Difference between revisions of "Chiril Leon Baranețchi"

„Eu cred că viitorul unei persoane, pe lângă condiţiile socio-economice, aptitudini, muncă şi ambiţie, este influenţat de destin, întâmplare şi noroc. Mă gândesc câte talente, poate chiar genii, s-au pierdut pentru că nu au avut posibilităţi şi nici pe cineva care să-i ajute...”

Autograf Chiril Leon Baraneţchi

Chiril Leon Baraneţchi - medic chirurg

Prezentare

Medic primar în specialităţile chirurgie generală, chirurgie toraco-pulmonară şi pneumoftiziologie, director al Spitalului de Pneumoftiziologie din Galaţi timp de 35 de ani, doctorul Chiril Baraneţchi a fost unul dintre pionierii specialităţii Chirurgie toracică în Galaţi, remarcându-se pe parcursul îndelungatei cariere profesionale prin gama largă de intervenţii chirurgicale abordate, prin studiile de patologie chirurgicală realizate, prin coordonarea activităţii medicale ştiinţifice gălăţene pe parcursul a peste 45 de ani, din calitatea de vicepreşedinte şi preşedinte al filialei gălăţene a Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale şi nu în ultimul rând, prin reprofilarea vechiului spital, cu specific chirurgical, care exista până la 1 februarie 1949, în modernul Spital de Pneumoftiziologie din Galaţi, de a cărui evoluţie şi-a legat indisolubil numele.

Cariera medicală, începută la Iaşi, a continuat în judeţul Galaţi, fiind numit medic în comuna Brăhăşeşti, unde a reuşit să stopeze epidemia de tifos exantematic din satul Toflea în timpul războiului şi a luat parte la combaterea malariei din satele fostului judeţ Covurlui în anii 1947-1948, participând la caravanele sanitare organizate de Serviciul Sanitar Judeţean. A contribuit la construirea unui dispensar medical şi a unei băi populare în comuna Gohor, centru al circumscripţiei medicale formată din cinci comune. A îndeplinit această funcţie cu întreruperi, fiind concentrat pe frontul de la răsărit şi pe frontul de apus.

La Spitalul de Adulţi Nr. 1 „Elisabeta Doamna”, unde a activat în primii trei ani de la venirea în oraşul Galaţi, doctorul Chiril Baraneţchi a contribuit la dirijarea urgenţelor chirurgicale spre secţia de chirurgie unde îşi desfăşura activitatea, organizând activitatea în ture şi eliminând plimbarea urgenţelor prin cele cinci secţii de chirurgie din oraşul Galaţi, îmbunătăţind astfel operativitatea activităţii de urgenţă şi schiţând necesitatea şi utilitatea unui serviciu unic de urgenţă în oraş. De asemenea, a organizat serviciul de Chirurgie toracică din spital, introducând tehnici noi, îmbunătăţind anestezia şi reanimarea, reuşind scăderea principalelor complicaţii şi a mortalităţii postoperatorii.

După cursuri de specializare în chirurgie toraco-pulmonară la Sanatoriul Zerlendi din Bucureşti, Chiril Baraneţchi a devenit medic şi apoi director al Spitalului „Sf. Spiridon” din Galaţi (actualul Spital de Pneumoftiziologie), unde a înfiinţat secţia de Chirurgie toracică, pe 16 iulie 1949 efectuând prima intervenţie chirurgicală pulmonară în Galaţi. A introdus noi tehnici şi procedee chirurgicale, aducându-şi contribuţia la evoluţia chirurgiei toracopulmonare şi a condus secţia înfiinţată de el, apoi Spitalul TBC timp de trei decenii şi jumătate, până în 1990, reuşind să îl încadreze printre unităţile medicale de prestigiu din ţară.

Spiritul managerial al dr. Chiril Baraneţchi s-a impus încă de la începuturile directoratului său, astfel că, din fondurile obţinute pentru construirea unui pavilion cu 80 de paturi, a reuşit să ridice, în perioada 1955-1957, un pavilion cu 130 de paturi şi servicii anexe, angrenând în această acţiune toate resursele umane ale spitalului, prin voluntariatul efectiv al angajaţilor.

Spitalul impropriu, construit în 1889 şi care avea, la momentul preluării, 60 de paturi, a fost transformat într-un spital modern, având în 1984 o capacitate de 375 de paturi, două secţii de ftiziologie şi o secţie de chirurgie toraco-pulmonară.

Îndelungata perioadă în care a coordonat activitatea Spitalului TBC a avut ca rezultat modernizarea şi extinderea instituţiei, dotarea acesteia cu aparatura şi implicit scăderea incidenţei tuberculozei în judeţul Galaţi.

A transformat spitalul gălăţean într-o unitate medicală de elită, unde se organizau schimburi de experienţă la care participau conducători de unităţi sanitare din ţară, a format personal medical specializat, iar serviciul de anestezie şi reanimare organizat de acesta a devenit centru metodologic regional, astfel că, în 1965, unitatea medicală a fost distinsă cu diploma de unitate fruntaşă pe reţea, pe regiune.

A creat, pentru regiunea Galaţi de la acea vreme, un centru de chirurgie toracică, abordând cu succes toate tipurile de intervenţii chirurgicale pe torace, experienţa dobândită la Galaţi fiind valorificată în dezvoltarea secţiilor de chirurgie toraco-pulmonară de la Sanatoriul TBC Dobriţa din Gorj şi a Spitalului TBC din Sibiu.

Extrem de exigent, a impus un standard ridicat personalului medical pe care l-a coordonat, formând în jurul său o adevărată şcoală de specializare şi perfecţionare a cadrelor medicale, antrenând în activitatea de cercetare întreg colectivul Spitalului TBC, împreună cu care a realizat numeroase lucrări şi studii ştiinţifice, publicate în reviste de specialitate, rezultat al bogatului material cazuistic.

A întreprins studii şi cercetări în patogenia şi chirurgia chistului hidatic pulmonar, în tehnica chirurgiei pulmonare în general şi a metodelor de sutură a elementelor hilului pulmonar, în special sutura metalică, în probleme de patogenie, terapeutică medicală şi chirurgicală în supuraţiile bronhopulmonare, în probleme de anestezie şi reanimare.

Rezultatele activităţii sale ştiinţifice au fost transpuse în peste 100 de comunicări ştiinţifice şi peste 50 de lucrări de specialitate publicate, prezentate la diferite congrese şi conferinţe naţionale, în cadrul societăţilor de specialitate sau a manifestărilor organizate de diferite filiale.

Înmormântat pe 24 martie, Ziua Mondială a Tuberculozei, doctorul Chiril Baraneţchi rămâne în eternitate ca un remarcabil profesionist, care şi-a legat întreaga carieră şi viaţă atât de lupta împotriva acestui flagel, cât şi de sistemul medical gălăţean, având contribuţii notabile la viaţa ştiinţifică şi profesională medicală locală.

Demn reprezentant al lui Hipocrat, numărându-se printre fondatorii chirurgiei toraco-pulmonare în România, reputatul medic a reprezentat un model pentru generaţiile de medici pe care le-a îndrumat, în noiembrie 1999, la Colegiul Medicilor din Galaţi, fiind dezvelit, sub auspiciile Sărbătorii Sfântului Andrei, bustul din marmură^[1] al primului preşedinte al Colegiului Medicilor din Galaţi, doctorul Chiril Baraneţchi.

Biografie

Data şi locul naşterii: 5 februarie 1914, sat Duruitoarea-Nouă, com. Văratic, jud. Bălţi (Basarabia)

Data şi locul decesului: 19 martie 1999, Bucureşti^[2]

Studii:

• Liceul „Alexandru Donici” din Chişinău;
• Facultatea de Medicină din Iaşi (1932–1938);
• Școala de Ofițeri în rezervă din Bucureşti (1940);
• curs de specializare în Chirurgie toracopulmonară la Sanatoriul TBC Zerlendi Bucureşti (1 ian. 1949 – 15 iul. 1949);
• curs de perfecţionare în ftiziochirurgie la Institutul pentru Perfecţionarea şi Specializarea Medicilor (Clinica de Chirurgie toracică) din Bucureşti (15 sept. - 31 dec. 1954).

Titluri ştiinţifice:

• doctor în medicină şi chirurgie la Universitatea din Iaşi, cu teza „Tratamentul prin infiltraţii locale cu novocaină a entorselor, fracturilor articulare şi fracturilor de coaste” (1939), titlu echivalat de Comisia superioară de diplome a Ministerului Învăţământului cu titlul ştiinţific de „doctor în medicină” (1967).

Activitate socio-profesională:

• medic extern, prin concurs, la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi (15 apr. 1936 – 15 apr. 1938);
• medic chirurg intern, prin concurs, la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi, în Serviciul de Primiri Chirurgicale şi Chirurgie de Urgenţă, în Clinica I-a Chirurgicală şi în Clinica Oftalmologică (1 iun. 1938 – 15 apr. 1941);
• a fost repartizat, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, la Spitalul Mixt din comuna Nădușița, jud. Soroca şi apoi transferat la Spitalul din Târnova ca medic secundar în chirurgie (ian. - iul. 1940);
• medic de circumscripţie în comuna Brăhăşeşti, jud. Tecuci (intrată ulterior în Circumscripţia Gohor), unde a obţinut fondurile necesare pentru terminarea construcţiei dispensarului părăsit din Gohor şi pentru construirea unei băi populare (1 aug. 1940 – 18 nov. 1944);
• concentrat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial la Regimentul 3 Grăniceri Pază (1941), la Regimentul 6 Vânători, în estul Donului (1942-1943), Compania 4 Sanitară (1944) şi la Regimentul 1 Dorobanţi (1945);
• a fost avansat la gradul de medic sublocotenent în rezervă (mai 1941), apoi la gradul de medic locotenent în rezervă (nov. 1944)12, locotenent major (1964) şi maior (mai 1995);
• definitivat ca medic de circumscripţie prin concurs (1943);
• în perioada războiului a fost transferat de la Circumscripţia Brăhăşeşti, jud. Tecuci la Circumscripţia Stănişeşti, jud. Tecuci, fără a fi prezent la serviciu (18 nov. - 15 dec. 1944);
• numit medic secundar specialitatea chirurgie15, în urma concursului, la Spitalul de Adulţi „Elisabeta Doamna” Nr. 1 din Galaţi, Serviciul II chirurgical (31 mart. 1946 – 1 iul. 1949);
• profesor şi director adjunct al Şcolii de moaşe organizată de U.T.M. Galaţi (1947-1948);
• atestat ca medic specialist pentru specialitatea chirurgie generală, prin concurs (1948);
• profesor la Şcoala Medie Tehnică Sanitară de Anatomie şi Chirurgie (1948-1955);
• a fost preluat la Casa Asigurărilor Sociale din Galaţi (1 ian. 1949)
• numit medic primar chirurg în specialitatea chirurgie toraco-pulmonară la Spitalul TBC din Galaţi18 (1 iul. 1949 – 1 iul. 1950);
• medic primar chirurgie toraco-pulmonară şi director al Spitalului TBC din Galaţi (1 iul. 1950 – 1 iul. 1951, 15 iul. 1952 – 1990);
• medic consultant principal chirurg la Spitalul TBC din Galaţi (1 iul. 1951 – 15 iul. 1952);
• a realizat un schimb de experienţă la Clinica Chirurgicală „Prof. Burghele” de la Spitalul Panduri din Bucureşti (1952);
• a activat ca medic ftiziolog regional şi judeţean (din 1957);
• a fost atestat ca medic primar în specialitatea chirurgie toraco-pulmonară prin Ordinul nr. 669 al Ministerului Sănătăţii (23 iul. 1959);
• a fost numit responsabil regional cu problemele de ftiziologie, prin decizie a Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale (1961);
• deputat în Consiliul Popular Municipal Galaţi şi preşedinte al Comisiei permanente de sănătate şi prevederi sociale (1963-1975);
• membru al Comisiei Judeţene pentru răspândirea ştiinţei şi culturii.

Afiliere:

• membru fondator al Asociaţiei Culturale Studenţeşti „Anatole France” din Iaşi (1935);
• membru al Societăţii Studenţilor în Medicină;
• secretar al Societăţii Spitalelor din Galaţi (1947-1949);
• membru al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România (1949);
• membru al Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale, membru al Comitetului filialei Galaţi (1949-1952), prim-vicepreşedinte al filialei regionale Galaţi (1953-1962), preşedinte al subfilialei regionale Galaţi (1962-1968), preşedinte al filialei judeţene Galaţi (1968-1990);
• membru şi lector al Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii şi preşedinte al Secţiei medicale din cadrul acesteia (1957-1959);
• membru al Uniunii Internaţionale de Luptă Împotriva Tuberculozei (din 1960);
• preşedinte al Colegiului Medicilor şi Farmaciştilor, filiala Galaţi (1969-1988);
• preşedinte de onoare al Asociaţiei Medicale Române, filiala Galaţi (din 1990);
• membru, preşedinte de onoare (din 1991) şi preşedinte (din 1992) al Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, filiala Galaţi;
• membru fondator al Societăţii Naţionale de Chirurgie Toracică (1994);
• preşedinte al Secţiei de Ftiziologie a filialei Galaţi a Uniunii Societăţilor Ştiinţelor Medicale.

Distincții - Decorații (selectiv):

• Ordinul „Coroana României” clasa a V-a cu spade şi Panglica „Virtutea militară” (1943);
• Crucea „Meritul Sanitar” clasa a III-a (1944);
• Ordinul „Coroana României” cu spade în gradul de Cavaler (1946);
• Medalia „Eliberarea de sub jugul fascist” (1954);
• Insigna de evidenţiat în munca medico-sanitară (1955);
• Ordinul „Muncii” clasa a III-a (1964);
• Titlul de „Medic Emerit” (1973);
• Diplomă de Onoare cu ocazia a 25 de ani de la înfiinţarea Spitalului Judeţean şi a 135 de ani de activitate a Societăţii Medicale Gălăţene, decernată de Direcţia Sanitară Galaţi, Asociaţia Medicală Română şi Spitalul Judeţean „Sf. Andrei” Galaţi „pentru contribuţia valoroasă la asigurarea actului medical şi a ştiinţei medicale gălăţene” (1996).

Colaborări la publicaţii: Chirurgia, Ftiziologia, Pagini medicale (Bârlad), Pneumoftiziologia, Revista medico-chirurgicală a Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi, Revista O.R.L.

Note

1. ↑ Realizat de sculptorul Gheorghe Terescenco, bustul a fost repoziţionat în incinta Spitalului TBC din Galaţi, unde se găseşte, de asemenea, o vitrină omagială dedicată medicului şi o bogată arhivă documentară; Un alt bust al medicului se află amplasat în holul Secţiei de Chirurgie toracică a Spitalului Judeţean „Sf. Andrei” din Galaţi, aducând aminte de cel care a avut notabile contribuţii la evoluţia acestei specialităţi în oraşul Galaţi.
2. ↑ A murit pe peronul Gării de Nord din București.

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

• Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2014, Galaţi, Axis Libri, 2015.

Referințe

• Dr. Dumitru Cristea:

„O viaţă închinată bolnavului, o viaţă închinată performanţei – generaţii de medici cuprinse pe câteva decenii cunosc pe acest om minunat, care a reprezentat prin figura sa proeminentă, dorinţa de afirmare a medicului în societate, indiferent de orgolii, politică sau impunere....”

• Paul Păltănea:

„Doctorul Baraneţchi se înscrie în galeria oamenilor-instituţii, care trăiesc şi vibrează pentru instituţiile pe care le reprezintă.”

• Dr. Alexandru Iurea:

„Domnul doctor Chiril Baraneţchi, prin complexa sa activitate, s-a impus ca un maestru al chirurgiei toraco-pulmonare, în care omul, medicul şi spitalul pe care l-a condus timp de trei decenii s-au întrepătruns şi confundat.”

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z