Revision as of 09:49, 25 February 2010 (view source) Liana (talk | contribs) (→‎Viceprimar) ← Older edit		Revision as of 09:52, 25 February 2010 (view source) Liana (talk | contribs) (→‎Primar) Newer edit →
Line 25:		Line 25:
	::'''URL:''' http://www.primariatgbujor.4w.ro/		::'''URL:''' http://www.primariatgbujor.4w.ro/
	==Primar==		==Primar==
−	'''ARFIRE Ştefan'''	+	'''ARFIRE Ştefan'''''(30.03.1945, com. Rădeşti,  jud. Galaţi)''
−	''(30.03.1945, com. Rădeşti,  jud. Galaţi)''	+	[[Image:arfire stefan2.jpg|thumb|alt=.| Arfire Ştefan]]
−
−	[[Image:arfire stefan2.jpeg|border|150px|ARFIRE Ştefan]]
−
	Studii:		Studii:
		+	:*ggg
		+	:*oooo
	Experienţă profesională:		Experienţă profesională:
−		+	:*kkkkk
		+	:*hhhhh
	:*Primar (din 2000).		:*Primar (din 2000).

---

Revision as of 09:52, 25 February 2010

Cadrul natural

Oraşul Târgu Bujor este situat în partea central-estică a judeţului Galaţi, la 53 km distanţă de municipiul Galaţi şi la 52 km distanţă de municipiul Bârlad. Este situat în Colinele Covurluiului, în lunca pâraielor Chineja-Bujor, traversat de fiecare din acestea pe câte 2 km, care-i separă intravilanul în 3 părţi (Târgul, în V, centru şi Golăşei, în E). Intravilanul se extinde şi pe dealurile Bujorului, Jirului şi Piscu Oului. Acesta este alcătuit din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor şi văilor cu direcţia nord-sud. Văile au fundul plat, destul de larg şi mlăştinos. Se remarcă şi văi cu versanţi abrupţi care sunt supuşi puternic degradării la torente.

Temperatura medie anuală a aerului este de 9,6 C. Se află în bazinul hidrografic Prut, principalele ape fiind Chineja, Bujor, Covurlui şi Roşia. Specific dealurilor şi podişurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară şi viituri în timpul verii şi al toamnei. Cea mai importantă apă curgătoare din zonă este pârâul Chineja, care se varsă în lacul Brateş. Dintre apele stătătoare menţionăm două lacuri cu suprafeţe de 5 ha, respectiv 4 ha. De-a lungul pârâului Chineja se desfăşoară un şes format din terase locale de luncă, ce conţin plantaţii de salcie şi plop.

Are două sate componente: Moscu şi Umbrăreşti, împreună cu care deţine 7486 locuitori. Suprafaţa oraşului Târgu Bujor este de 2,7 km² de la N la S, iar populaţia este de 5001 locuitori.

Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp şi culturi de viţă de vie, pajişti puternic modificate de firuţa cu bulb, peliniţă şi bărboasă. Vegetaţia arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm şi păduri de stejar.

Zona este cunoscută pentru Podgoria “Dealurile Bujorului”. Deşi regiunea are o îndelungată tradiţie în cultura viţei-de-vie, podgoria ″Dealu Bujorului″ este de curând denumită cu acest apelativ, ca urmare a înfiinţării Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru. Podgoria Dealu Bujorului este situată pe dealurile paralele cu apa Prutului şi are, în prezent, aproape 4000 ha de viţă-de-vie şi cuprinde centrele viticole Bujoru, Smulţi, Oancea şi Bereşti. În podgorie se cultivă:

• 1. soiuri de viţă-de-vie pentru producerea vinurilor roşii de calitate superioară: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Băbească neagră;
• 2. soiuri pentru producerea de vinuri de consum curent: Fetească regală, Aligoté;
• 3. soiuri pentru producerea de vinuri albe de calitate superioară: Fetească albă, Riesling italian, Muscat Ottonel, Sarba (la Bujoru, Bereşti şi Smulţi, pe terenuri mai puţin fertile);
• 4. soiuri de masă: Chasselas Doré, Muscat de Hamburg, Coarna neagră.

Învăluită în legendă, podgoria şi-ar trage numele de la haiducul Bujor, de la "Lupu lui Bujor", de la un cioban pe nume Bujor sau de la un oarecare cârciumar cu acelaşi nume. Mai veridic, se pare că Dealu Bujorului, ca şi Pârâul Bujoru şi Târgu Bujor, îşi trag numele de la frumoasa floare roşie, bujorul românesc, o podoabă a pădurilor xerotermofile de pe colinele din împrejurimi. Documente datând din secolul al XV-lea, urmate de altele, din timpul domniei lui Petru Rareş, Irimia Movilă, Grigore Alexandru Ghica Voievod, menţionează, printre altele, şi existenţa unor mici suprafeţe cu viţă-de-vie în zonă. Documente din care să rezulte ce plantaţii viticole existau şi care era structura soiurilor înainte de invazia filoxerei nu s-au găsit în arhive până în prezent. Din documentele existente la primăria Tg. Bujor reiese că, în 1873, viile, situate pe Valea Bujorului (Buzenchi), pe un sol negru, nisipos, aparţineau unui număr de 152 de locuitori. După 1890, apar suprafeţe mai mari, începând de la 25 ari până la 10-15 ha. Începând din 1933 s-a procedat la înfiinţarea de plantaţii cu viţă nobilă. În urma acţiunilor de refacere şi dezvoltare a patrimoniului viticol cu soiuri nobile, "în toamna şi iarna anului 1939, foarte mulţi locuitori din judeţul Covurlui, proprietari de vii cu hibrizi direct producători, au făcut declaraţii că scot aceste vii spre a nu fi urmăriţi şi încasaţi de către perceptori cu taxe de 3000 lei/ha". În fostul judeţ Covurlui, exista, în 1942, o suprafaţă de 5808 ha cu plantaţii viticole, din care 714 ha cu viţă nobilă, 811 ha cu viţă indigenă şi 4283 ha cu hibrizi direct producători. Cu timpul, suprafeţele plantate cu vii au crescut, unele dintre ele devenind masive, de peste 100 ha.

Date istorice

Târgu Bujor este o aşezare atestată arheologic cu aproximativ 12000 de ani î.Hr. Documentar este atestat într-un hrisov din 1491 emis de Ştefan cel Mare, apoi în sec. XVIII prin hrisoavele domneşti din anii 1775 şi 1776. Prin hrisovul din 6 mai 1844, domnitorul M. Gr. Sturdza ridica moşia boierului Al. Ventura la rang de târg. Evoluţia socio–economică continuă a târgului, l-a ridicat la rang de oraş în data de 6 iunie 1968.

Administraţie locală

PRIMĂRIA TÂRGU BUJOR

Date contact:

Adresa: str. G-ral Eremia Grigorescu, nr. 205, loc. Târgu Bujor, jud. Galaţi

Cod poştal: 805200

Telefon: 0236/340339, 340215

Fax: 0236/340561

E-mail: primariatgbujor@yahoo.com

URL: http://www.primariatgbujor.4w.ro/

Primar

ARFIRE Ştefan(30.03.1945, com. Rădeşti, jud. Galaţi)

Studii:

• ggg
• oooo

Experienţă profesională:

• kkkkk
• hhhhh

• Primar (din 2000).

Viceprimar

CHELĂRAŞU Valeriu(19.11.1953, loc. Răuseni, jud. Botoşani)

Studii:

• FFFFF
• FFFFFFF

Experienţă profesională:

• FFFFFFF
• GGGG
• Viceprimar (din 2000).

Secretar

ARHIP Mioriţa Ina (11.07.1968)

Studii:

• Liceul de Industrie Alimentară nr. 7 Galaţi (1982-1986)
• Universitatea "Titu Maiorescu " Bucureşti, Facultatea de Drept
• Master Drept Comunitar, Universitatea Danubius Galați, Facultatea de Drept (2007)

Experienţă profesională:

• Secretar (din l993).

Contabil

RÎNJA Victoriţa (06.11.1953, Tg. Bujor, jud. Galaţi)

Studii:

• Liceul Agricol Tecuci

Cultură

• Biblioteca orăşenească „Grigore Hagiu“

Biblioteca este situată în centrul oraşului Târgu Bujor având vecini la Nord, S.C. Consum Coop, la Vest, S.C. Bodumin, la Est, Primăria Târgu Bujor și la Sud, S.C. Maryon Tir Com. S.R.L. Biblioteca publică a fost înfiinţată în perioada 1936 – 1937, de către Prefectura judeţului Covurlui. În anul 1947, regimul comunist desfiinţează biblioteca, arzând o parte din fondul de carte, iar în 1956 este reînfiinţată. De-a lungul timpului, Biblioteca şi-a desfăşurat activitatea în mai multe sedii: în perioada 1956-1976, într-un local propriu; în perioada 1976-l986 în Casa de cultură Târgu Bujor. Începând cu anul 1986, Biblioteca orăşenească funcţionează într-un local închiriat, situat pe strada Gen. Eremia Grigorescu nr. 78. Clădirea are 3 săli: sală de împrumut, sală de lectură şi depozit. În perioada 1956-1964 au îndeplinit funcţia de director:

• prof. Refec Alexandru (1956-1963)
• prof. Ion Rusu Prigoreanu (1963-1964)

Bibliotecari:

• Simon Ajarescu (1956-1963)
• Maricica Vasilache (1963-1964)
• Burluc Niculina (1964-1970)
• Oprea Vasilica (1970-1984). În prezent activează 2 bibliotecari:
• Blaga Vica (n. 08.08.1954, com. Vârlezi, jud. Galaţi)

Studii:

• Liceul teoretic Târgu Bujor (1972-1976)

Experienţă profesională:

• Secretar dactilograf la I.E.L.I.F. (1974-1984)
• Bibliotecar (din 1984).
• Rîpă Maria

• Casa de cultură "Mihai Eminescu" Târgu Bujor
• Cămin Cultural sat Moscu
• Cămin Cultural sat Umbrăreşti

Culte

Educaţie

În Târgu Bujor funcţionează 4 şcoli, 4 grădiniţe şi un liceu. Numărul total de preşcolari şi elevi înscrişi este de 1618, iar numărul de cadre didactice este de 106.

• Grupul Şcolar "Eremia Grigorescu" Târgu Bujor

Adresă: str. Eremia Grigorescu nr. 109, Târgu Bujor, jud. Galaţi

Telefon: 0236/340727

Fax: 0236/340897

E-mail: grupscolartgbujor@gmail.com

Adresa Web: http://gstgbujorgl.licee.edu.ro

• Şcoala Nr. 1 "Lascăr Catargiu"(nefuncţională) Târgu Bujor

Adresa: str. Şcolii nr. 3 Târgu Bujor

Telefon: 0236/340485

E-mail: scoalalascarcatargiu@hotmail.com

Adresa Web:http://scoalacatargiu.3x.ro/

• Şcoala Gimnazială Nr. 2 "Grigore Hagiu" Târgu Bujor

Adresă: str. G-ral Eremia Grigorescu, nr. 26, Târgu Bujor, jud. Galaţi

Telefon: 0236/340348

Fax: 0236/340422

E-mail: scoalagrigorehagiu@yahoo.com

Adresa Web: www.scgimtgbujorgalati.as.ro

• Şcoala Gimnazială Moscu, Tg. Bujor
• Şcoala Gimnazială Umbrăreşti, Tg. Bujor

• Grădiniţa cu program normal nr.1 Tg. Bujor

Adresa: str. Eremia Grigorescu nr. 109

• Grădiniţa nr. 2 "Căsuţa piticilor" Tg. Bujor

• Grădiniţa Moscu, Tg. Bujor

• Grădiniţa Umbrăreşti, Tg. Bujor

Sănătate

• Spitalul Orăşenesc "Vasile Buzoianu" Târgu Bujor

Adresa: str. G-ral. Eremia Grigorescu, nr. 107, loc. Tg. Bujor, jud. Galaţi

Cod poştal: 805200

Telefon: 0236/340.577

Fax: 0236/340.985

E-mail: spitaltgbujor@yahoo.com

Site: http://www.spitaltgbujor.ro

• Circă medicală

Adresa: str. Gh Buzoianu, nr. 13, Tg. Bujor, Galaţi

Telefon: 0236/341.437

• Farmacia Rom Gal Leader SRL

Adresa: str. Eremia Grigorescu, nr. 101, bl. C1, ap. 1

• Farmacia Hepites nr. 28

Telefon: 0236/340824

Turism

Societăţi comerciale

Personalităţi locale

• Lascăr Catargiu (1821 – 1899) - proprietar al moşiei Ventureşti, om politic

Una dintre personalităţile marcante ale oraşului Târgu Bujor este Lascăr Catargiu, om politic român, prim ministru al României pentru patru mandate. După preluarea domniei de către Principele Carol I, Lascăr Catargiu, a fost numit prim ministru al primului guvern de coaliţie, în acest timp încheind şi primul tratat cu o ţară străină. Are meritul de a pregăti etapa dobândirii independenţei naţionale. Lascăr Catargiu şi-a împletit activitatea politico-socială şi administrativă în Moldova şi în cadrul statului naţional în paralel cu preocupările sale de mare proprietar în ţinutul Covurlui. Încă din anul 1852, Lascăr Catargiu era proprietarul moşiei Golăşei, primită ca zestre de către soţia sa Eufrosina, fiica vornicului Alexandru Ventura.

Om bun şi darnic a făcut multe pentru dezvoltarea localităţii, a cărei prim ctitor este. Astfel, în anul 1895, prin donaţie de teren şi bani, se construieşte spitalul cu 40 de paturi, având în componenţa sa o secţie de interne, cancelarie şi locuinţa directorului. Lascăr Catargiu îşi continuă activitatea sa de ctitor al oraşului prin susţinerea propunerii de construire a căii ferate Galaţi-Golăşei-Bârlad, care a fost inaugurată în vara anului 1894. Mecanicul a fost însoţit de primul ministru, iar în tren s-au aflat regele Carol I şi regina Elisabeta. Continuâdu-şi opera de binefacere, Lascăr Catargiu donează şi susţine financiar construirea localului şcolii, între anii 1894-1895 ( astăzi Şcoala nr. 1), iar în anul 1895 donează terenul necesar şi o sumă de bani pentru construirea bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

• Eremia Grigorescu (1863 – 1919) - general, comandant al Armatei I Române

Eremia Grigorescu a fost un politician şi general român. A fost decorat cu medalia din Ordinul Mihai Viteazul. În perioada 30 iulie 1917 - 1 iulie 1918, generalul de divizie Eremia Grigorescu a îndeplinit funcţia de comandant al Armatei 1. În timpul primului război mondial a comandat armatele române în bătălia de la Mărăşeşti. Ulterior, a fost ministru de război în perioada (octombrie - noiembrie 1918) în guvernul lui Constantin Coandă. Pentru meritele sale deosebite, guvernul francez a acordat generalului Eremia Grigorescu "Legiunea de onoare", iar împăratul Japoniei, o sabie de onoare.

Eremia Teofil Grigorescu s-a născut în comuna Tg. Bujor, satul Golăşei şi a locuit în acestă localitate până în jurul anului 1869, dată după care mama, împreună cu copiii, s-a mutat la Galaţi, pentru a fi ajutată de fratele ei mai mare, Alexandru, întrucăt Grigore Grigorescu murise, şi nu mai aveau nici un sprijin.

• Grigore Hagiu (1933 – 1985) - poet

Şi-a petrecut copilăria în Târgu Bujor, în mijlocul familiei, în compania Ginei(soră) şi a lui Nelu(frate). A terminat şcoala primară in comuna natală, iar prin grija surori sale, a urmat liceul la Bucureşti. În ciuda tuturor opreliştilor care i-au fost puse în cale, în anul 1955 s-a înscris la Secţia de Literatură şi Critică Literară "Mihai Eminescu" de la Facultatea de Filologie din Bucureşti. A lucrat la mai multe redacţii şi reviste literare, printre care "Luceafărul" şi "Gazeta literară". Debutul literar se produce în revista "Tânărul scriitor" în 1950. A obţinut Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1967) şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1968). Printre prietenii poetului se numără: Nichita Stănescu ("fratele lui de inimă"), Cezar Baltag, Nicolae Breban, Matei Călinescu.

• Gheorghe Damaschin (1886-1970) - inginer de mine

S-a născut în comuna Tg. Bujor, într-o familie de vază a vremii, tatăl său fiind un mare comerciant şi om de bine. A urmat cursurile Liceului „Vasile Alecsandri” din Galaţi, apoi va pleca în Germania, unde a urmat cursurile Acamiei de Mine din Freiberg, cea mai veche şcoală de ingineri de mine din Europa. După 1910 se întoarce în ţară, pentru a porni pe drumul muncii şi al cercetării, pentru că a fost, deopotrivă, om de ştiinţă şi explorator. Inginerul Gheorghe Damaschin îşi începe activitatea în anul 1910, intrând în serviciul Întreprinderilor de Exploatare din Bazinul Slănic-Moldova. Datorită muncii şi rezultatelor deosebite obţinute este numit în anul 1925, Director general al minelor. A fost brevetat pentru cercetările cu tema „Aparatură pentru îndepărtarea excesului de steril din materialul grafitic de la Baia de Fier”, „Raţionalizarea în producţie” şi „Obţinerea unui produs superior grafitului cu peste 80% carbon”. Inginerul Gheorghe Damaschin a fost un vizionar în găsirea unei soluţii cheie pentru rezolvarea integrală a problemei combustibilului în România, şi totală independenţă faţă de capitalul străin. A fost consilier ministerial al Minelor, Petrolului şi Geologiei. A elaborat o serie de lucrări valoroase: „Contribuţii la studiul combustibilului” (1933), „Curente noi în domeniul valorificării cărbunelui prin înnobilarea calităţii” (1935), „Monografia exploatărilor de cărbune din regiunea Petroşani, partea a II-a; Petrolul şi drepturile câştigate” (1937), „Combustibilul, mineritul în genere şi apărarea naţională” (1939). De asemenea, srie diferite articole şi publicaţii în Analele Minelor, Argus, România Petrolieră.

• Gheorghe Buzoianu (1901-1974) - medic

S-a născut în comuna Tg. Bujor, este fiul doctorului Vasile Buzoianu, director al Spitalului din Tg. Bujor, între anii 1899-1911. A urmat cursurile liceului inferior la Internatul Sfântul Sava din Bucureşti, cel superior la Liceul Naţional Iaşi şi Sfântul Petru şi Pavel din Ploieşti. Moartea tatălui său i-a hotărât alegerea profesiunii, şi astfel după absolvirea liceului, s-a înscris şi a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti, iar în anul 1924, se stabileşte internist al Spitalelor Eforiei Civile, lucrând la spitalele Colentina, Filantropia şi Colţea. A fost primul specialist în domeniul otorino-laringologie (O.R.L.), dar a ocupat şi funcţii în învăţământul universitar. Este numit profesor de clinică oto-rino-laringologică la Facultatea de Medicină din Cluj, în anul 1934. Anul 1939 marchează un moment în activitatea profesorului clujean prin alegerea sa ca Preşedinte al Societăţii române de oto-rino-laringologie din Transilvania. Activitatea ştiinţifică de cercetare şi chirurgie a fost concretizată şi prin lucrările apărute atât în limba română cât şi în limba franceză, prin publicarea a numeroase lucrări de specialitate, pentru care va fi premiat de Academia Română.

Flori Rodica Tighici-Iacomi, Târgu Bujor: File de cronică, Editura Athena, 2000, p. 107-109