Difference between revisions of "Barboși"

Line 8: Line 8:
 
Zona vestică a platoului Tirighina este marcată de prezența necropolei romane, având atât morminte de incinerație, cât și de înhumație. Inventarul funerar bogat al mormintelor descoperite rețin atenția prin spectaculozitatea lor, prin inscripțiile deosebite și prin obicetele descoperite.  <ref> „ Croitoru, Costin. Organizarea frontierei romane la Dunărea de Jos, Brăila, Editura Istros, 2016</ref>  
 
Zona vestică a platoului Tirighina este marcată de prezența necropolei romane, având atât morminte de incinerație, cât și de înhumație. Inventarul funerar bogat al mormintelor descoperite rețin atenția prin spectaculozitatea lor, prin inscripțiile deosebite și prin obicetele descoperite.  <ref> „ Croitoru, Costin. Organizarea frontierei romane la Dunărea de Jos, Brăila, Editura Istros, 2016</ref>  
 
<div style="text-align: justify;">
 
<div style="text-align: justify;">
−
O amenajare funerară deosebită a fost descoperită în campania arheologică din 1978. Este vorba despre un „tumul cu cercuri/ringuri de piatră” în care au fost descoperite mai multe morminte, de incinerație și de inhumație, unul dintre aceste depus într-un sicriu de lemn. În cadrul mormântului au fost găsite: trei monede romane de bronz- emisiuni din timpul împăratului Claudius Gothicus (268-270), o fibulă din aur, ornamentată punctat, un pahar de sticlă, o cutiuță din plumb cu capac, o ceașcă-opaiț, trei amfore.<ref> „ Croitoru, Costin. Organizarea frontierei romane la Dunărea de Jos, Brăila, Editura Istros, 2016</ref>  
+
O amenajare funerară deosebită a fost descoperită în campania arheologică din 1978. Este vorba despre un „tumul cu cercuri/ringuri de piatră” în care au fost descoperite mai multe morminte, de incinerație și de inhumație, unul dintre aceste depus într-un sicriu de lemn. În cadrul mormântului au fost găsite: trei monede romane de bronz- emisiuni din timpul împăratului Claudius Gothicus (268-270), o fibulă din aur, ornamentată punctat, un pahar de sticlă, o cutiuță din plumb cu capac, o ceașcă-opaiț, trei amfore.<ref> Sîrbu, Valeriu. Croitoru, Costin. „ Barboși: De la dava la castrum”, în ''Istros XX'': Brăila, Editura Istros, 2014, p. 311-391</ref>  
 
<li> '''Toponimie'''  
 
<li> '''Toponimie'''  
 
<li> '''Localizare'''  
 
<li> '''Localizare'''  

Revision as of 09:07, 24 August 2022

  • Scurt istoric

    Situată la confluența Siretului cu Dunărea, așezarea de la Tirighina-Barboși a fost cunoscută drept un centru administrativ și creștin însemnat. Peste cetatea dacică cu două nivele de locuire din sec. I î.Hr. - I d. Hr., a fost construit castellum-um roman (101-106 d. Hr.).[1]

    Cercetările arheologice realizate în zonă au scos la iveală dovezi ale vieții creștine la Barboși, în 1975 a fost descoperită o cruce pandativ din sidef, datată în prima jumătate a sce. al III-lea.

    Zona vestică a platoului Tirighina este marcată de prezența necropolei romane, având atât morminte de incinerație, cât și de înhumație. Inventarul funerar bogat al mormintelor descoperite rețin atenția prin spectaculozitatea lor, prin inscripțiile deosebite și prin obicetele descoperite. [2]

    O amenajare funerară deosebită a fost descoperită în campania arheologică din 1978. Este vorba despre un „tumul cu cercuri/ringuri de piatră” în care au fost descoperite mai multe morminte, de incinerație și de inhumație, unul dintre aceste depus într-un sicriu de lemn. În cadrul mormântului au fost găsite: trei monede romane de bronz- emisiuni din timpul împăratului Claudius Gothicus (268-270), o fibulă din aur, ornamentată punctat, un pahar de sticlă, o cutiuță din plumb cu capac, o ceașcă-opaiț, trei amfore.[3]

  • Toponimie
  • Localizare

    Situat în sudul municipiului Galați, pe malul Siretului, se învecinează cu cartierele: Micro 20, Micro 21 și Dimitrie Cantemir.

    Este un nod de cale ferată pe linia Galați-Făurei-București.

  • Biserici
  • Secții de poliție
  • Mijloace de transport în comun