Difference between revisions of "Margareta Kiss"

„Joc, deci exist, deoarece pentru mine viața se identifică cu sceana, cu aspirațiile noastre artistice și rigorile rampei. Mă străduiesc prin creațiile mele să descrețesc fruntea spectatorilor. Dacă am reușit să obțin acest lucru, pot să spun într-adevăr că exist!”

Autograf Margareta Kiss

Prezentare

Margareta Kiss - soprană

Scena muzicală gălățeană a constituit de-a lungul timpului o rampă de lansare și de promovare a multor personalități artistice, care au devenit valoroase nume ale artei interpretative. Spre satisfacția iubitorilor muzicii lirice, mulți dintre aceştia, născuți sau adoptați de orașul de la Dunăre, au ales să-și împletească şi pe mai departe propriul destin cu cel al Teatrului Muzical, printre aceştia aflându-se, la loc de cinste, soprana Margareta Kiss.

Interpretă din galeria „plutonului de solişti ai teatrului, consideraţi pe drept cuvânt «întemeietorii»”, artista, născută în orașul Măcin, a urmat studiile liceale și cele muzicale la Brăila. Crescând într-o familie în care se cânta tot timpul, tatăl acompaniind cu mandolina reprezentațiile vocale ale mamei, viitoarea solistă a luat contact cu lumea muzicală încă din primii ani ai copilăriei, când un aparat de radio, primit în dar de familie, s-a transformat într-un punct de atracţie al tinerei, care fredona adesea piesele muzicale de operă și operetă transmise. Întrezărindu-i talentul și pasiunea pentru muzică, fosta sa învățătoare a susținut-o și a încurajat-o, mai întâi să se înscrie în Corul Învățătorilor din Brăila, pentru ca mai târziu să o îndrume către o carieră muzicală în orașul Galați, unde este angajată, în urma unui concurs, la Teatrul Muzical. Astfel şi-a început ucenicia în domeniul muzical şi scenic, continuând pentru o perioadă de timp să fie dimineața funcționară la Brăila, iar după-amiaza membră în ansamblul coral al proaspătului teatru, la sfârşitul anilor ᾿50, stabilindu-se definitiv în Galaţi din oraşul vecin.

Deţinătoare a unor calități interpretative deosebite, remarcate încă de la primele apariții pe scenă, atât de spectatori, cât și de colectivul teatrului, tânăra Margareta Niţă a impresionat, de asemenea, prin nemăsurata pasiune faţă de muzică şi de scenă, reuşind performanţa de a învăţa pe de rost partiturile unor reprezentaţii întregi.

„Am avut norocul să fim un colectiv extrem de legat şi talentat, aşa zisa «garnitură de aur» a teatrului muzical gălăţean. Am avut norocul să începem cu cei mai mari regizori: artistul emerit Panait Victor Cottescu, Eugen Gropșianu, dirijorii Cristofor Barbatti, Gabor Kiss, Silviu Zavulovici, profesioniști de la care aveai ce să înveți. Am lucrat, de asemenea, cu regizorul Paul Mihail Ionescu, de la care am învățat mișcarea scenică, pentru că mișcarea scenică nu o poți învăța decât «la scândurică»” mărturisea Margareta Kiss, rememorând anii de început ai carierei sale artistice, când locuia în „căminul artiștilor”, situat în zona Pieței Centrale, fiind pentru o perioadă colegă de cameră cu marea actriță Gina Patrichi, aflată la acea vreme în perioada sa de debut pe scena dramaticului gălăţean.

Făcând parte din prima generaţie de artişti ai Teatrului Muzical, Margareta Kiss a apărut încă de la primele spectacole pe scena gălăţeană, în spectacole de revistă și în premierele spectacolelor de operetă montate la Galaţi. Partitura care a consacrat-o însă în lumea artistică şi despre care mărturisea că i s-a potrivit perfect a fost cea de „subretă”, ce implică calităţi vocale şi interpretative deosebite, alături de o voce cu o „timbralitate dulce și luminoasă, o țesătură așezată la mijlocul ambitusului vocal ce dispune și de coloratură extinsă”, fiind necesare de asemenea „actoria, mişcarea scenică, dansul de caracter (de multe ori dans performant)”. Primul rol de acest fel a fost cel din Vânt de libertate, căruia i-au urmat cele din Mam’zelle Nitouche, Choufleuri, Văduva veselă, Liliacul, Țara Surâsului, Voievodul țiganilor, Lăsați-mă să cânt, Contesa Maritza etc.

Dintre numeroasele roluri interpretate, cel mai drag şi despre care Margareta Kiss considera că a consacrat-o cu adevărat, a fost Nitouche din opereta cu acelaşi nume a lui Florimond Hervé, regizorul Barbu Dumitrescu considerând-o pe solista gălăţeană „cea mai bună Nitouche din țară”. În ceea ce priveşte partenerii de scenă, artista se declara norocoasă de a fi avut ocazia să cânte alături de interpreţi de excepție, dintre care îi remarca pe Ionel Miron și pe tenorul Laurențiu Buzilă, cu care a format cupluri remarcabile, apreciate de public.

Un alt rol drag artistei, în operă, a fost cel al lui Lakmé, fiica preotului brahman Nilakantha din spectacolul cu același nume, publicul gălățean apreciind-o într-o şi mai mare măsură în rolurile de operetă interpretate, care au fost cu adevărat vocația carierei sale: „eram cea mai tânără Lakmé din ţară – aceasta fiind cea mai grea partitură de coloratură. M-am axat pe operetă pentru că mi-a plăcut şi pentru că eram unicat”.

Dorința constantă de perfecționare și fascinația pentru muzică au determinat-o să aprofundeze cu responsabilitate rolurile noi, apelând de fiecare dată la specialiști de renume din capitală, profesoara Magda Ianculescu şi pianista Elsa Chioreanu, alături de care studia partiturile pentru a se putea ridica la înălțimea interpretării. Astfel, în universul său artistic sunt reunite o gamă variată de personaje, a căror interpretare a fost apreciată de critica de specialitate, demonstrând cu prisosință un talent și o inteligență muzicală de excepție. A performat în rolul Barbarinei în care „a făcut pe fondul farmecului său o frumoasă evoluție spre noi esențe muzicale”, a fost în Logodnicul din Lună, „o Hannchen degajată şi temperamentală în mod virtual ca o autentică adolescentă” demonstrând că este o „interpretă perfect adecvată stilului muzical şi rolului”, a dat dovadă de o „inepuizabilă vervă... dând consistenţă personajului său (Suzana)” iar „în rolul isteţei midinete Juliette Vernon reuşeşte să animeze şi să umple scena de la prima sa apariţie, într-o vervă pe care rolul o impune şi care îi corespunde temperamental foarte bine”.

A revenit pe scena Teatrului Muzical și după pensionare, una dintre ocazii fiind cea prilejuită de împlinirea a 125 de ani de la naşterea tenorului Nae Leonard, artista numărându-se printre invitaţii speciali ai spectacolului de gală organizat cu această ocazie, alături de alte nume importante ale scenei lirice: dirijorul Gheorghe Stanciu, soliştii Alfredo Pascu (Bucureşti), Arlinda Morava (Albania), Liana Podlovski şi Adrian Ionescu.

Prestanța solistică, forța și trăirea expresivă a interpretării, timbrul puternic și cald al vocii, talentul actoricesc și prezența scenică deosebită au consacrat-o pe Margareta Kiss în galeria sopranelor reprezentative ale scenei muzicalului gălățean și ale vieții muzicale românești, un model care trebuie cunoscut și apreciat de generațiile viitoare, în spiritul perpetuării valorilor interpretative românești.

Biografie

Data şi locul naşterii: 12 noiembrie 1937, Măcin, jud. Tulcea

Studii:

• studii gimnaziale în oraşul Brăila;
• Școala Medie Tehnică de Îmbunătățiri Funciare din Brăila (1952-1955);
• Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1955-1956);
• Şcoala Populară de Artă din Brăila;
• studii particulare la Bucureşti, sub îndrumarea Magdei Ianculescu şi a pianistei Elsa Chioreanu (1960-1964).

Activitate socio-profesională:

• a făcut parte din Corul Învățătorilor din Brăila;
• funcționară la Întreprinderea de Gospodărire Locală și Administrație Comunală Brăila;
• angajată, prin concurs, în ansamblul coral al Teatrului Muzical din Galați (1956);
• a interpretat roluri în operele (selectiv): Rigoletto de Giuseppe Verdi, Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini, Lakmé de Léo Delibes, Nunta lui Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart, Motanul încălțat de Cornel Trăilescu, Directorul de scenă de Wolfgang Amadeus Mozart;
• a cântat în operetele (selectiv): Frumoasa Elena de Jacques Offenbach, Văduva veselă de Franz Lehár, Voievodul țiganilor de Johann Strauss, Plutașul de pe Bistrița de Filaret Barbu, Sărutul Cianitei de Iuri Miliutin, Contele de Luxemburg de Franz Lehár, Sânge vienez de Johann Strauss, Farmecul unui vals de Oscar Strauss, Leonard de Florin Comișel, Ana Lugojana de Filaret Barbu, Lăsați-mă să cânt de Gherase Dendrino, Prințesa circului de Emmerich Kálmán, Choufleuri de Jacques Offenbach, Gondolierii de Arthur Sullivan, Floarea din Hawaii de Paul Abraham, Soarele Londrei de Florin Comișel, Silvia de Emmerich Kálmán;
• a lucrat cu regizori precum: Eugen Gropşianu, George Dragomir, Barbu Dumitrescu, Hero Lupescu, Constantin Georgescu, Ion Dacian, Bella Horvath, Paul Mihail Ionescu, Panait Victor Cottescu (artist emerit), Ovidiu Georgescu, Nicuşor Constantinescu (artist emerit al artei), George Zaharescu, Nicolae Ciubuc, Alexandru Ionescu Arbore, Nicolae Frunzetti etc.;
• a cântat în spectacole dirijate de nume de rezonanţă, precum: Silviu Zavulovici, Viorel Doboş, Cristofor Barbatti, Dimitrie Macarie, Gabor Kiss, Ury Schmidt etc.;
• a cântat în premierele a numeroase spectacole;
• a făcut parte din distribuţia a numeroase concerte și spectacole de estradă, spectacole de revistă, comedii muzicale, printre care: Să fim serioși (apr. 1958), Doar un minut (dec. 1958), Toate numerele câștigătoare (mai 1959), Pălăria cu bucluc (febr. 1965), Uite tata, nu e tata (1983), Firfirică - Întâmplări cu bucluc la Poiana Ţapului (10 nov. 1984), O familie trăsnită (febr. 1987) etc.;
• s-a pensionat (1987);
• profesoară la clasele de canto - muzică uşoară şi muzică populară la Şcoala Populară de Arte a Centrului Cultural „Dunărea de Jos” din Galaţi (1989-2003).

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

• Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2017, Galaţi, Axis Libri, 2018.

Referințe

• Marcel Ionescu: Dezinvoltă, cochetă, trecând cu ușurință de la zâmbet la melancolie și - de aici - în dans, Margareta Kiss este, în același timp, joc de anotimpuri și portal de vise romantice.

• Marian Sară: Doamna Margareta Kiss este un model pentru mulţi dintre noi: tot ce a făcut cu toată inima şi acest lucru s-a văzut la fiecare apariţie a sa pe scenă, dar şi în rezultatele obţinute de elevii săi. Îi mulţumim că există şi îi mulţumim pentru tot ce a făcut pentru viaţa muzicală a Galaţiului.

• Ramona Ambrozi: Îi mulţumesc doamnei profesoare Margareta Kiss care din prea plinul iubirii sale pentru această artă a reuşit să-mi picure şi mie, treptat, cu înţelepciune şi competenţă, cu căldură sufletească deosebită, DRAGOSTEA nemăsurată pentru dumnezeiasca alcătuire sonoră ce se cheamă MUZICA, adevărată punte ce ne leagă de Univers.

• Gabriela Craus: Brăileancă, talentată ca mulţi alţi brăileni afirmaţi în domeniul artistic, a ajuns prinpropriul talent pe scena teatrului gălăţean, reuşind să depăşească cu mult alte „subrete” aflate la acea vreme pe scena Operetei din Bucureşti. Toată admiraţia pentru înzestrata artistă Margareta Kiss.

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z