Difference between revisions of "Ludovic Feldman"
(→Fişier de autoritate) |
|||
(23 intermediate revisions by 3 users not shown) | |||
Line 1: | Line 1: | ||
− | [[File:Ludovic | + | <div style="text-align: justify;"> '''''Violonist, compozitor''''' |
+ | :::::'''''"Sunt recunoscător tuturor acelora care au considerat că lucrările mele pot sta onorabil alături de capodoperele universale."''''' | ||
+ | [[File:Feld.png|thumb|Autograf Ludovic Feldman]] | ||
− | + | [[File: Ludovic.jpg|thumb|200px|'''Ludovic Feldman, compozitor''']] | |
− | Biografie | + | == Prezentare == |
− | Data naşterii: 25 mai 1893 | + | :Artist autentic, violonist, violist şi compozitor, Ludovic Feldman şi-a dedicat viaţa artei sonore, sub cerul unei tulburătoare estetici. Evreu de origine, fiul marelui doctor Solomon Feldman, medic primar al Spitalului Israelit din Galaţi, îi plăcea să spună despre sine: „Sunt român de peste 80 de ani şi evreu de peste 4000 de ani”. |
− | + | :Cu acest „cavaler al creaţiei”, muzica românească de după al Doilea Război Mondial a înregistrat un caz particular, acesta abordând compoziţia în jurul vârstei de 50 de ani. Viaţa lui Ludovic Feldman, aproape centenară, se împarte aproximativ în două: în prima jumătate el este '''Interpretul''', iar în cea de-a doua jumătate, existenţa sa se confundă cu cea a '''Compozitorului'''. | |
− | Data decesului: 11 septembrie 1987 | + | :Marele Enescu a fost cel care l-a încurajat şi sfătuit şi cu care a legat o prietenie spirituală ce a ignorat curgerea timpului. Asupra calităţilor sale s-au pronunţat, pe lângă George Enescu, compozitori remarcabili ca Wilhelm Georg Berger sau Zeno Vancea, Mihail Jora şi George Enescu l-au susţinut şi au intervenit, în momente grele, pentru excepționalul violonist al Filarmonicii din București. |
− | + | :A fost atras de frumuseţea, bogăţia şi autenticitatea folclorului românesc, ce şi-a pus pecetea asupra întregii sale creaţii, de diverse genuri. A scris cu o rară frenezie până în pragul morţii. Deşi aproape surd în ultima perioadă a vieţii, a continuat să compună partituri de substanţă artistică. | |
− | Studii: | + | |
− | + | == Biografie == | |
− | + | :'''Data şi locul naşterii:''' [[25 mai]] [[1893]], [[Galați]] | |
− | + | :'''Data şi locul decesului:''' [[11 septembrie]] [[1987]], [[București]] | |
− | Georgescu Kiriac (teorie-solfegiu) (1910-1911); | + | |
− | + | :'''Studii:''' | |
− | + | :*școala primară şi primele cinci clase de liceu la Galaţi; | |
− | Viena (1913); | + | :*studii muzicale cu Dicker şi Otto Brumer (vioară) la Galați (1903-1909); |
− | + | :*Conservatorul din Bucureşti, cu Robert Klenck (vioară) şi Dumitru Georgescu Kiriac (teorie-solfegiu) (1910-1911); | |
− | compoziţie), la recomandarea lui George Enescu (1941-1942). | + | :*elev particular al lui František Ondříček, timp de un an (1911); |
− | Activitate socio-profesională: | + | :*a absolvit la „clasa de maeştri” a Neues Wiener Konservatorium din Viena (1913); |
− | + | :*lecţii particulare la București, cu Mihail Jora (armonie, contrapunct, compoziţie), la recomandarea lui George Enescu (1941-1942). | |
− | + | ||
− | sub conducerea lui Dimitrie Dinicu (1913-1914); | + | :'''Activitate socio-profesională:''' |
− | + | :*s-a reîntors în ţară (1913); | |
− | (17 nov. 1913); | + | :*violonist în Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, sub conducerea lui Dimitrie Dinicu (1913-1914); |
− | + | :*a susţinut o serie de concerte în ţară, inclusiv în oraşul natal, Galaţi (17 nov. 1913); | |
− | timpul Primului Război Mondial şi-a ajutat tatăl, dr. Solomon | + | :*scutit de serviciul militar, din cauza problemelor medicale, în timpul Primului Război Mondial şi-a ajutat tatăl, [[dr. Solomon Feldman]], la îngrijirea răniţilor; |
− | Feldman, la îngrijirea răniţilor; | + | :*a concertat, la Galaţi, în beneficiul familiilor militarilor căzuţi în război (11 iun. 1919); |
− | + | :*prim-violonist şi al doilea concert-maestru al Orchestrei Operei din Zagreb (1925-1926); | |
− | război (11 iun. 1919); | + | :*prim-violonist (de multe ori a fost prim concert-maestru) în Orchestra Operei Române din Bucureşti (1926-1940); |
− | + | :*prim-violonist în Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti (1927-1940; 1946-1953); | |
− | din Zagreb (1925-1926); | + | :*membru al Cvartetului de coarde „Al. Teodorescu” din Bucureşti (1930-1940); |
− | + | :*a susţinut concerte camerale şi recitaluri ca violonist, participând la programul de inaugurare al Sălii Dalles din Bucureşti, cu „Dublul Concert in re minor” de J. S. Bach (1932); | |
− | Orchestra Operei Române din Bucureşti (1926-1940); | + | :*a susţinut emisiuni de radio şi televiziune, concerte-lecţii, conferinţe; |
− | + | :*după pensionare (1953) s-a dedicat exclusiv compoziţiei; | |
− | Bucureşti (1927-1940; 1946-1953); | + | :*„pensionar de onoare” al Uniunii Compozitorilor (1954); |
− | + | :*membru în comitetul Editurii Muzicale (1957). | |
− | (1930-1940); | + | [[File:1.jpg|200px|]] |
− | + | ||
− | programul de inaugurare al Sălii Dalles din Bucureşti, cu „Dublul | + | :'''Afiliere:''' |
− | + | :*membru al Comitetului artistic pentru muzica instrumentală al Societăţii „Filarmonica” din Galaţi (febr. 1921); | |
− | + | :*membru al Uniunii Compozitorilor (apare în Dosarul 434/1949, Arhivele Statului Bucureşti, fondul Uniunea Compozitorilor ca membru „foarte activ”); | |
− | + | :*membru şi preşedinte al Biroului Secţiei de creaţie pentru muzică simfonică, de cameră şi operă a Uniunii Compozitorilor (1953-1963). | |
− | Concert in re minor” de J. S. Bach (1932); | + | |
− | + | :'''Distincţii - Decoraţii:''' | |
− | concerte-lecţii, conferinţe; | + | :*Ordinul Muncii clasa a III-a (1954); |
− | + | :*Titlul de Maestru Emerit al Artei (1957); | |
− | exclusiv compoziţiei; | + | :*Ordinul „Meritul cultural" (1969, 1973). |
− | + | [[File:Feldman 1.jpg|200px|thumb|]] | |
− | Compozitorilor (1954): | + | |
− | + | :'''Premii:''' | |
− | (1957). | + | :*Laureat al Premiului de compoziţie „George Enescu”: menţiunea I, pentru „Sonata pentru vioară şi pian” şi „Poemul tragic pentru orchestră” (1945); Premiul al III-lea, pentru „Suita pentru trei suflători” (1946); |
− | Afiliere: | + | :*Premiul de Stat, clasa a II-a, pentru „Balada pentru vioară şi orchestră” şi „Scene de balet” (1952); |
− | + | :*Premiul de creaţie al Uniunii Compozitorilor: pentru „Variaţiuni simfonice” (1969); „Umbre şi lumini” (28 iun. 1972); „Trei studii de concert pentru cvartet de coarde cu percuţie” (1974); „Piesă de concert pentru orchestră de suflători” (1982); | |
− | muzica instrumentală al Societăţii „Filarmonica” din Galaţi (febr. 1921); | + | :*Premiul „George Enescu” al Academiei Române pentru lucrarea „Concertino” (1978); |
− | + | :*Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor, pe anul 1984. | |
− | Arhivele Statului Bucureşti, fondul Uniunea Compozitorilor ca | + | |
− | membru „foarte activ”); | + | :'''Colaborări la publicaţii: ''' ''Muzica'' (articole, note de călătorii, cronici muzicale). |
− | + | ||
− | simfonică, de cameră şi operă a Uniunii Compozitorilor (1953-1963). | + | :'''Debut:''' concertistic la 11 ani. |
− | Distincţii - Decoraţii : | + | |
− | + | == Fişier de autoritate == | |
− | + | :*[http://tinread.bvau.ro/opac/authority/51084 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi] | |
− | + | ||
− | Premii: | + | == Surse == |
− | + | :*'''TOPORAŞ, CAMELIA; IRIMIA, ROCSANA; BADEA, OTILIA; BUTE, MIHAELA''', ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009. | |
− | I, pentru „Sonata pentru vioară şi pian” şi „Poemul tragic pentru | + | |
− | orchestră” (1945); Premiul al III-lea, pentru „Suita pentru trei | + | == Resurse electronice == |
− | suflători” (1946); | + | :*'''Ludovic Feldman'''. În: ''Comunitatea Evreilor Galaţi. Personalități'' [online]. [citat 13 martie 2020]. [[https://sites.google.com/site/cegalati/personalitati]] |
− | + | :*'''PREDESCU, DAN CĂTĂLIN'''. Gălățeni care au uimit lumea : Ludovic Feldman. În: ''Viața liberă'' [online], 16 mai 2013. [citat 13 martie 2020]. [[https://www.viata-libera.ro/diaspora/42205-galati-viata-libera-galateni-care-auuimit-lumea-ludovic-feldman]] | |
− | orchestră” şi „Scene de balet” (1952); | + | |
− | + | :[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]] | |
− | simfonice” (1969); „Umbre şi lumini” (28 iun. 1972); „Trei studii | ||
− | de concert pentru cvartet de coarde cu percuţie” (1974); „Piesă de | ||
− | concert pentru orchestră de suflători” (1982); | ||
− | |||
− | „Concertino” (1978); | ||
− | |||
− | Colaborări la publicaţii: Muzica (articole, note de călătorii, cronici muzicale). | ||
− | Debut: concertistic la 11 ani. | ||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | A | ||
− |
Latest revision as of 09:08, 17 April 2022
Violonist, compozitor
- "Sunt recunoscător tuturor acelora care au considerat că lucrările mele pot sta onorabil alături de capodoperele universale."
Prezentare
- Artist autentic, violonist, violist şi compozitor, Ludovic Feldman şi-a dedicat viaţa artei sonore, sub cerul unei tulburătoare estetici. Evreu de origine, fiul marelui doctor Solomon Feldman, medic primar al Spitalului Israelit din Galaţi, îi plăcea să spună despre sine: „Sunt român de peste 80 de ani şi evreu de peste 4000 de ani”.
- Cu acest „cavaler al creaţiei”, muzica românească de după al Doilea Război Mondial a înregistrat un caz particular, acesta abordând compoziţia în jurul vârstei de 50 de ani. Viaţa lui Ludovic Feldman, aproape centenară, se împarte aproximativ în două: în prima jumătate el este Interpretul, iar în cea de-a doua jumătate, existenţa sa se confundă cu cea a Compozitorului.
- Marele Enescu a fost cel care l-a încurajat şi sfătuit şi cu care a legat o prietenie spirituală ce a ignorat curgerea timpului. Asupra calităţilor sale s-au pronunţat, pe lângă George Enescu, compozitori remarcabili ca Wilhelm Georg Berger sau Zeno Vancea, Mihail Jora şi George Enescu l-au susţinut şi au intervenit, în momente grele, pentru excepționalul violonist al Filarmonicii din București.
- A fost atras de frumuseţea, bogăţia şi autenticitatea folclorului românesc, ce şi-a pus pecetea asupra întregii sale creaţii, de diverse genuri. A scris cu o rară frenezie până în pragul morţii. Deşi aproape surd în ultima perioadă a vieţii, a continuat să compună partituri de substanţă artistică.
Biografie
- Studii:
- școala primară şi primele cinci clase de liceu la Galaţi;
- studii muzicale cu Dicker şi Otto Brumer (vioară) la Galați (1903-1909);
- Conservatorul din Bucureşti, cu Robert Klenck (vioară) şi Dumitru Georgescu Kiriac (teorie-solfegiu) (1910-1911);
- elev particular al lui František Ondříček, timp de un an (1911);
- a absolvit la „clasa de maeştri” a Neues Wiener Konservatorium din Viena (1913);
- lecţii particulare la București, cu Mihail Jora (armonie, contrapunct, compoziţie), la recomandarea lui George Enescu (1941-1942).
- Activitate socio-profesională:
- s-a reîntors în ţară (1913);
- violonist în Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, sub conducerea lui Dimitrie Dinicu (1913-1914);
- a susţinut o serie de concerte în ţară, inclusiv în oraşul natal, Galaţi (17 nov. 1913);
- scutit de serviciul militar, din cauza problemelor medicale, în timpul Primului Război Mondial şi-a ajutat tatăl, dr. Solomon Feldman, la îngrijirea răniţilor;
- a concertat, la Galaţi, în beneficiul familiilor militarilor căzuţi în război (11 iun. 1919);
- prim-violonist şi al doilea concert-maestru al Orchestrei Operei din Zagreb (1925-1926);
- prim-violonist (de multe ori a fost prim concert-maestru) în Orchestra Operei Române din Bucureşti (1926-1940);
- prim-violonist în Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti (1927-1940; 1946-1953);
- membru al Cvartetului de coarde „Al. Teodorescu” din Bucureşti (1930-1940);
- a susţinut concerte camerale şi recitaluri ca violonist, participând la programul de inaugurare al Sălii Dalles din Bucureşti, cu „Dublul Concert in re minor” de J. S. Bach (1932);
- a susţinut emisiuni de radio şi televiziune, concerte-lecţii, conferinţe;
- după pensionare (1953) s-a dedicat exclusiv compoziţiei;
- „pensionar de onoare” al Uniunii Compozitorilor (1954);
- membru în comitetul Editurii Muzicale (1957).
- Afiliere:
- membru al Comitetului artistic pentru muzica instrumentală al Societăţii „Filarmonica” din Galaţi (febr. 1921);
- membru al Uniunii Compozitorilor (apare în Dosarul 434/1949, Arhivele Statului Bucureşti, fondul Uniunea Compozitorilor ca membru „foarte activ”);
- membru şi preşedinte al Biroului Secţiei de creaţie pentru muzică simfonică, de cameră şi operă a Uniunii Compozitorilor (1953-1963).
- Distincţii - Decoraţii:
- Ordinul Muncii clasa a III-a (1954);
- Titlul de Maestru Emerit al Artei (1957);
- Ordinul „Meritul cultural" (1969, 1973).
- Premii:
- Laureat al Premiului de compoziţie „George Enescu”: menţiunea I, pentru „Sonata pentru vioară şi pian” şi „Poemul tragic pentru orchestră” (1945); Premiul al III-lea, pentru „Suita pentru trei suflători” (1946);
- Premiul de Stat, clasa a II-a, pentru „Balada pentru vioară şi orchestră” şi „Scene de balet” (1952);
- Premiul de creaţie al Uniunii Compozitorilor: pentru „Variaţiuni simfonice” (1969); „Umbre şi lumini” (28 iun. 1972); „Trei studii de concert pentru cvartet de coarde cu percuţie” (1974); „Piesă de concert pentru orchestră de suflători” (1982);
- Premiul „George Enescu” al Academiei Române pentru lucrarea „Concertino” (1978);
- Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor, pe anul 1984.
- Colaborări la publicaţii: Muzica (articole, note de călătorii, cronici muzicale).
- Debut: concertistic la 11 ani.
Fişier de autoritate
Surse
- TOPORAŞ, CAMELIA; IRIMIA, ROCSANA; BADEA, OTILIA; BUTE, MIHAELA, Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008, Galaţi, Axis Libri, 2009.