Difference between revisions of "Virgil Madgearu"
| Line 1: | Line 1: | ||
<div style="text-align: justify;"> '''''Economist, profesor universitar, sociolog''''' | <div style="text-align: justify;"> '''''Economist, profesor universitar, sociolog''''' | ||
| − | :::::'''''„Am nutrit continuu convingerea nestrămutată că practica nu poate duce la rezultate pozitive dacă nu e întemeiată pe o cercetare metodică a realităţii naţionale, după cum știinţa rămâne sterilă dacă nu confruntă | + | :::::'''''„Am nutrit continuu convingerea nestrămutată că practica nu poate duce la rezultate pozitive dacă nu e întemeiată pe o cercetare metodică a realităţii naţionale, după cum știinţa rămâne sterilă dacă nu confruntă enunţurile teoretice cu faptele, prin cercetarea sistematică a realităţii.”''''' |
| − | enunţurile teoretice cu faptele, prin cercetarea sistematică a realităţii.”''''' | ||
[[File:Ivanovici autogr.JPG|thumb|200px|Autograf Iosif Ivanovici]] | [[File:Ivanovici autogr.JPG|thumb|200px|Autograf Iosif Ivanovici]] | ||
| Line 8: | Line 7: | ||
[[File:Ivanovici.JPG|thumb|200px|'''Iosif Ivanovici''' - compozitor, instrumentist]] | [[File:Ivanovici.JPG|thumb|200px|'''Iosif Ivanovici''' - compozitor, instrumentist]] | ||
== Prezentare == | == Prezentare == | ||
| − | Personalitate notabilă a României interbelice, Virgil Madgearu | + | :Personalitate notabilă a României interbelice, Virgil Madgearu<ref>Numele la naştere: Madgearu Traian Vergiliu (Virgil); Pseudonime: V. Magd., V. M., V. Urmă, V. Găleţeanu, V. Mdg., V.U., Un gălăţean, V. N. M. (''Convorbiri literare'')</ref> s-a născut la Galați, în familia unui negustor și politician de seamă al orașului, Nică N. Madgearu, și a Mariei Condocuri, familie care a avut în total nouă copii, cinci fete care „vorbeau cu ușurință mai multe limbi străine și cântau bine la pian” și patru băieți, toţi cu „studii superioare în Germania”. |
| − | + | :Încă din tinereţe a manifestat interes pentru studiu, fiind unul dintre absolvenții de frunte ai [[Liceului „Vasile Alecsandri” din Galaţi]]. Situaţia financiară foarte bună a familiei i-a permis accesul la studii în străinătate, la Universitatea din Leipzig, printre profesorii care i-au influenţat concepţiile economice numărându-se şi Karl Bücher, „genialul economist și creator al științei jurnalistice”. Ulterior, un stagiu de pregătire la Londra i-a facilitat cunoașterea principalelor curente de gândire economică și socială. | |
| − | + | :Răscoala din 1907 a avut o profundă influenţă asupra tânărului Virgil Madgearu, determinându-i viitoarea orientare politică, care s-a abătut de la cea a tatălui său, astfel că în anul 1919 s-a înscris în Partidul Naţional Ţărănesc, devenind în scurt timp principalul teoretician al sociologiei ţărăniste, doctrinarul | |
| − | + | şi ideologul acestei mişcări politice. | |
| − | + | :La vârsta de 29 de ani a devenit profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, slujind această reputată instituţie de învăţământ vreme de aproape un sfert de secol. Deşi era un personaj important al scenei politice a acelor vremuri, activitatea didactică nu interfera cu cea a politicianului, lucru remarcat şi de Ion Mihalache: „când se suia la catedră şi preda o materie aşa de întreţesută cu politica, cum este economia politică, uita că el are un crez şi o doctrină, a lui şi a partidului. Cea mai desăvârşită obiectivitate îl stăpânea. Era profesorul” | |
| − | . | + | :Institutul Social Român, dezvoltat din Asociaţia pentru Studiul şi Reforma Socială, reprezintă una dintre importantele realizări ale sociologului Madgearu, instituţia fiind secondată de revista Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, publicaţie despre care afirma, la aniversarea a zece ani de existență, că „a izbutit să fie cunoscută drept cea mai importantă revistă sociologică din ţară, iar ciclurile de prelegeri organizate an de an, au însemnat tot atâtea cercetări asupra problemelor vieţii noastre sociale şi a vieţii noastre de Stat, care au constituit cea dintâi contribuţie la crearea culturii politice româneşti”. |
| − | + | :Specialiştii mai au multe de spus despre opera sa, fapt demonstrat şi de apariţia de noi lucrări dedicate acestuia, printre cele mai recente numărându-se lucrarea semnată de cadrele universitare gălăţene Maria Nicolai şi Edit Lukács şi seria de studii adunate în volumul apărut în colecţia „Mari personalităţi ale ASE”, în care se afirmă, pe bună dreptate: „moştenirea ştiinţifică lăsată merită din plin eforturile noastre de studiu, cercetare şi evocare a operei şi activităţii lui Virgil Madgearu, pentru a o repune în circuitul ştiinţei româneşti şi internaţionale. | |
| − | + | :Lucrările privind viaţa, activitatea şi opera sa nu sunt suficiente pentru a prezenta tot ce ne-a lăsat valoros marele savant. Este nevoie de mult efort pentru republicarea operei sale şi elaborarea de lucrări care să o pună în adevărata valoare”. | |
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | . | ||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | Galați, în familia unui negustor și politician de seamă al orașului, Nică N. | ||
| − | Madgearu, și a Mariei Condocuri, familie care a avut în total nouă copii, | ||
| − | cinci fete care „vorbeau cu ușurință mai multe limbi străine și cântau bine la pian” | ||
| − | și patru băieți, toţi cu „studii superioare în | ||
| − | . | ||
| − | Încă din tinereţe a manifestat interes pentru studiu, fiind unul dintre | ||
| − | absolvenții de frunte ai Liceului „Vasile Alecsandri” din Galaţi. Situaţia | ||
| − | financiară foarte bună a familiei i-a permis accesul la studii în străinătate, la | ||
| − | Universitatea din Leipzig, printre profesorii care i-au influenţat concepţiile | ||
| − | economice numărându-se şi Karl Bücher, „genialul economist și creator al | ||
| − | științei | ||
| − | . Ulterior, un stagiu de pregătire la Londra i-a facilitat | ||
| − | cunoașterea principalelor curente de gândire economică și socială. | ||
| − | Răscoala din 1907 a avut o profundă influenţă asupra tânărului Virgil | ||
| − | Madgearu, determinându-i viitoarea orientare politică, care s-a abătut de la cea | ||
| − | a tatălui | ||
| − | , astfel că în anul 1919 s-a înscris în Partidul Naţional Ţărănesc, | ||
| − | devenind în scurt timp principalul teoretician al sociologiei ţărăniste, doctrinarul | ||
| − | şi ideologul acestei mişcări politice | ||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | Comerciale şi Industriale din Bucureşti, slujind această reputată instituţie de | ||
| − | învăţământ vreme de aproape un sfert de secol. Deşi era un personaj important | ||
| − | al scenei politice a acelor vremuri, activitatea didactică nu interfera cu cea a | ||
| − | politicianului, lucru remarcat şi de Ion Mihalache: „când se suia la catedră şi | ||
| − | preda o materie aşa de întreţesută cu politica, cum este economia politică, uita că | ||
| − | el are un crez şi o doctrină, a lui şi a partidului. Cea mai desăvârşită obiectivitate | ||
| − | îl stăpânea. Era | ||
| − | |||
| − | |||
| − | Institutul Social Român, dezvoltat din Asociaţia pentru Studiul şi | ||
| − | Reforma Socială, reprezintă una dintre importantele realizări ale sociologului | ||
| − | Madgearu, instituţia fiind secondată de revista Arhiva pentru ştiinţa şi reforma | ||
| − | socială, publicaţie despre care afirma, la aniversarea a zece ani de existență, că „a | ||
| − | izbutit să fie cunoscută drept cea mai importantă revistă sociologică din ţară, iar | ||
| − | ciclurile de prelegeri organizate an de an, au însemnat tot atâtea cercetări asupra | ||
| − | problemelor vieţii noastre sociale şi a vieţii noastre de Stat, care au constituit | ||
| − | cea dintâi contribuţie la crearea culturii politice | ||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | Specialiştii mai au multe de spus despre opera sa, fapt demonstrat şi de | ||
| − | apariţia de noi lucrări dedicate acestuia, printre cele mai recente numărându-se | ||
| − | lucrarea semnată de cadrele universitare gălăţene Maria Nicolai şi Edit | ||
| − | şi seria de studii adunate în volumul apărut în colecţia „Mari personalităţi ale | ||
| − | ASE”, în care se afirmă, pe bună dreptate: „moştenirea ştiinţifică lăsată merită | ||
| − | din plin eforturile noastre de studiu, cercetare şi evocare a operei şi activităţii lui | ||
| − | Virgil Madgearu, pentru a o repune în circuitul ştiinţei româneşti şi internaţionale. | ||
| − | Lucrările privind viaţa, activitatea şi opera sa nu sunt suficiente pentru a prezenta | ||
| − | tot ce ne-a lăsat valoros marele savant. Este nevoie de mult efort pentru republicarea | ||
| − | operei sale şi elaborarea de lucrări care să o pună în adevărata | ||
:Fzia acestui atât de cântat fluviu care străbate şi ţara noastră, sunt . | :Fzia acestui atât de cântat fluviu care străbate şi ţara noastră, sunt . | ||
[[File:Valurile dunarii.JPG|thumb|200px|]] | [[File:Valurile dunarii.JPG|thumb|200px|]] | ||
| − | + | ||
| − | |||
| − | |||
Data nașterii: 14 decembrie 1887 | Data nașterii: 14 decembrie 1887 | ||
Locul nașterii: Galați | Locul nașterii: Galați | ||
Revision as of 09:21, 26 November 2021
- „Am nutrit continuu convingerea nestrămutată că practica nu poate duce la rezultate pozitive dacă nu e întemeiată pe o cercetare metodică a realităţii naţionale, după cum știinţa rămâne sterilă dacă nu confruntă enunţurile teoretice cu faptele, prin cercetarea sistematică a realităţii.”
Contents
Prezentare
- Personalitate notabilă a României interbelice, Virgil Madgearu[1] s-a născut la Galați, în familia unui negustor și politician de seamă al orașului, Nică N. Madgearu, și a Mariei Condocuri, familie care a avut în total nouă copii, cinci fete care „vorbeau cu ușurință mai multe limbi străine și cântau bine la pian” și patru băieți, toţi cu „studii superioare în Germania”.
- Încă din tinereţe a manifestat interes pentru studiu, fiind unul dintre absolvenții de frunte ai Liceului „Vasile Alecsandri” din Galaţi. Situaţia financiară foarte bună a familiei i-a permis accesul la studii în străinătate, la Universitatea din Leipzig, printre profesorii care i-au influenţat concepţiile economice numărându-se şi Karl Bücher, „genialul economist și creator al științei jurnalistice”. Ulterior, un stagiu de pregătire la Londra i-a facilitat cunoașterea principalelor curente de gândire economică și socială.
- Răscoala din 1907 a avut o profundă influenţă asupra tânărului Virgil Madgearu, determinându-i viitoarea orientare politică, care s-a abătut de la cea a tatălui său, astfel că în anul 1919 s-a înscris în Partidul Naţional Ţărănesc, devenind în scurt timp principalul teoretician al sociologiei ţărăniste, doctrinarul
şi ideologul acestei mişcări politice.
- La vârsta de 29 de ani a devenit profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, slujind această reputată instituţie de învăţământ vreme de aproape un sfert de secol. Deşi era un personaj important al scenei politice a acelor vremuri, activitatea didactică nu interfera cu cea a politicianului, lucru remarcat şi de Ion Mihalache: „când se suia la catedră şi preda o materie aşa de întreţesută cu politica, cum este economia politică, uita că el are un crez şi o doctrină, a lui şi a partidului. Cea mai desăvârşită obiectivitate îl stăpânea. Era profesorul”
- Institutul Social Român, dezvoltat din Asociaţia pentru Studiul şi Reforma Socială, reprezintă una dintre importantele realizări ale sociologului Madgearu, instituţia fiind secondată de revista Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, publicaţie despre care afirma, la aniversarea a zece ani de existență, că „a izbutit să fie cunoscută drept cea mai importantă revistă sociologică din ţară, iar ciclurile de prelegeri organizate an de an, au însemnat tot atâtea cercetări asupra problemelor vieţii noastre sociale şi a vieţii noastre de Stat, care au constituit cea dintâi contribuţie la crearea culturii politice româneşti”.
- Specialiştii mai au multe de spus despre opera sa, fapt demonstrat şi de apariţia de noi lucrări dedicate acestuia, printre cele mai recente numărându-se lucrarea semnată de cadrele universitare gălăţene Maria Nicolai şi Edit Lukács şi seria de studii adunate în volumul apărut în colecţia „Mari personalităţi ale ASE”, în care se afirmă, pe bună dreptate: „moştenirea ştiinţifică lăsată merită din plin eforturile noastre de studiu, cercetare şi evocare a operei şi activităţii lui Virgil Madgearu, pentru a o repune în circuitul ştiinţei româneşti şi internaţionale.
- Lucrările privind viaţa, activitatea şi opera sa nu sunt suficiente pentru a prezenta tot ce ne-a lăsat valoros marele savant. Este nevoie de mult efort pentru republicarea operei sale şi elaborarea de lucrări care să o pună în adevărata valoare”.
- Fzia acestui atât de cântat fluviu care străbate şi ţara noastră, sunt .
Data nașterii: 14 decembrie 1887
Locul nașterii: Galați
Data decesului: 27 noiembrie 1940
Locul decesului: Snagov39
Studii:
cursuri primare și liceale la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați
(bacalaureat, 1907);
studii universitare la Leipzig, Germania (absolvite în 1910);
stagiu de specializare la o bancă din Anglia (1911).
Titluri științifice:
doctor în științe economice cu teza „Zur
industriellen Entwicklung Rumäniens:
die Vorstufen des Fabriksystems in der
Walachei” (Cu privire la dezvoltarea
industrială a României) (1911).
Activitate socio-profesională:
în timpul stagiului de specializare de la
Londra, a lucrat la Biblioteca „British
Museum”;
șef de serviciu în cadrul Casei Centrale
a Meseriilor și Asigurărilor Muncitorești
din București, unde a organizat un Birou
de studii, devenit ulterior Oficiu de studii
(1912-1916);
redactor-șef al revistei Monitorul
asigurărilor muncitoreşti, editată de
Casa Centrală a Meseriilor, Creditului și
Asigurărilor Muncitorești (din aug. 1912);
a militat pentru convocarea unui Congres al economiştilor, în cadrul
căruia să se elaboreze proiectul unei Asociaţii a Economiştilor Români,
iniţiativă care nu a avut finalitate (1913);
profesor la catedra nou înființată, de Studiul Întreprinderilor și
Transporturilor40, la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale
din București (ian. 1916)41, transferat la Catedra de Economie naţională42,
titular (1938) al Catedrei de Economie Politică (1916-1940);
Titluri științifice:
doctor în științe economice cu teza „Zur
industriellen Entwicklung Rumäniens:
die Vorstufen des Fabriksystems in der
Walachei” (Cu privire la dezvoltarea
industrială a României) (1911).
Activitate socio-profesională:
în timpul stagiului de specializare de la
Londra, a lucrat la Biblioteca „British
Museum”;
șef de serviciu în cadrul Casei Centrale
a Meseriilor și Asigurărilor Muncitorești
din București, unde a organizat un Birou
de studii, devenit ulterior Oficiu de studii
(1912-1916);
redactor-șef al revistei Monitorul
asigurărilor muncitoreşti, editată de
Casa Centrală a Meseriilor, Creditului și
Asigurărilor Muncitorești (din aug. 1912);
a militat pentru convocarea unui Congres al economiştilor, în cadrul
căruia să se elaboreze proiectul unei Asociaţii a Economiştilor Români,
iniţiativă care nu a avut finalitate (1913);
profesor la catedra nou înființată, de Studiul Întreprinderilor și
Transporturilor40, la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale
din București (ian. 1916)41, transferat la Catedra de Economie naţională42,
titular (1938) al Catedrei de Economie Politică (1916-1940);
deputat în Parlamentul României (1919-1931, 1932-1940);
ministru al industriei și comerțului în guvernul condus de Iuliu Maniu,
fiind însărcinat la 26 oct. 1929 cu interimatul Departamentului Finanțelor
(10 nov. 1928 - 7 iun. 1930; 12 iun. - 10 oct. 1930);
ministru al agriculturii și domeniilor în guvernul condus de Gheorghe
Gh. Mironescu (10 oct. 1930 - 18 apr. 1931);
ministru al industriei și comerțului în guvernul condus de Alexandru
Vaida-Voevod (11 aug. - 19 oct. 1932);
a participat la Conferința Agricolă de la Stresa, unde a fost ales preşedinte
al statelor din „blocul agrar”44 (sept. 1932)45;
ministru de finanțe în guvernul condus de Iuliu Maniu (20 oct. 1932 - 13
ian. 1933);
ministru de finanțe în guvernul condus de Alexandru Vaida-Voevod (14
ian. -13 nov. 1933);
a susţinut prelegeri la Universitatea din Berlin (1934) despre „Reagrarizare
şi Industrializare” şi la Facultatea de Drept din Paris (1935) despre „Bazele
juridice ale economiei dirijate”;
a înfiinţat, în comuna Fierbinţi, jud. Ilfov, o şcoală ţărănească superioară
(1935);
a înfiinţat Institutul Român pentru Studiul Conjuncturii Economice, al
cărei preşedinte a fost (1936);
a fost reținut de organele Siguranţei, din cauza opiniilor sale antifasciste, şi i
s-a stabilit domiciliu forţat47 la Mănăstirea Bistriţa (22 mart. - 20 apr. 1940);
asasinat de membri ai grupării legionare în Pădurea Snagov de lângă
Bucureşti (27 nov. 1940).
a fost reținut de organele Siguranţei, din cauza opiniilor sale antifasciste, şi i s-a stabilit domiciliu forţat47 la Mănăstirea Bistriţa (22 mart. - 20 apr. 1940); asasinat de membri ai grupării legionare în Pădurea Snagov de lângă Bucureşti (27 nov. 1940).
Biografie
- Data şi locul naşterii: 1845[2], Timișoara / Alba Iulia
- Data şi locul decesului: 16 septembrie 1902, Bucureşti
- Studii:
- Activitate socio-profesională:
- .
- Afiliere:
- Premii, decorații:
Note
- ↑ Numele la naştere: Madgearu Traian Vergiliu (Virgil); Pseudonime: V. Magd., V. M., V. Urmă, V. Găleţeanu, V. Mdg., V.U., Un gălăţean, V. N. M. (Convorbiri literare)
- ↑ Cei mai mulți cercetători consideră 1845 anul nașterii, având ca argument datele din anunțul decesului dat de familie în presă: „Jalnicii Amelia Ivanovici soție, Paisia Monacha soacră, Theodosie Monachul unchiu, Paraschița Costopolși Petra Nicolau cumnate, Iancu Gheorghiu cumnat, Ioan Munteanu văr, Andrei și Elena .
Fişier de autoritate
Surse
- Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman, Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2017, Galaţi, Axis Libri, 2018.
Referințe electronice
Referințe
- 'şi pretutindeni lina alunecare aducătoare de pace şi reverii...
