Difference between revisions of "Gabriel Drăgan"

Line 1: Line 1:
 
<div style="text-align: justify;">'''Scriitor, istoric literar'''
 
<div style="text-align: justify;">'''Scriitor, istoric literar'''
:::::::'''''„tre„cUutnu lupi opoşri fărfăă răc onşitsitionriţaa înnut âmexpisltăăr ilcoar atalur.”'''''
+
:::::::'''''„Un popor fără conştiinţa trecutului şi fără istoria întâmplărilor lui specifice nu există ca atare în rândul celorlalte popoare.”'''''
  
 
[[File:Barbu nemtanu autograf.PNG|thumb| 200px|Autograf Barbu Nemţeanu]]
 
[[File:Barbu nemtanu autograf.PNG|thumb| 200px|Autograf Barbu Nemţeanu]]
Line 6: Line 6:
 
[[ File:Barbu nemtanu.PNG|thumb| 200px|'''Barbu Nemţeanu''' - poet, publicist, traducător]]
 
[[ File:Barbu nemtanu.PNG|thumb| 200px|'''Barbu Nemţeanu''' - poet, publicist, traducător]]
 
== Prezentare ==
 
== Prezentare ==
:Mândru de originile sale răzeşeşti, scriitorul Gabriel Drăgan a rămas pe
+
:Mândru de originile sale răzeşeşti, scriitorul Gabriel Drăgan a rămas pe tot parcursul vieţii ataşat de meleagurile natale ale [[Nicoreştiului]], chiar dacă viaţa l-a purtat spre alte locuri.
tot parcursul vieţii ataşat de meleagurile natale ale Nicoreştiului, chiar
+
:Afirmându-se pe parcursul vieţii în poezie şi proză, dar şi în domeniul mai complex al istoriei şi criticii literare, Gabriel Drăgan<ref>A semnat și cu pseudonimele: Savel Bornar; Petre Şoltuz (Freamătul, 1925-1927; Reacţiunea literară, 1933-1935; Reformatorul, Piatra Neamţ, 1923; Telegraful, Piatra Neamţ, 1923)</ref> a intrat în câmpul literaturii cu o lucrare inedită, desprinsă din propriile trăiri legate de moartea tatălui său pe câmpul de luptă de la Mărăşeşti, surprinzând atmosfera localităţii natale. Astfel, în volumul Pe frontul Mărăşeşti învie morţii scriitorul reflectă toată drama războiului în pagini de un realism cutremurător, cartea purtând dedicaţia: ''„Prea scumpului meu tată, Panaite Drăgan, căzut pentru dreapta şi sfânta apărare a năzuinţilor Neamului românesc, în luptele de la Mărăşeşti, august, 1917, închin, cu sentimente de cea mai pioasă aducere aminte, acest sbucium de tragedie mută”''.
dacă viaţa l-a purtat spre alte locuri.
+
:Autor al unei Istorii a literaturii române, iniţial concepută pentru uz didactic şi a cărei prime ediţii s-a epuizat rapid în primele luni de la apariţie, Gabriel Drăgan a îmbunătăţit-o şi revizuit-o permanent, ajungând la ediţia a
Afirmându-se pe parcursul vieţii în poezie şi proză, dar şi în domeniul
+
4-a. Cu grija şi pasiunea cercetătorului de istorie literară, încercând să păstreze „adevărul, frumosul şi fenomenele creatoare şi culturale înrudite”, Gabriel Drăgan a abordat în această istorie, după propriile mărturisiri, o „atitudine
mai complex al istoriei şi criticii literare, Gabriel Drăgan a intrat în câmpul
+
de independenţă ideologică”, fără a se lăsa influenţat de „tendinţe vulnerabile trecătoare”.
literaturii cu o lucrare inedită, desprinsă din propriile trăiri legate de moartea
+
:Spre sfârşitul vieţii a părăsit zbuciumul Bucureştiului pentru liniştea plaiurilor natale, unde, bucurându-se de stima şi dragostea consătenilor săi, a profesat la şcoala din [[Nicoreşti]]. Clipele de răgaz le dedica revizuirii manuscriselor ce nu ajunseseră să vadă lumina tiparului, „la masa de lucru din faţa casei, la umbra cetinii de brad”, aşa cum a rămas în amintirea celor care l-au cunoscut.
tatălui său pe câmpul de luptă de la Mărăşeşti, surprinzând atmosfera localităţii
+
:Şcoala din [[Nicoreşti]], în care Gabriel Drăgan a îndrumat copiii în tainele limbii şi literaturii române, poartă acum numele scriitorului.
natale. Astfel, în volumul Pe frontul Mărăşeşti învie morţii scriitorul reflectă toată
+
 
drama războiului în pagini de un realism cutremurător, cartea purtând dedicaţia:
 
„Prea scumpului meu tată, Panaite Drăgan, căzut pentru dreapta şi sfânta apărare
 
a năzuinţilor Neamului românesc, în luptele de la Mărăşeşti, august, 1917, închin,
 
cu sentimente de cea mai pioasă aducere aminte, acest sbucium de tragedie mută”.
 
Autor al unei Istorii a literaturii române, iniţial concepută pentru uz
 
didactic şi a cărei prime ediţii s-a epuizat rapid în primele luni de la apariţie,
 
Gabriel Drăgan a îmbunătăţit-o şi revizuit-o permanent, ajungând la ediţia a
 
4-a. Cu grija şi pasiunea cercetătorului de istorie literară, încercând să păstreze
 
„adevărul, frumosul şi fenomenele creatoare şi culturale înrudite”, Gabriel
 
Drăgan a abordat în această istorie, după propriile mărturisiri, o „atitudine
 
de independenţă ideologică”, fără a se lăsa influenţat de „tendinţe vulnerabile
 
trecătoare”.
 
Spre sfârşitul vieţii a părăsit zbuciumul Bucureştiului pentru liniştea
 
plaiurilor natale, unde, bucurându-se de stima şi dragostea consătenilor săi, a
 
profesat la şcoala din Nicoreşti. Clipele de răgaz le dedica revizuirii manuscriselor
 
ce nu ajunseseră să vadă lumina tiparului, „la masa de lucru din faţa casei, la
 
umbra cetinii de brad”, aşa cum a rămas în amintirea celor care l-au cunoscut.
 
Şcoala din Nicoreşti, în care Gabriel Drăgan a îndrumat copiii în tainele
 
limbii şi literaturii române, poartă acum numele scriitorului.
 
 
== Biografie ==
 
== Biografie ==
:'''Data şi locul naşterii:''' 8 iunie 1904, com. Nicoreşti, jud. Galaţi
+
:'''Data şi locul naşterii:''' 8 iunie 1904, [[com. Nicoreşti]], jud. [[Galaţi]]
:'''Data şi locul decesului:''' 11 februarie 1981 com. Nicoreşti, jud. Galaţi
+
:'''Data şi locul decesului:''' 11 februarie 1981 [[com. Nicoreşti,]] [[jud. Galaţi
 
 
Pseudonime: Savel Bornar; Petre Şoltuz (Freamătul, 1925-1927; Reacţiunea
 
literară, 1933-1935; Reformatorul, Piatra Neamţ, 1923; Telegraful, Piatra Neamţ,
 
1923)
 
  
 
:'''Studii:'''
 
:'''Studii:'''
 
:Şcoala Primară Nicoreşti;
 
:Şcoala Primară Nicoreşti;
Liceul „Unirea” din Focşani şi Piatra Neamţ;
+
:Liceul „Unirea” din Focşani şi Piatra Neamţ;
Universitatea Bucureşti - Facultatea de Litere şi Filozofie, absolvită cu
+
:Universitatea Bucureşti - Facultatea de Litere şi Filozofie, absolvită cu „Magna cum laude” (1929).
„Magna cum laude” (1929).
+
 
 
:'''Activitate socio-profesională:'''
 
:'''Activitate socio-profesională:'''
 
:*profesor suplinitor în Diciosânmartin (azi Târnăveni, jud. Mureş),
 
:*profesor suplinitor în Diciosânmartin (azi Târnăveni, jud. Mureş),
 
Dumbrăveni (jud. Sibiu), Aiud (jud. Alba);
 
Dumbrăveni (jud. Sibiu), Aiud (jud. Alba);
funcţionar în Ministerul de Externe, condus de Nicolae Titulescu;
+
:funcţionar în Ministerul de Externe, condus de Nicolae Titulescu;
redactor la ziarul Telegraful din Piatra Neamţ (1923-1924);
+
:redactor la ziarul ''Telegraful'' din Piatra Neamţ (1923-1924);
a iniţiat şi condus revista literară şi artistică Freamătul, ce a apărut iniţial
+
:a iniţiat şi condus revista literară şi artistică ''Freamătul'', ce a apărut iniţial la Piatra Neamţ (primele 5 numere) şi apoi la Focşani (1925-1927);
la Piatra Neamţ (primele 5 numere) şi apoi la Focşani (1925-1927);
+
:a iniţiat şi condus revista ''Reacţiunea literară'' ce a apărut la Bucureşti (1933-1935);
a iniţiat şi condus revista Reacţiunea literară ce a apărut la Bucureşti
+
:profesor de limba română la Şcoala gimnazială din Nicoreşti (1963-1967), instituţie care ulterior îi va purta numele.
(1933-1935);
+
 
profesor de limba română la Şcoala gimnazială din Nicoreşti (1963-1967),
+
:'''Colaborări la publicați:''' ''Banatul, Banatul literar, Basarabia, Convorbiri literare, Floarea Soarelui, Foaia interesantă, Frământări, Izbânda, Îndreptar, Kalende, Luceafărul literar şi critic, Munca literară, Pagini moldovene, Preocupări literare, Propăşirea, Provincia, Provincia literară'' (Sibiu), ''România literară, Târnava, Tribuna nouă, Universul, Universul literar'' ş.a.
instituţie care ulterior îi va purta numele.
 
:*
 
  
:'''Colaborări la publicați:''' ''A
 
Colaborări la publicaţii: Banatul, Banatul literar, Basarabia, Convorbiri literare,
 
Floarea Soarelui, Foaia interesantă, Frământări, Izbânda, Îndreptar, Kalende,
 
Luceafărul literar şi critic, Munca literară, Pagini moldovene, Preocupări literare,
 
Propăşirea, Provincia, Provincia literară (Sibiu), România literară, Târnava,
 
Tribuna nouă, Universul, Universul literar ş.a.
 
 
== Note ==
 
== Note ==
 
<references />
 
<references />
Line 74: Line 43:
 
:'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute,''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2009'', Galaţi, Axis Libri, 2010.
 
:'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute,''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2009'', Galaţi, Axis Libri, 2010.
  
 
+
== Resurse electronice: ==
Revederea plopilor : [poezie]. În: România literară [online], an. 1, nr. 1, mart.
+
>
 +
:'''Revederea plopilor : [poezie]'''. În: ''România literară'' [online], an. 1, nr. 1, mart.
 
1930, p. 19. [citat 28 noiembrie 2010]. Disponibil în Internet:
 
1930, p. 19. [citat 28 noiembrie 2010]. Disponibil în Internet:
 
http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/romanialiterara/1930/BCUCLUJ_
 
http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/romanialiterara/1930/BCUCLUJ_

Revision as of 13:09, 15 May 2021

Scriitor, istoric literar
„Un popor fără conştiinţa trecutului şi fără istoria întâmplărilor lui specifice nu există ca atare în rândul celorlalte popoare.”
Autograf Barbu Nemţeanu
Barbu Nemţeanu - poet, publicist, traducător

Prezentare

Mândru de originile sale răzeşeşti, scriitorul Gabriel Drăgan a rămas pe tot parcursul vieţii ataşat de meleagurile natale ale Nicoreştiului, chiar dacă viaţa l-a purtat spre alte locuri.
Afirmându-se pe parcursul vieţii în poezie şi proză, dar şi în domeniul mai complex al istoriei şi criticii literare, Gabriel Drăgan[1] a intrat în câmpul literaturii cu o lucrare inedită, desprinsă din propriile trăiri legate de moartea tatălui său pe câmpul de luptă de la Mărăşeşti, surprinzând atmosfera localităţii natale. Astfel, în volumul Pe frontul Mărăşeşti învie morţii scriitorul reflectă toată drama războiului în pagini de un realism cutremurător, cartea purtând dedicaţia: „Prea scumpului meu tată, Panaite Drăgan, căzut pentru dreapta şi sfânta apărare a năzuinţilor Neamului românesc, în luptele de la Mărăşeşti, august, 1917, închin, cu sentimente de cea mai pioasă aducere aminte, acest sbucium de tragedie mută”.
Autor al unei Istorii a literaturii române, iniţial concepută pentru uz didactic şi a cărei prime ediţii s-a epuizat rapid în primele luni de la apariţie, Gabriel Drăgan a îmbunătăţit-o şi revizuit-o permanent, ajungând la ediţia a

4-a. Cu grija şi pasiunea cercetătorului de istorie literară, încercând să păstreze „adevărul, frumosul şi fenomenele creatoare şi culturale înrudite”, Gabriel Drăgan a abordat în această istorie, după propriile mărturisiri, o „atitudine de independenţă ideologică”, fără a se lăsa influenţat de „tendinţe vulnerabile trecătoare”.

Spre sfârşitul vieţii a părăsit zbuciumul Bucureştiului pentru liniştea plaiurilor natale, unde, bucurându-se de stima şi dragostea consătenilor săi, a profesat la şcoala din Nicoreşti. Clipele de răgaz le dedica revizuirii manuscriselor ce nu ajunseseră să vadă lumina tiparului, „la masa de lucru din faţa casei, la umbra cetinii de brad”, aşa cum a rămas în amintirea celor care l-au cunoscut.
Şcoala din Nicoreşti, în care Gabriel Drăgan a îndrumat copiii în tainele limbii şi literaturii române, poartă acum numele scriitorului.

Biografie

Data şi locul naşterii: 8 iunie 1904, com. Nicoreşti, jud. Galaţi
Data şi locul decesului: 11 februarie 1981 com. Nicoreşti, [[jud. Galaţi
Studii:
Şcoala Primară Nicoreşti;
Liceul „Unirea” din Focşani şi Piatra Neamţ;
Universitatea Bucureşti - Facultatea de Litere şi Filozofie, absolvită cu „Magna cum laude” (1929).
Activitate socio-profesională:
  • profesor suplinitor în Diciosânmartin (azi Târnăveni, jud. Mureş),

Dumbrăveni (jud. Sibiu), Aiud (jud. Alba);

funcţionar în Ministerul de Externe, condus de Nicolae Titulescu;
redactor la ziarul Telegraful din Piatra Neamţ (1923-1924);
a iniţiat şi condus revista literară şi artistică Freamătul, ce a apărut iniţial la Piatra Neamţ (primele 5 numere) şi apoi la Focşani (1925-1927);
a iniţiat şi condus revista Reacţiunea literară ce a apărut la Bucureşti (1933-1935);
profesor de limba română la Şcoala gimnazială din Nicoreşti (1963-1967), instituţie care ulterior îi va purta numele.
Colaborări la publicați: Banatul, Banatul literar, Basarabia, Convorbiri literare, Floarea Soarelui, Foaia interesantă, Frământări, Izbânda, Îndreptar, Kalende, Luceafărul literar şi critic, Munca literară, Pagini moldovene, Preocupări literare, Propăşirea, Provincia, Provincia literară (Sibiu), România literară, Târnava, Tribuna nouă, Universul, Universul literar ş.a.

Note

  1. A semnat și cu pseudonimele: Savel Bornar; Petre Şoltuz (Freamătul, 1925-1927; Reacţiunea literară, 1933-1935; Reformatorul, Piatra Neamţ, 1923; Telegraful, Piatra Neamţ, 1923)

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2009, Galaţi, Axis Libri, 2010.

Resurse electronice:

>

Revederea plopilor : [poezie]. În: România literară [online], an. 1, nr. 1, mart.

1930, p. 19. [citat 28 noiembrie 2010]. Disponibil în Internet: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/romanialiterara/1930/BCUCLUJ_ FP_280231_1930_001_001.pdf  Taina unui licurici : [poezie]. În: România literară [online], an. 1, nr. 1, mart. 1930, p. 14. [citat 28 noiembrie 2010]. Disponibil în Internet: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/romanialiterara/1930/BCUCLUJ_ FP_280231_1930_001_001.pdf

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z