Difference between revisions of "Ludovic Feldman"

(Fişier de autoritate)
 
(21 intermediate revisions by 3 users not shown)
Line 1: Line 1:
<div style="text-align: justify;"> '''''Compozitor'''''
+
<div style="text-align: justify;"> '''''Violonist, compozitor'''''
:::::'''''Sunt recunoscător tuturor acelora care au considerat că lucrările mele pot sta onorabil alături de capodeperele universale.'''''
+
:::::'''''"Sunt recunoscător tuturor acelora care au considerat că lucrările mele pot sta onorabil alături de capodoperele universale."'''''
[[File:Ludovic.jpg ]]
+
[[File:Feld.png|thumb|Autograf Ludovic Feldman]]
[[File:1.jpg ]]
 
  
 +
[[File: Ludovic.jpg|thumb|200px|'''Ludovic Feldman, compozitor''']]
 
== Prezentare ==
 
== Prezentare ==
[[File:Ludovic Feldman]]
 
 
:Artist autentic, violonist, violist şi compozitor, Ludovic Feldman şi-a dedicat viaţa artei sonore, sub cerul unei tulburătoare estetici. Evreu de origine, fiul marelui doctor Solomon Feldman, medic primar al Spitalului Israelit din Galaţi, îi plăcea să spună despre sine: „Sunt român de peste 80 de ani şi evreu de peste 4000 de ani”.
 
:Artist autentic, violonist, violist şi compozitor, Ludovic Feldman şi-a dedicat viaţa artei sonore, sub cerul unei tulburătoare estetici. Evreu de origine, fiul marelui doctor Solomon Feldman, medic primar al Spitalului Israelit din Galaţi, îi plăcea să spună despre sine: „Sunt român de peste 80 de ani şi evreu de peste 4000 de ani”.
:Cu acest „cavaler al creaţiei”, muzica românească de după al Doilea Război Mondial a înregistrat un caz particular, acesta abordând compoziţia în jurul vârstei de 50 de ani. Viaţa lui Ludovic Feldman, aproape centenară, se împarte aproximativ în două: în prima jumătate el este Interpretul, iar în cea de-a doua jumătate, existenţa sa se confundă cu cea a Compozitorului.
+
:Cu acest „cavaler al creaţiei”, muzica românească de după al Doilea Război Mondial a înregistrat un caz particular, acesta abordând compoziţia în jurul vârstei de 50 de ani. Viaţa lui Ludovic Feldman, aproape centenară, se împarte aproximativ în două: în prima jumătate el este '''Interpretul''', iar în cea de-a doua jumătate, existenţa sa se confundă cu cea a '''Compozitorului'''.
:Marele Enescu a fost cel care l-a încurajat şi sfătuit şi cu care a legat o prietenie spirituală ce a ignorat curgerea timpului. Asupra calităţilor sale s-au pronunţat, pe lângă George Enescu, compozitori remarcabili ca Wilhelm Georg Berger sau Zeno Vancea, Mihail Jora şi George Enescu l-au susţinut şi au intervenit, în momente grele, pentru excepționalul violonist
+
:Marele Enescu a fost cel care l-a încurajat şi sfătuit şi cu care a legat o prietenie spirituală ce a ignorat curgerea timpului. Asupra calităţilor sale s-au pronunţat, pe lângă George Enescu, compozitori remarcabili ca Wilhelm Georg Berger sau Zeno Vancea, Mihail Jora şi George Enescu l-au susţinut şi au intervenit, în momente grele, pentru excepționalul violonist al Filarmonicii din București.
al Filarmonicii din București.
 
 
:A fost atras de frumuseţea, bogăţia şi autenticitatea folclorului românesc, ce şi-a pus pecetea asupra întregii sale creaţii, de diverse genuri. A scris cu o rară frenezie până în pragul morţii. Deşi aproape surd în ultima perioadă a vieţii, a continuat să compună partituri de substanţă artistică.
 
:A fost atras de frumuseţea, bogăţia şi autenticitatea folclorului românesc, ce şi-a pus pecetea asupra întregii sale creaţii, de diverse genuri. A scris cu o rară frenezie până în pragul morţii. Deşi aproape surd în ultima perioadă a vieţii, a continuat să compună partituri de substanţă artistică.
  
Line 22: Line 20:
 
:*elev particular al lui František Ondříček, timp de un an (1911);
 
:*elev particular al lui František Ondříček, timp de un an (1911);
 
:*a absolvit la „clasa de maeştri” a Neues Wiener Konservatorium din Viena (1913);
 
:*a absolvit la „clasa de maeştri” a Neues Wiener Konservatorium din Viena (1913);
:*lecţii particulare la București, cu Mihail Jora (armonie, contrapunct,
+
:*lecţii particulare la București, cu Mihail Jora (armonie, contrapunct, compoziţie), la recomandarea lui George Enescu (1941-1942).
compoziţie), la recomandarea lui George Enescu (1941-1942).
+
 
+
:'''Activitate socio-profesională:'''
== Activitate socio-profesională: ==
 
 
:*s-a reîntors în ţară (1913);
 
:*s-a reîntors în ţară (1913);
 
:*violonist în Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, sub conducerea lui Dimitrie Dinicu (1913-1914);
 
:*violonist în Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, sub conducerea lui Dimitrie Dinicu (1913-1914);
 
:*a susţinut o serie de concerte în ţară, inclusiv în oraşul natal, Galaţi (17 nov. 1913);
 
:*a susţinut o serie de concerte în ţară, inclusiv în oraşul natal, Galaţi (17 nov. 1913);
:*scutit de serviciul militar, din cauza problemelor medicale, în timpul Primului Război Mondial şi-a ajutat tatăl, dr. Solomon
+
:*scutit de serviciul militar, din cauza problemelor medicale, în timpul Primului Război Mondial şi-a ajutat tatăl, [[dr. Solomon Feldman]], la îngrijirea răniţilor;
Feldman, la îngrijirea răniţilor;
 
 
:*a concertat, la Galaţi, în beneficiul familiilor militarilor căzuţi în război (11 iun. 1919);
 
:*a concertat, la Galaţi, în beneficiul familiilor militarilor căzuţi în război (11 iun. 1919);
 
:*prim-violonist şi al doilea concert-maestru al Orchestrei Operei din Zagreb (1925-1926);
 
:*prim-violonist şi al doilea concert-maestru al Orchestrei Operei din Zagreb (1925-1926);
Line 39: Line 35:
 
:*a susţinut emisiuni de radio şi televiziune, concerte-lecţii, conferinţe;
 
:*a susţinut emisiuni de radio şi televiziune, concerte-lecţii, conferinţe;
 
:*după pensionare (1953) s-a dedicat exclusiv compoziţiei;
 
:*după pensionare (1953) s-a dedicat exclusiv compoziţiei;
:*„pensionar de onoare” al Uniunii Compozitorilor (1954):
+
:*„pensionar de onoare” al Uniunii Compozitorilor (1954);
 
:*membru în comitetul Editurii Muzicale (1957).
 
:*membru în comitetul Editurii Muzicale (1957).
 +
[[File:1.jpg|200px|]]
  
== Afiliere: ==
+
:'''Afiliere:'''
 
:*membru al Comitetului artistic pentru muzica instrumentală al Societăţii „Filarmonica” din Galaţi (febr. 1921);
 
:*membru al Comitetului artistic pentru muzica instrumentală al Societăţii „Filarmonica” din Galaţi (febr. 1921);
:*membru al Uniunii Compozitorilor (apare în Dosarul 434/1949, Arhivele Statului Bucureşti, fondul Uniunea Compozitorilor ca
+
:*membru al Uniunii Compozitorilor (apare în Dosarul 434/1949, Arhivele Statului Bucureşti, fondul Uniunea Compozitorilor ca membru „foarte activ”);
membru „foarte activ”);
 
 
:*membru şi preşedinte al Biroului Secţiei de creaţie pentru muzică simfonică, de cameră şi operă a Uniunii Compozitorilor (1953-1963).
 
:*membru şi preşedinte al Biroului Secţiei de creaţie pentru muzică simfonică, de cameră şi operă a Uniunii Compozitorilor (1953-1963).
== Distincţii - Decoraţii: ==
 
 Ordinul Muncii clasa a III-a (1954);
 
 Titlul de Maestru Emerit al Artei (1957);
 
 Ordinul „Meritul cultural" (1969, 1973).
 
Premii:
 
 Laureat al Premiului de compoziţie „George Enescu”: menţiunea
 
I, pentru „Sonata pentru vioară şi pian” şi „Poemul tragic pentru
 
orchestră” (1945); Premiul al III-lea, pentru „Suita pentru trei
 
suflători” (1946);
 
 Premiul de Stat, clasa a II-a, pentru „Balada pentru vioară şi
 
orchestră” şi „Scene de balet” (1952);
 
 Premiul de creaţie al Uniunii Compozitorilor: pentru „Variaţiuni
 
simfonice” (1969); „Umbre şi lumini” (28 iun. 1972); „Trei studii
 
de concert pentru cvartet de coarde cu percuţie” (1974); „Piesă de
 
concert pentru orchestră de suflători” (1982);
 
 Premiul „George Enescu” al Academiei Române pentru lucrarea
 
„Concertino” (1978);
 
 Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor, pe anul 1984.
 
Colaborări la publicaţii: Muzica (articole, note de călătorii, cronici muzicale).
 
Debut: concertistic la 11 ani.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Şcoala primară în Galaţi;
 
:*Şcoala Militară din Iaşi (abs. 1850).
 
  
:'''Activitate socio-profesională:'''
+
:'''Distincţii - Decoraţii:'''
:*sergent în Regimentul de Muschetari5 din Iaşi (7 febr. 1851);
+
:*Ordinul Muncii clasa a III-a (1954);
:*avansat sublocotenent în Regimentul de Muschetari din Iaşi (31 dec. 1852);
+
:*Titlul de Maestru Emerit al Artei (1957);
:*a fost mutat la comanda unei companii de infanterie din Galaţi (30 nov. 1853);
+
:*Ordinul „Meritul cultural" (1969, 1973).
:*avansat locotenent (20 dec. 1855), apoi căpitan (2 oct. 1857) şi maior (18 oct. 1858);
+
[[File:Feldman 1.jpg|200px|thumb|]]
:*avansat locotenent-colonel la Regimentul 6 Infanterie de linie din Iaşi (30 aug. 1863);
 
:*a fost ales în mai multe rânduri deputat şi senator, reprezentând Judeţul Covurlui (în perioada 1864 - 1888);
 
:*numit comandant al Regimentului 5 Infanterie de linie din Iaşi (mart. 1866) şi avansat colonel (12 mai 1866);
 
:*numit în fruntea Diviziei 3 Militară Teritorială (14 mart. 1871) şi apoi la Divizia 4 Militară Teritorială (mart. 1873);
 
:*avansat general de brigadă (8 apr. 1873);
 
:*a fost numit ministru de război în guvernul liberal al lui Ion C. Brătianu (2 apr. - 19 aug. 1877; 17 mart. - 24 nov. 1878);
 
:*numit comandant al Armatei de operaţii, compusă din Divizia 3, Divizia 4 şi Divizia de rezervă (19 aug. 1877);
 
:*avansat la gradul de general de divizie (1 dec. 1877);
 
:*în timpul Războiului de Independenţă al României, a fost numit şef al Marelui Cartier General al Armatei Române (5 dec. 1877 - 17 mart. 1878);
 
:*a trecut, la cererea sa, la comanda Diviziei 2 (1878);
 
:*numit comandant al Corpului 2 Armată (16 mart. 1887);
 
:*s-a retras din armată (dec. 1891).
 
  
:'''Performanţe:''' s-a remarcat ca ministru de război, prin alcătuirea planurilor de luptă şi în conducerea efectivă a trupelor în timpul Războiului de Independenţă al României (1877-1878).
+
:'''Premii:'''
 +
:*Laureat al Premiului de compoziţie „George Enescu”: menţiunea I, pentru „Sonata pentru vioară şi pian” şi „Poemul tragic pentru orchestră” (1945); Premiul al III-lea, pentru „Suita pentru trei suflători” (1946);
 +
:*Premiul de Stat, clasa a II-a, pentru „Balada pentru vioară şi orchestră” şi „Scene de balet” (1952);
 +
:*Premiul de creaţie al Uniunii Compozitorilor: pentru „Variaţiuni simfonice” (1969); „Umbre şi lumini” (28 iun. 1972); „Trei studii de concert pentru cvartet de coarde cu percuţie” (1974); „Piesă de concert pentru orchestră de suflători” (1982);
 +
:*Premiul „George Enescu” al Academiei Române pentru lucrarea „Concertino” (1978);
 +
:*Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor, pe anul 1984.
  
:'''Distincţii - Decoraţii româneşti:'''
+
:'''Colaborări la publicaţii: ''' ''Muzica'' (articole, note de călătorii, cronici muzicale).
:*„Semnul onorific” de argint (1870) şi „Semnul onorific” de aur (1876);
 
:*Mare ofiţer al Ordinului „Steaua României”;
 
:*Medalia „Virtutea Militară” de aur, Medalia „Apărătorilor Independenţei”, „Medalia comemorativă de campanie”;
 
:*Marea Cruce a Ordinului „Coroana României”, Crucea „Trecerea Dunării”.
 
  
:'''Distincţii - Decoraţii străine:'''
+
:'''Debut:''' concertistic la 11 ani.
:*Marea Cruce a „Ordinului Spadei” (Suedia);
 
:*Marea Cruce a Ordinului „Coroana de fier”;
 
:*Mare cavaler al Ordinului „Crucea de Waldec” (Germania);
 
:*Mare ofiţer al „Legiunii de onoare” (Franţa), Mare ofiţer al Ordinului „Tacova”, „Virtutea militară sârbă”, „Virtutea militară bulgară”;
 
:*Cavaler al Ordinului „Sfântul Gheorghe” şi Marea Cruce a „Ordinului Sf. Ana” acordate de ţarul Rusiei pentru contribuţia sa la Războiul din 1877-1878;
 
:*Medalia comemorativă rusă a Războiului din 1877-1878.
 
  
 
== Fişier de autoritate ==
 
== Fişier de autoritate ==
:[http://193.231.136.4/opac/authority/26800 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+
:*[http://tinread.bvau.ro/opac/authority/51084 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
  
 
== Surse ==
 
== Surse ==
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.
+
:*'''TOPORAŞ, CAMELIA; IRIMIA, ROCSANA; BADEA, OTILIA; BUTE, MIHAELA''', ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.
  
 
== Resurse electronice ==
 
== Resurse electronice ==
:*OTU, PETRE. Efortul militar românesc pentru cauza independenței: Operaţiile armatei române la sudul Dunării. În: Revista de Istorie Militară [online], nr. 1-2, 2007, p. 31-40. [citat 29 ianuarie 2020].[http://ispaim.mapn.ro/app/webroot/fileslib/upload/files/RIM/rim%201-2%202007.pdf]
+
:*'''Ludovic Feldman'''. În: ''Comunitatea Evreilor Galaţi. Personalități'' [online]. [citat 13 martie 2020]. [[https://sites.google.com/site/cegalati/personalitati]]
:*SZATHMARI, CAROL. [Generalul Alexandru Cernat : portret]. În: Europeana Collections [online]. [citat 29 ianuarie 2020]. [https://www.europeana.eu/portal/en/record/9200461/BibliographicResource_3000148673853.html]
+
:*'''PREDESCU, DAN CĂTĂLIN'''. Gălățeni care au uimit lumea : Ludovic Feldman. În: ''Viața liberă'' [online], 16 mai 2013. [citat 13 martie 2020]. [[https://www.viata-libera.ro/diaspora/42205-galati-viata-libera-galateni-care-auuimit-lumea-ludovic-feldman]]
 +
 
 +
:[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]

Latest revision as of 09:08, 17 April 2022

Violonist, compozitor
"Sunt recunoscător tuturor acelora care au considerat că lucrările mele pot sta onorabil alături de capodoperele universale."
Autograf Ludovic Feldman
Ludovic Feldman, compozitor

Prezentare

Artist autentic, violonist, violist şi compozitor, Ludovic Feldman şi-a dedicat viaţa artei sonore, sub cerul unei tulburătoare estetici. Evreu de origine, fiul marelui doctor Solomon Feldman, medic primar al Spitalului Israelit din Galaţi, îi plăcea să spună despre sine: „Sunt român de peste 80 de ani şi evreu de peste 4000 de ani”.
Cu acest „cavaler al creaţiei”, muzica românească de după al Doilea Război Mondial a înregistrat un caz particular, acesta abordând compoziţia în jurul vârstei de 50 de ani. Viaţa lui Ludovic Feldman, aproape centenară, se împarte aproximativ în două: în prima jumătate el este Interpretul, iar în cea de-a doua jumătate, existenţa sa se confundă cu cea a Compozitorului.
Marele Enescu a fost cel care l-a încurajat şi sfătuit şi cu care a legat o prietenie spirituală ce a ignorat curgerea timpului. Asupra calităţilor sale s-au pronunţat, pe lângă George Enescu, compozitori remarcabili ca Wilhelm Georg Berger sau Zeno Vancea, Mihail Jora şi George Enescu l-au susţinut şi au intervenit, în momente grele, pentru excepționalul violonist al Filarmonicii din București.
A fost atras de frumuseţea, bogăţia şi autenticitatea folclorului românesc, ce şi-a pus pecetea asupra întregii sale creaţii, de diverse genuri. A scris cu o rară frenezie până în pragul morţii. Deşi aproape surd în ultima perioadă a vieţii, a continuat să compună partituri de substanţă artistică.

Biografie

Data şi locul naşterii: 25 mai 1893, Galați
Data şi locul decesului: 11 septembrie 1987, București
Studii:
  • școala primară şi primele cinci clase de liceu la Galaţi;
  • studii muzicale cu Dicker şi Otto Brumer (vioară) la Galați (1903-1909);
  • Conservatorul din Bucureşti, cu Robert Klenck (vioară) şi Dumitru Georgescu Kiriac (teorie-solfegiu) (1910-1911);
  • elev particular al lui František Ondříček, timp de un an (1911);
  • a absolvit la „clasa de maeştri” a Neues Wiener Konservatorium din Viena (1913);
  • lecţii particulare la București, cu Mihail Jora (armonie, contrapunct, compoziţie), la recomandarea lui George Enescu (1941-1942).
Activitate socio-profesională:
  • s-a reîntors în ţară (1913);
  • violonist în Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, sub conducerea lui Dimitrie Dinicu (1913-1914);
  • a susţinut o serie de concerte în ţară, inclusiv în oraşul natal, Galaţi (17 nov. 1913);
  • scutit de serviciul militar, din cauza problemelor medicale, în timpul Primului Război Mondial şi-a ajutat tatăl, dr. Solomon Feldman, la îngrijirea răniţilor;
  • a concertat, la Galaţi, în beneficiul familiilor militarilor căzuţi în război (11 iun. 1919);
  • prim-violonist şi al doilea concert-maestru al Orchestrei Operei din Zagreb (1925-1926);
  • prim-violonist (de multe ori a fost prim concert-maestru) în Orchestra Operei Române din Bucureşti (1926-1940);
  • prim-violonist în Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti (1927-1940; 1946-1953);
  • membru al Cvartetului de coarde „Al. Teodorescu” din Bucureşti (1930-1940);
  • a susţinut concerte camerale şi recitaluri ca violonist, participând la programul de inaugurare al Sălii Dalles din Bucureşti, cu „Dublul Concert in re minor” de J. S. Bach (1932);
  • a susţinut emisiuni de radio şi televiziune, concerte-lecţii, conferinţe;
  • după pensionare (1953) s-a dedicat exclusiv compoziţiei;
  • „pensionar de onoare” al Uniunii Compozitorilor (1954);
  • membru în comitetul Editurii Muzicale (1957).

1.jpg

Afiliere:
  • membru al Comitetului artistic pentru muzica instrumentală al Societăţii „Filarmonica” din Galaţi (febr. 1921);
  • membru al Uniunii Compozitorilor (apare în Dosarul 434/1949, Arhivele Statului Bucureşti, fondul Uniunea Compozitorilor ca membru „foarte activ”);
  • membru şi preşedinte al Biroului Secţiei de creaţie pentru muzică simfonică, de cameră şi operă a Uniunii Compozitorilor (1953-1963).
Distincţii - Decoraţii:
  • Ordinul Muncii clasa a III-a (1954);
  • Titlul de Maestru Emerit al Artei (1957);
  • Ordinul „Meritul cultural" (1969, 1973).
Feldman 1.jpg
Premii:
  • Laureat al Premiului de compoziţie „George Enescu”: menţiunea I, pentru „Sonata pentru vioară şi pian” şi „Poemul tragic pentru orchestră” (1945); Premiul al III-lea, pentru „Suita pentru trei suflători” (1946);
  • Premiul de Stat, clasa a II-a, pentru „Balada pentru vioară şi orchestră” şi „Scene de balet” (1952);
  • Premiul de creaţie al Uniunii Compozitorilor: pentru „Variaţiuni simfonice” (1969); „Umbre şi lumini” (28 iun. 1972); „Trei studii de concert pentru cvartet de coarde cu percuţie” (1974); „Piesă de concert pentru orchestră de suflători” (1982);
  • Premiul „George Enescu” al Academiei Române pentru lucrarea „Concertino” (1978);
  • Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor, pe anul 1984.
Colaborări la publicaţii: Muzica (articole, note de călătorii, cronici muzicale).
Debut: concertistic la 11 ani.

Fişier de autoritate

Surse

  • TOPORAŞ, CAMELIA; IRIMIA, ROCSANA; BADEA, OTILIA; BUTE, MIHAELA, Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008, Galaţi, Axis Libri, 2009.

Resurse electronice

  • Ludovic Feldman. În: Comunitatea Evreilor Galaţi. Personalități [online]. [citat 13 martie 2020]. [[1]]
  • PREDESCU, DAN CĂTĂLIN. Gălățeni care au uimit lumea : Ludovic Feldman. În: Viața liberă [online], 16 mai 2013. [citat 13 martie 2020]. [[2]]
A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z