 1968.

Administraţie locală

PRIMĂRIA TÂRGU BUJOR

Date contact:

Adresa: str. G-ral Eremia Grigorescu, nr. 205, loc. Târgu Bujor, jud. Galaţi

Cod poştal: 805200

Telefon: 0236/340339, 340215

Fax: 0236/340561

E-mail: primariatgbujor@yahoo.com

URL: http://www.primariatgbujor.ro/

Viceprimar

Ciprian Chelarasu(n 08.10.1981)

Cultură

• Biblioteca orăşenească „Grigore Hagiu“

Biblioteca este situată în centrul oraşului. A fost înfiinţată în perioada 1936 – 1937, de către Prefectura judeţului Covurlui. În anul 1947, regimul comunist desfiinţează biblioteca, arzând o parte din fondul de carte, iar în 1956 este reînfiinţată. De-a lungul timpului, Biblioteca şi-a desfăşurat activitatea în mai multe sedii: în perioada 1956-1976, într-un local propriu; în perioada 1976-l986 în Casa de cultură Târgu Bujor. Începând cu anul 1986, Biblioteca orăşenească funcţionează într-un local închiriat, situat pe strada Gen. Eremia Grigorescu nr. 78. După 1990 a luat numele poetului „Grigore Hagiu”. Clădirea are 3 săli: sală de împrumut, sală de lectură şi depozit. În perioada 1956-1964 au îndeplinit funcţia de director:

• prof. Refec Alexandru (1956-1963)
• prof. Ion Rusu Prigoreanu (1963-1964)

Bibliotecari:

• Simon Ajarescu (1956-1963)
• Maricica Vasilache (1963-1964)
• Burluc Niculina (1964-1970)
• Oprea Vasilica (1970-1984). În prezent activează 2 bibliotecari:
• Blaga Vica (n. 08.08.1954, com. Vârlezi, jud. Galaţi)
• Rîpă Maria

• Casa de cultură "Mihai Eminescu" Târgu Bujor construită în 1956, inițial s-a numit Casa de cultură „Al. I. Cuza”, deține pe peretele stradal o placă dedicată ţăranilor participanţi la răscoala din 1907.
• Cămin Cultural sat Moscu construcție polivalentă, construit în 2002 de Primăria orașului Tg. Bujor în baza unui program al Băncii Mondiale.
• Cămin Cultural sat Umbrăreşti

Educaţie

Prima școală înființată în satul Umbrărești, în anul 1867 și-a încheiat activitatea după trei ani. În 1870 a fost înființată în Golășei prima școală de băieți. În 1872 în centrul Târgului Bujor, își începea activitatea o școală de fete. În 1893 cele două școli au fost unificate și a luat ființă „Școala primară rurală mixtă”. Din 1894 a avut clădire proprie, pe Chisc (actualul sediu al Școlii nr. 1).

În Târgu Bujor funcţionează 4 şcoli, 4 grădiniţe şi un liceu. Numărul total de preşcolari şi elevi înscrişi este de 1618, iar numărul de cadre didactice este de 106.

• Grupul Şcolar "Eremia Grigorescu" Târgu Bujor

Adresă: str. Eremia Grigorescu nr. 109, Târgu Bujor, jud. Galaţi

Telefon: 0236/340727

Fax: 0236/340897

E-mail: grupscolartgbujor@gmail.com

Adresa Web: http://gstgbujorgl.licee.edu.ro

• Şcoala Nr. 1 "Lascăr Catargiu"(nefuncţională) Târgu Bujor

Adresa: str. Şcolii nr. 3 Târgu Bujor

Telefon: 0236/340485

E-mail: scoalalascarcatargiu@hotmail.com

Adresa Web:http://scoalacatargiu.3x.ro/

• Şcoala Gimnazială Nr. 2 "Grigore Hagiu" Târgu Bujor

Construită în perioada 1974-1976 și dată în folosință septembrie 1976, inițial s-a numit „Școala Generală Nr. 2 cu clasele I-VIII - Tg. Bujor”. La 6 iunie 1999 prin decizia nr. 173/1999 a Ministerului Educației Naționale primește numele Școala Gimnazială „Grigore Hagiu”.

Adresă: str. G-ral Eremia Grigorescu, nr. 26, Târgu Bujor, jud. Galaţi

Telefon: 0236/340348

Fax: 0236/340422

E-mail: scoalagrigorehagiu@yahoo.com

Adresa Web: http://scoli.didactic.ro/scoala-cu-clasele-iviii-nr2-grigore-hagiu-tgbujor

• Şcoala Gimnazială Moscu, Tg. Bujor
• Şcoala Gimnazială Umbrăreşti, Tg. Bujor

• Grădiniţa cu program normal nr.1 Tg. Bujor

Adresa: str. Eremia Grigorescu nr. 109

• Grădiniţa nr. 2 "Căsuţa piticilor" Tg. Bujor

• Grădiniţa Moscu, Tg. Bujor

• Grădiniţa Umbrăreşti, Tg. Bujor

Sănătate

• Spitalul Orăşenesc "Vasile Buzoianu" Târgu Bujor

Adresa: str. G-ral. Eremia Grigorescu, nr. 107, loc. Tg. Bujor, jud. Galaţi

Cod poştal: 805200

Telefon: 0236/340.577

Fax: 0236/340.985

E-mail: spitaltgbujor@yahoo.com

Site: http://www.spitaltgbujor.ro

Spitalul Orasenesc Tg Bujor a fost renovat de curand si cuprinde 5 sectii: chirurgie generala, medicina interna , neonatologie, obstetrica-ginecologie si pediatrie. In afara camerei de garda, spitalul mai are farmacie si laborator propriu de analize - de altfel indispensabil intr-o unitate sanitara in care se efectueaza interventii chirurgicale. Alte sase paturi sunt folosite pentru spitalizari de zi. Ambulatoriul, in pregatire, va avea nu doar cabinete care sa corespunda sectiilor din spital, ci si alte doua, in plus: otorinolaringologie (ORL) si oftalmologie.

• Circă medicală

Adresa: str. Gh Buzoianu, nr. 13, Tg. Bujor, Galaţi

Telefon: 0236/341.437

Turism

Monumente şi clădiri istorice

• Monumentul Eroilor căzuţi pentru reîntregirea neamului (1916 – 1918)

Monumentul a fost înălţat pe panta domoală a Dealului Jirului, între anii 1921-1922. Pe frontispiciu a fost dăltuit în piatră omagiul: "Pentru veşnica amintire eroilor din comuna Tg. Bujor căzuţi pentru patrie în războiul de întregirea neamului 1916-1918". Şi pentru a le întări nemurirea s-a continuat cu textul: "Ridicat în 1921-1922, ca semn de preamărire a jertfei lor din partea celor recunoscători". În timpul regimului comunist, a fost distrus de pe monument simbolul vitejiei româneşti, Vulturul; la 13 iunie 2002, pe coloana de formă prismatică înaltă de 10 m, în vârf, a fost amplasată emblema-simbol: Vulturul cu Cruce în cioc. Pe două plăci de bronz montate la baza coloanei din granit simbolizând infinitul, sunt înscrise 156 de nume, de la general la soldat, toţi cei 156 de eroi aparţinând comunităţii bujorene.

• Monumentul Eroilor – Moscu

"Monumentul Eroilor" din satul Moscu se află amplasat în curtea bisericii "Sfinţii Voievozi" şi a fost dezvelit la 13 iunie 2002 de "Ziua Eroilor". A fost ridicat prin grija familiei Stanciu Constantin. Pe monument sunt trecute alături de numele eroilor căzuţi în Războiul de Independenţă, Primul Război Mondial, Al doilea Război Mondial, şi numele ostaşilor eroi căzuţi în Revoluţia Romană din 1989.

• Monumentul Eroilor – Umbrăreşti

Monumentul a fost ridicat prin grija familiei Bîtcă Bucur în anul 1988, iar numele eroilor scrise pe momunent au fost găsite în documente de către sublocotenent în rezervă, învăţător Bute Gheorghe. Pe "Monumentul Eroilor" din satul Umbrăreşti sunt trecute numele eroilor căzuţi în războiul din anii 1941-1945.

• Statuia generalului Eremia Grigorescu

Bustul monumental reprezentându-l pe generalul Eremia Grigorescu se înalţă în parcul din centrul localităţii şi este opera sculptorului gălăţean Enea Nicolae. A fost dezvelit la 17 septenbrie 1977. Bustul este aşezat pe un piedestal paralelipipedic masiv, din beton, care are o înălţime de 1,85 m, este realizat în manieră clasică, din piatră albă, înalt de 1 m. Pe frontispiciul piedestalului este încrustat: "Eremia Grigorescu".

• Şcoala Generală “Lascar Catargiu” (1896)

Localul de şcoală s-a construit cu două săli de clasă, cancelarie şi locuinţa directorului, între anii 1894 şi 1895 şi a fost dată în folosinţă la 11 septembrie 1895. Cel care a donat terenul pentru şcoală şi a susţinut băneşte construirea ei, a fost Lascăr Catargiu. Drept respect şi preţuire pentru sprijinul acordat, şcoala generală nr. 1 îi poartă numele. Ca învăţător a fost Petre Boureanu, iar pe al doilea post funcţiona Elena Petrescu. Şcoala a continuat să funcţioneze cu două posturi până în anul 1919, când, ca urmare a creşterii populaţiei şcolare, 176 elevi inscrişi, şcoala este încadrată cu trei posturi. Cursurile erau organizate pe jumătăţi de zile. Începând cu anul 1932, şcoala a funcţionat cu patru posturi, localul construit în anul 1895, extinzându-se cu încă două săli care asigurau şcolarizarea unui număr de 206 elevi din 264 înscrişi.

• Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (1896)

Biserica Adormirea Maicii Domnului este situată pe colina dintre cele două văi, Covurluiul cu Apă şi Valea Chinejei. Prin înscris, biserica este a satului Golăşei, aşa cum este consemnată în documente, avându-se în vedere zona în care a fost construită. Terenul necesar amplasării, dar şi o sumă de bani aferentă construcţiei bisericii au fost donate de Lascăr Catargiu. Construcţia bisericii a durat un an, lucrarea finalizându-se în anul 1896. În faţa bisericii s-a zidit clopotniţa.Într-un vechi document se consemnează că "această biserică s-a clădit de Dima Şerban", tot ele fiind şi maistru. Sfinţirea bisericii a însemnat şi începutul activităţii duhovniceşti. Preotul Gheorghe Paraschivescu a fost primul preot al bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din Tg. Bujor, care a fost instalat chiar în ziua sfinţirii. Ocrotirea spirituală a bisericii este "Adormirea Maicii Domnului", zi de praznic şi de rugăciune. În 1986 clădirea bisericii şi clopotniţa au fost grav avariate; clădirea va fi refăcută, iar în ziua de 24 septembrie 1995 a avut loc sfinţirea bisericii, care a fost ridicată la rang de catedrală orăşenească.

• Spitalul “Vasile Buzoianu”

În anul 1895, prin donaţie de teren şi bani, se construieşte Spitalul cu 40 de paturi în locul unei infirmerii cu 15 paturi, construită în 1875, donaţie Lascăr Catargiu. Acest spital devine cu timpul centrul coordonator in teritoriu, unde veneau majoritatea bolnavilor. Prin testament, defunctul Lascăr Catargiu lasă Consiliului judeţului Covurlui veniturile moşiei Pităroaia pentru întreţinerea de paturi la Spitalul Bujor. Spitalul s-a construit având în componenţa sa o secţie de interne, cancelarie şi locuinţa directorului.

• Muzeul de istorie şi etnografie

A fost infiinţat în anul 1976 ca Punct Muzeistic la Moscu, pentru ca în 1985 să fie transferat la Târgu Bujor. A fost înfiinţat de Victoria Giurgiu, profesor de istorie. În cele două săli ale muzeului sunt expuse: o colecţie de 45 icoane, dintre care cea mai preţioasă fiind una cu folie de aur, care datează din secolul al XVIII-lea; o carte religioasă din 1785; o colecţie numismatică care cuprinde 2000 de monezi, dintre care una datând din 1541; un zapis din 1848. Deasemenea, se găsesc numeroase piese etnografice: vârtelniţa, meliţoiul, şiştarul, dârmoiul, doniţa, costume naţionale şi covoare.

La 16 decembrie 1986, a avut loc a doua inaugurare a muzeului cu ocazia transferului într-o locație din centrul orașului la Tg. Bujor. Inițial a funcționat într-un spațiu restrâns de numai două camere, între anii 1986-2003, unde era expusă doar etnografia.

La 27 septembrie 2003, a fost inaugurată „Sala poetului Grigore Hagiu„-omagiu adus de comunitate cu ocazia aniversării celor 70 de ani de la nașterea poetului. Amenajarea sălii se datorează bunăboinței doamnei Gina Hagiu, sora poetului, care a donat o serie de obiecte care au aparținut lui Grigore Hagiu.

La 28 noiembrie 2003, a fost inaugurată „Sala Generalului Eremia Grigorescu”cu ocazia aniversării a 140 de ani de la nașterea generalului-erou de la Mărășești. În această locație au fost expuse fotografii, documete, hărți, medalii, baionete, cărți etc. Pe peretele exterior al muzeului a fost montată o placă de marmură cu conținutul: „140 de ani de la nașterea generalului Eremia Grigorescu-1863-2003”.

• Lacul "Trei stejari"

Celor aflaţi în drum spre Târgu Bujor le este imposibil să treacă indiferenţi pe lângă locul de agrement de pe Lacul Trei Stejari. Terasa elegantă, de lemn, cu umbreluţe, bogăţia de petunii multicolore care înviorează priveliştea, întinderea lină a apei atrag turiştii. Noaptea, lacul străluceşte în lumina zecilor de felinare şi spaţiul devine mirific. Spaţiul verde este curat şi bine îngrijit. Este amenajat un camping; deasemenea, pontoane pentru pescari şi terasă. Lacul "Trei Stejari" se află pe întindere de 5,9 ha.

Personalităţi locale

• Lascăr Catargiu (n. 1 noiembrie 1823, Iași - d. 30 martie 1899, București) - proprietar al moşiei Ventureşti, om politic

Una dintre personalităţile marcante ale oraşului Târgu Bujor este Lascăr Catargiu, om politic român, prim ministru al României pentru patru mandate. După preluarea domniei de către Principele Carol I, Lascăr Catargiu, a fost numit prim ministru al primului guvern de coaliţie, în acest timp încheind şi primul tratat cu o ţară străină. Are meritul de a pregăti etapa dobândirii independenţei naţionale. Lascăr Catargiu şi-a împletit activitatea politico-socială şi administrativă în Moldova şi în cadrul statului naţional în paralel cu preocupările sale de mare proprietar în ţinutul Covurlui. Încă din anul 1852, Lascăr Catargiu era proprietarul moşiei Golăşei, primită ca zestre de către soţia sa Eufrosina, fiica vornicului Alexandru Ventura.

Om bun şi darnic a făcut multe pentru dezvoltarea localităţii, a cărei prim ctitor este. Astfel, în anul 1895, prin donaţie de teren şi bani, se construieşte spitalul cu 40 de paturi, având în componenţa sa o secţie de interne, cancelarie şi locuinţa directorului. Lascăr Catargiu îşi continuă activitatea sa de ctitor al oraşului prin susţinerea propunerii de construire a căii ferate Galaţi-Golăşei-Bârlad, care a fost inaugurată în vara anului 1894. Mecanicul a fost însoţit de primul ministru, iar în tren s-au aflat regele Carol I şi regina Elisabeta. Continuâdu-şi opera de binefacere, Lascăr Catargiu donează şi susţine financiar construirea localului şcolii, între anii 1894-1895 ( astăzi Şcoala nr. 1), iar în anul 1895 donează terenul necesar şi o sumă de bani pentru construirea bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

• Eremia Grigorescu (n. 28 nov. 1863 Târgu Bujor, Galați – d. 21 iul. 1919 București) - general, comandant al Armatei I Române

Eremia Grigorescu a fost un politician şi general român. A fost decorat cu medalia din Ordinul Mihai Viteazul. În perioada 30 iulie 1917 - 1 iulie 1918, generalul de divizie Eremia Grigorescu a îndeplinit funcţia de comandant al Armatei 1. În timpul primului război mondial a comandat armatele române în bătălia de la Mărăşeşti. Ulterior, a fost ministru de război în perioada (octombrie - noiembrie 1918) în guvernul lui Constantin Coandă. Pentru meritele sale deosebite, guvernul francez a acordat generalului Eremia Grigorescu "Legiunea de onoare", iar împăratul Japoniei, o sabie de onoare.

Eremia Teofil Grigorescu s-a născut în comuna Tg. Bujor, satul Golăşei şi a locuit în acestă localitate până în jurul anului 1869, dată după care mama, împreună cu copiii, s-a mutat la Galaţi, pentru a fi ajutată de fratele ei mai mare, Alexandru, întrucăt Grigore Grigorescu murise, şi nu mai aveau nici un sprijin.

• Grigore Hagiu (n. 27 sept.1933 Târgu Bujor, Galați – d. 13 febr. 1985, București) - poet

Şi-a petrecut copilăria în Târgu Bujor, în mijlocul familiei, în compania Ginei(soră) şi a lui Nelu(frate). A terminat şcoala primară in comuna natală, iar prin grija surori sale, a urmat liceul la Bucureşti. În ciuda tuturor opreliştilor care i-au fost puse în cale, în anul 1955 s-a înscris la Secţia de Literatură şi Critică Literară "Mihai Eminescu" de la Facultatea de Filologie din Bucureşti. A lucrat la mai multe redacţii şi reviste literare, printre care "Luceafărul" şi "Gazeta literară". Debutul literar se produce în revista "Tânărul scriitor" în 1950. A obţinut Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1967) şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1968). Printre prietenii poetului se numără: Nichita Stănescu ("fratele lui de inimă"), Cezar Baltag, Nicolae Breban, Matei Călinescu.

• Gheorghe Damaschin (n. 1 ian. 1886, Târgu Bujor, Galați - d. 15 iun. 1970 București) - inginer de mine

S-a născut în comuna Tg. Bujor, într-o familie de vază a vremii, tatăl său fiind un mare comerciant şi om de bine. A urmat cursurile Liceului „Vasile Alecsandri” din Galaţi, apoi va pleca în Germania, unde a urmat cursurile Acamiei de Mine din Freiberg, cea mai veche şcoală de ingineri de mine din Europa. După 1910 se întoarce în ţară, pentru a porni pe drumul muncii şi al cercetării, pentru că a fost, deopotrivă, om de ştiinţă şi explorator. Inginerul Gheorghe Damaschin îşi începe activitatea în anul 1910, intrând în serviciul Întreprinderilor de Exploatare din Bazinul Slănic-Moldova. Datorită muncii şi rezultatelor deosebite obţinute este numit în anul 1925, Director general al minelor. A fost brevetat pentru cercetările cu tema „Aparatură pentru îndepărtarea excesului de steril din materialul grafitic de la Baia de Fier”, „Raţionalizarea în producţie” şi „Obţinerea unui produs superior grafitului cu peste 80% carbon”. Inginerul Gheorghe Damaschin a fost un vizionar în găsirea unei soluţii cheie pentru rezolvarea integrală a problemei combustibilului în România, şi totală independenţă faţă de capitalul străin. A fost consilier ministerial al Minelor, Petrolului şi Geologiei. A elaborat o serie de lucrări valoroase: „Contribuţii la studiul combustibilului” (1933), „Curente noi în domeniul valorificării cărbunelui prin înnobilarea calităţii” (1935), „Monografia exploatărilor de cărbune din regiunea Petroşani, partea a II-a; Petrolul şi drepturile câştigate” (1937), „Combustibilul, mineritul în genere şi apărarea naţională” (1939). De asemenea, srie diferite articole şi publicaţii în Analele Minelor, Argus, România Petrolieră.

• Gheorghe Buzoianu (n. 31 dec 1901, Târgu Bujor, Galați - d. 26 apr. 1974, București)-medic

S-a născut în comuna Tg. Bujor, este fiul doctorului Vasile Buzoianu, director al Spitalului din Tg. Bujor, între anii 1899-1911. A urmat cursurile liceului inferior la Internatul Sfântul Sava din Bucureşti, cel superior la Liceul Naţional Iaşi şi Sfântul Petru şi Pavel din Ploieşti. Moartea tatălui său i-a hotărât alegerea profesiunii, şi astfel după absolvirea liceului, s-a înscris şi a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti, iar în anul 1924, se stabileşte internist al Spitalelor Eforiei Civile, lucrând la spitalele Colentina, Filantropia şi Colţea. A fost primul specialist în domeniul otorino-laringologie (O.R.L.), dar a ocupat şi funcţii în învăţământul universitar. Este numit profesor de clinică oto-rino-laringologică la Facultatea de Medicină din Cluj, în anul 1934. Anul 1939 marchează un moment în activitatea profesorului clujean prin alegerea sa ca Preşedinte al Societăţii române de oto-rino-laringologie din Transilvania. Activitatea ştiinţifică de cercetare şi chirurgie a fost concretizată şi prin lucrările apărute atât în limba română cât şi în limba franceză, prin publicarea a numeroase lucrări de specialitate, pentru care va fi premiat de Academia Română.

Surse

Flori Rodica Tighici-Iacomi, Târgu Bujor: File de cronică, Editura Athena, 2000

Giurgiu, Victoria. Cartea de aur Tg. Bujor, Galați: Editura Scorpion, 2003

Giurgiu, Victoria. Muzeul de Istorie și etnografie Tg. Bujor (1976-2011), Galați: 2011

Giurgiu, Victoria. Școala cu nume de poet, Galați: Editura Phoebus, 2013

• Târgu Bujor : bibliografie realizată în cadrul Biroului Informare bibliografică, Biblioteca "V.A. Urechia" Galaţi:

You do not have permission to embed PDF files.