Difference between revisions of "Gabriel Drăgan"

„Un popor fără conştiinţa trecutului şi fără istoria întâmplărilor lui specifice nu există ca atare în rândul celorlalte popoare.”

Autograf Gabriel Drăgan

Gabriel Drăgan - scriitor, istoric literar

Prezentare

Mândru de originile sale răzeşeşti, scriitorul Gabriel Drăgan a rămas pe tot parcursul vieţii ataşat de meleagurile natale ale Nicoreştiului, chiar dacă viaţa l-a purtat spre alte locuri.

Afirmându-se pe parcursul vieţii în poezie şi proză, dar şi în domeniul mai complex al istoriei şi criticii literare, Gabriel Drăgan^[1] a intrat în câmpul literaturii cu o lucrare inedită, desprinsă din propriile trăiri legate de moartea tatălui său pe câmpul de luptă de la Mărăşeşti, surprinzând atmosfera localităţii natale. Astfel, în volumul Pe frontul Mărăşeşti învie morţii scriitorul reflectă toată drama războiului în pagini de un realism cutremurător, cartea purtând dedicaţia: „Prea scumpului meu tată, Panaite Drăgan, căzut pentru dreapta şi sfânta apărare a năzuinţilor Neamului românesc, în luptele de la Mărăşeşti, august, 1917, închin, cu sentimente de cea mai pioasă aducere aminte, acest sbucium de tragedie mută”.

Autor al unei Istorii a literaturii române, iniţial concepută pentru uz didactic şi a cărei prime ediţii s-a epuizat rapid în primele luni de la apariţie, Gabriel Drăgan a îmbunătăţit-o şi revizuit-o permanent, ajungând la ediţia a 4-a. Cu grija şi pasiunea cercetătorului de istorie literară, încercând să păstreze „adevărul, frumosul şi fenomenele creatoare şi culturale înrudite”, Gabriel Drăgan a abordat în această istorie, după propriile mărturisiri, o „atitudine de independenţă ideologică”, fără a se lăsa influenţat de „tendinţe vulnerabile trecătoare”.

Spre sfârşitul vieţii a părăsit zbuciumul Bucureştiului pentru liniştea plaiurilor natale, unde, bucurându-se de stima şi dragostea consătenilor săi, a profesat la şcoala din Nicoreşti. Clipele de răgaz le dedica revizuirii manuscriselor ce nu ajunseseră să vadă lumina tiparului, „la masa de lucru din faţa casei, la umbra cetinii de brad”, aşa cum a rămas în amintirea celor care l-au cunoscut.

Şcoala din Nicoreşti, în care Gabriel Drăgan a îndrumat copiii în tainele limbii şi literaturii române, poartă acum numele scriitorului.

Biografie

Data şi locul naşterii: 8 iunie 1904, com. Nicoreşti, jud. Galaţi

Data şi locul decesului: 11 februarie 1981 com. Nicoreşti, jud. Galaţi

Studii:

• Şcoala Primară Nicoreşti;
• Liceul „Unirea” din Focşani şi Piatra Neamţ;
• Universitatea Bucureşti - Facultatea de Litere şi Filozofie, absolvită cu „Magna cum laude” (1929).

Activitate socio-profesională:

• profesor suplinitor în Diciosânmartin (azi Târnăveni, jud. Mureş), Dumbrăveni (jud. Sibiu), Aiud (jud. Alba);
• funcţionar în Ministerul de Externe, condus de Nicolae Titulescu;
• redactor la ziarul Telegraful din Piatra Neamţ (1923-1924);
• a iniţiat şi condus revista literară şi artistică Freamătul, ce a apărut iniţial la Piatra Neamţ (primele 5 numere) şi apoi la Focşani (1925-1927);
• a iniţiat şi condus revista Reacţiunea literară ce a apărut la Bucureşti (1933-1935);
• profesor de limba română la Şcoala gimnazială din Nicoreşti (1963-1967), instituţie care ulterior îi va purta numele.

Colaborări la publicați: Banatul, Banatul literar, Basarabia, Convorbiri literare, Floarea Soarelui, Foaia interesantă, Frământări, Izbânda, Îndreptar, Kalende, Luceafărul literar şi critic, Munca literară, Pagini moldovene, Preocupări literare, Propăşirea, Provincia, Provincia literară (Sibiu), România literară, Târnava, Tribuna nouă, Universul, Universul literar ş.a.

Note

1. ↑ A semnat și cu pseudonimele: Savel Bornar; Petre Şoltuz (Freamătul, 1925-1927; Reacţiunea literară, 1933-1935; Reformatorul, Piatra Neamţ, 1923; Telegraful, Piatra Neamţ, 1923)

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2009, Galaţi, Axis Libri, 2010.

Resurse electronice:

• Revederea plopilor : [poezie]. În: România literară [online], an. 1, nr. 1, mart. 1930, p. 19. Disponibil în Internet: [1]
• Taina unui licurici : [poezie]. În: România literară [online], an. 1, nr. 1, mart. 1930, p. 14. Disponibil în Internet: [2]

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z