Difference between revisions of "George Şt. Andonie"

"Matematicianul este obișnuit, un sensitiv, un om căruia îi place să contemple seninătatea înălțimilor olimpice, sufletești sau fizice, el fiind, ca orice om, sensibil la frumusețile lumii, de la măreția universului până la frumusețea particulară a Capelei Sixtine."

George Şt. Andonie - inginer, istoric al ştiinţelor

Prezentare

Drumul către cunoaştere al viitorului cercetător al istoriei matematicii, George Şt. Andonie, a început pe meleagurile Corodului, unde învăţătorul său, Ştefan Ciobanu, i-a descoperit talentul pentru matematică, iar unchiul său, generalul Luca Andonie, în urma „stăruinţelor domnului meu Ciobanu (în mintea noastră domnul însemna domnul învăţător)”, l-a susţinut în toată perioada studiilor. De asemenea, înclinaţia către studiul matematicilor i-a fost încurajată şi de comandorul Calistrat Andonie, frate cu Luca, în a cărui bibliotecă a descoperit lucrări de matematică, ediţii rare, achiziţionate cu pasiune din anticariate.

Profesorul George Şt. Andonie se numără printre cercetătorii de seamă din România, în domeniul istoriei ştiinţelor, având o mare contribuţie la studiul istoriei matematicii româneşti. Rezultatul impresionantei şi exigentei activități de cercetare s-a materializat în opera sa de referinţă, lucrarea în trei volume „Istoria matematicii în România”, în care a prezentat dezvoltarea şi evoluţia matematicii româneşti din antichitate până în secolul XX. Documentarea iniţiată de George Andonie, încă din anii ʾ30, a condus la realizarea unei lucrări considerate a fi una dintre cele mai elaborate şi autorizate lucrări referitoare la istoria matematicii româneşti, fiind citată în studii făcute de alţi cercetători ai istoriei matematicii, români sau străini. Cele trei volume au fost completate de „Istoria matematicilor aplicate clasice din România : (Mecanică şi astronomie)”, o continuare logică a volumelor publicate anterior, care priveau matematicile pure. Cercetările lui George Şt. Andonie s-au extins de la matematicienii români la personalităţile feminine care au avut un rol important în dezvoltarea matematicii mondiale, publicând în revista Forum o serie de articole sub titulatura „Femei matematiciene”.

George Șt. Andonie a fost membru al Comitetului Internaţional de Istorie a Matematicii, care editează, încă din 1974, prestigioasa revistă Historia mathematica, la care a colaborat în primii ani de apariţie.

Pasiunea cercetării s-a extins şi asupra familiei sale, a cărei genealogie a studiat-o, pornind de la originea numelui său de familie. Cei doi unchi ai săi, de care profesorul s-a simţit extrem de ataşat, generalul Luca Andonie şi comandorul Calistrat Andonie (fost comandant al Bazei Navale Fluviale din Galaţi), ambii născuţi în Corod, au constituit de asemenea subiecte ale fişelor biografice întocmite de acesta.

Profesorul Andonie a ocupat, în anii celui de-al Doilea Război Mondial, diverse funcţii în Ministerul Economiei Naţionale, fiind implicat în comisii care se ocupau de gestionarea resurselor naturale ale României, în condiţiile în care armata germană încerca să acapareze cât mai multe din aceste resurse în folosul propriu.

Întreaga activitate ştiinţifică, desfăşurată cu pasiune şi stăruinţă de George Andonie de-a lungul vieţii, s-a concretizat în volume care impresionează cu siguranţă prin calitatea lucrărilor, în spatele cărora se regăseşte o uriaşă muncă de cercetare şi documentare, care oferă astăzi o imagine cuprinzătoare asupra istoriei matematicii, astronomiei şi mecanicilor aplicate din ţara noastră.

Biografie

Data şi locul naşterii: 1 mai 1901, com. Corod, jud. Galați (fost jud.Tecuci)

Data şi locul decesului: 24 ianuarie 1988, București

Studii:

• Şcoala primară din Corod;
• Liceul „August Treboniu Laurian” din Botoşani (1912-1918);
• clasele a VII-a şi a VIII-a, profil real, la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi (1918-1920);
• Şcoala Politehnică din Bucureşti, Secţia de Mine, finalizată cu diplomă de inginer cu menţiunea „foarte bine” (1920-1925).

Activitate socio-profesională:

• inginer în rezerva Marinei;
• inginer petrolist la Societatea de Petrol „Creditul Minier” din Moreni;
• a fost delegat în funcţia de inspector tehnic al Salinelor Statului, din cadrul Casei Autonome a Monopolurilor Regatului României (C.A.M.) (20 ian. 1939);
• a fost admis în Corpul tehnic, în gradul de inginer ordinar cl. III (iul. 1941);
• membru al Comisiei guvernamentale române pentru reglementarea raporturilor economice cu Germania (19 mai 1942);
• membru în comisia de redactare a unei noi „legi generale de organizare şi funcţionare a corpurilor tehnice de ingineri şi arhitecţi” (aug. 1942);
• director al Petrolului şi al Gazelor în cadrul Subsecretariatului de Stat al Industriei, Comerţului şi Minelor (23 aug. 1941 – sept. 1944);
• a fost delegat să îndeplinească atribuţiile de director general al Direcţiunii Generale a Minelor din cadrul Subsecretariatului de Stat al Industriei, Comerţului şi Minelor (4 sept. 1944); la puţin timp a fost numit definitiv în funcţia de director general (4 oct. 1944);
• în paralel, a funcționat ca profesor şi director la Şcoala Industrială și la Şcoala de Maiştri Sondori din Moreni şi profesor la Cursul profesional de ucenici nr. 10 din Bucureşti;
• a fost profesor la Şcoala Politehnică din Bucureşti, Catedra de Foraj şi Exploatare a Petrolului (1946);
• preşedinte al organului permanent al Comisiei Combustibililor Minerali din cadrul Departamentului Minelor şi Petrolului, Ministerul Economiei Naţionale (mart. 1947).

Afiliere:

• membru al Asociaţiei Inginerilor şi Tehnicienilor din Industria Minieră.

Colaborări la publicații: Forum, Gazeta matematică şi fizică. Seria A, Hidrotehnica, Studii şi cercetări de mecanică aplicată.

Distincţii-decoraţii:

• Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler, conferit prin Decretul Regal nr. 713 din 7 mart. 1942.

Fișier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

• Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010, Galaţi, Axis Libri, 2011.

Referințe

• Acad. Octav Onicescu: „O istorie a matematicii române a întârziat să apară până acum, aşteptând parcă autorul pasionat care să poată ataca această sarcină complexă, sub toate aspectele ce i se impuneau. El trebuia să înţeleagă cercetarea matematică abstractă aşa cum au practicat-o un Ţiţeica sau un Pompeiu, să-i înţeleagă rădăcinile ei adânci în experienţă şi în structura noastră spirituală, precum şi legăturile strânse cu cercetarea ştiinţelor naturii şi cu tehnica... să înţeleagă sensul nealterat al universalităţii ştiinţei, dar şi sensul ei luată ca fapt de cultură naţională... Acest autor se înfăţişează în persoana profesorului George Şt. Andonie, om cu o formaţie ştiinţifică, matematică şi tehnică totodată.”

• Mariana Filimon: „Este greu să rezumi viaţa şi eforturile, strădaniile şi abnegaţia unui om în câteva cuvinte, dar dacă aş încerca să o fac, acele cuvinte, puţine, nu ar fi decât: dragostea faţă de ştiinţă, respectul adânc faţă de slujitorii ei şi nu în ultimul rând, dragostea faţă de ţara sa.”