Revision as of 06:57, 20 July 2012 (view source) Liana (talk | contribs) (→‎Secretar) ← Older edit		Revision as of 07:00, 20 July 2012 (view source) Liana (talk | contribs) (→‎Viceprimar) Newer edit →
Line 39:		Line 39:
	==Viceprimar==		==Viceprimar==
−	'''STRAT Leonard Bogdan'''
	==Secretar==		==Secretar==

---

Revision as of 07:00, 20 July 2012

Date monografice

Satul Jorăşti este atestat documentar în vara anului 1772. Era alcătuit din mai multe moşii care sunt consemnate în documente, satele întemeiate pe ele purtând aceleaşi denumiri: Căţeleşti, în parte de apus, Andrieşeni, în partea de nord, Ionăşeşti, în partea de nord vest. Partea de sud-vest a moşiei satului Jorăşti se numea Jăglău, la 10 decembrie 1802. Menţiunea „Bătrânul" Jiglău, ca parte a moşiei satului Jorăşti, într-un document din 30 decembrie 1824 indică o existenţă prestatală a obştei Jorăşti. Toponimul provine de la onomasticul Jora, derivat din Gheorghe, prin influenţă sârbo-croată, vechi nume răzăşesc, folosit, în ţinutul Vaslui şi păstrat de ţărani şi la începutul secolului al XVIII-lea. Autorul Dan Râpă-Buicliu scrie în lucrarea sa "Ştefan cel Mare şi Sfânt" despre satul Jorăşti, care se afla în apropiere de malul drept al Nistrului, consemnândul drept „Vadul Jora”ceea ce demonstrează circulaţia în timp a numelui respectiv - Gheorghe Jora, pârcălab de Hotin. "Bătrânul" Jiglău era deci un trup de moşie, care purta numele întemeietorului, la care aveau drept de moştenire fiii, nepoţii şi strănepoţii neamului respectiv. Bătrânul era împărţit în părţi egale sub formă de fâşii înguste de pământ, păstrate în lumea satelor, în expresia "hlize", cu hotare pe fiecare moştenitor în parte. Adeseori, răzeşii vindeau răzoare de fructe dintr-un bătrân sau câte un bătrân sau doi deodată. Menţionăm, de asemenea, şi alte moşii: Drăguşeni, Puţeni, care a fost considerat dintotdeauna un cătun al Jorăştilor, Fundeşti. Aceste moşii alcătuiesc vatra pe care s-a întemeiat şi s-a dezvoltat satul Joraşti.

Satul Jorăşti este înregistrat în catagrafia din 1774, toată suma satului fiind de 22 de persoane, nominalizate pe categorii: 1 preot, 14 scultelnici, 6 mazili şi ruptaşi, case cu văduve 1. De asemenea, în anul 1803 se găseşte înregistrat în ocolul Mijlocului. Din punct de vedere juridic, satul Jorăşti este atestat în anul 1840, când a fost investit şi cu sigiliu; acest sigiliu este aplicat pe un document. Este vorba de " Mărturia dată de Petru, Neculai şi Gheorghe Velici lui Ilie Sava din satul Crăieşti, prin care se arată că au văzut cum acesta l-a împrumutat pe Vasile Veliche cu trei galbeni, bani încă nerestituiţi de datornic". În anul 1862, satul Jorăşti număra 120 locuitori, avea o judeţie sătească, sigiliu, iar conform vechii organizări şi un consiliu administrativ sătesc, alcătuit din reprezentanţi aleşi deobşte.Singura instituţie era biserica. După promulgarea legii rurale, de către Alexandru Ioan Cuza, satul Jorăşti este declarat centru de comună, intrând în componenţa sa cătunele Lunca şi Zărneşti, aceasta structura existând şi în prezent.

Satul Lunca este atestat documentar, la 30 decembrie 1780, ca moşie cu numele Tăplăi. Satul constituit înainte de anul 1831, s-a numit şi Câşla Tăplăi (substantivul "câşla", de origine turcă este sinonim cu stână, târlă). Câşla Tăplăi sau numai Tăplăi s-a întrebuinţat până prin anul 1878. Toponimul actual Lunca, vine de la substantivul luncă şi a rămas singur în uz după anul 1878. În ceea ce priveşte întemeierea satului Lunca s-au păstrat unele informaţii: "Pe Valea Covurluiului cu Apă, depărtare ca de şase km de centrul comunei Jorăşti se află aşezat satul Lunca, înfiinţat de răposatul proprietar Ion C. Plesnilă la anul 1850, mai întâi din şapte bordeie (şapte familii de ţărani clăcaşe) şi conacul boieresc."

Satul Zărneşti este atestat documentar la 12 februarie 1622. Termenul "zărnă" se întânleşte în Moldova, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, când doamna Ana-soţia sa, face daruri mănăstirii Moldoviţa, lăsându-i satul Vaculinţii şi seteştea lui Zărnă. La 8 septembrie 1633, Nour, cu soţia sa Piitra întocmescun act de danie privind toatăaverea lor mobilă şi imobilădin satul Zărneşti, pe care o dăruiesc binefăcătorului lor, paharnicul Pană. La 8 iunie 1635, Piitra, nepoata lui Constantin şi a Brânduşei, fata lui Gavril şi a Maricăi din satul Zărneşti,ţinutul Covurlui dăruiesc fostului paharnic Panăşi urmaşilor săi moşia lor din Zărneşti. În acest act se arată că fostul paharnic Pană a transformat locul pustiu din Zărneşti într-un sat cu oameni.

Comuna Jorăşti se află în bazinul hidrografic Prut, principalele ape fiind Bujor, Covurlui şi Băneasa. Comuna are 6285 ha, teren arabil, paduri, păşuni şi vii. Populaţia este de 1945 locuitori. Terenurile sunt bune pentru agricultură şi creşterea vitelor; pe valea Jorăştilor sunt îndeosebi, fâneţe.

Sursa: Tighici Iacomi, Flori-Rodica. Jorăşti : Vatră răzăşească covurluiană : File de cronică. Galaţi : Editura Sinteze, 2007; Biblioteca comunală Jorăşti (Liliana Vicol, bibliotecar).

Primăria JORĂŞTI

Date contact:

Adresa: str. Principală, nr. 325, loc. Jorăşti, jud. Galaţi

Cod poştal: 807175

Telefon: 0236/340143

Fax: 0236/331600

E-mail: primaria_jorasti@yahoo.com

Site: http://primariajorasti.ro

Primar

PALADE Cătălin (n. 22.07.1972)

Studii:

• Şcoala postliceală de specialitate la Grup Şcolar Industrial Metalurgic - Galaţi, specializarea laborant în industria metalurgică (1991 - 1993);
• Şcoala postliceală „Pro – Humanitas”- Galaţi, specializarea învăţător (1998 - 2000);
• Universitatea „Spiru Haret” - Bucureşti, licenţiat în geografie (2008 - 2011);

Experienţă profesională:

• Învăţător Şcoala Gimnazială Jorăşti;
• Primar comuna Jorăşti (din 2012).

Viceprimar

Secretar

AMUS Valentin (n. 01.11.1963, com. Jorăşti) Studii:

• Liceul industrial
• Facultatea de Drept

Experienţă profesională:

• Profesor Şcoala Gimnazială Jorăşti (1984-1986);
• Agent fiscal Primăria comunei Jorăşti (1986-1996);
• Secretar Primăria comunei Jorăşti (din 1996).

Contabil

TOFAN Tudoriţa

Biblioteca

Biblioteca Comunală Jorăşti se află într-un bloc, situat central, căreia i-a fost repartizat un spaţiu corespunzător, alcătuit din trei camere distribuite astfel: o sală de împrumut, o sală de lectură şi un depozit de carte veche. Fiecare sală este dotată cu rafturi, pe care sunt aşezate cărţile, după clasificarea cerută de evidenţa de carte.

Fondul de carte numără 8307 volume, cuprinzând literatura română, universală, filosofie, religie, istorie, ştiinţe sociale, geografie, medicină. Un alt fond este constituit din „Dicţionare” pe domenii diferite. Numărul cititorilor este în medie de 450 lunar, aceştia provenind din rândul copiilor, al cadrelor didactice, al agricultorilor şi chiar al şomerilor.

Biblioteca conlucrează cu diferite instituţii de la nivelul comunei, în special cu şcoala, organizând în comun diverse acţiuni cu ocazia unor sărbători naţionale, aniversări, omagierea unor personalităţi.

Bibliotecar:

VICOL Liliana (n. 14.10.1976, Tg.Bujor)

Studii:

• Liceul Industrial nr. 1 Galaţi;
• Bazele biblioteconomiei.

Experienţă profesională:

• Bibliotecar Biblioteca Comunală Jorăşti (din 1998).