Difference between revisions of "Cavoul doctorului Aristide Serfioti"
(Pagină nouă: Cavoul doctorului Aristide Serfioti aflat în curtea bisericii din Fileşti, este o construcţie impunătoare, cu plan bazilical, formată din două nivele : unul la demisol, celălal...) |
|||
| Line 1: | Line 1: | ||
| − | Cavoul doctorului Aristide Serfioti aflat în curtea bisericii din Fileşti, este o construcţie impunătoare, cu plan bazilical, formată din două nivele : unul la demisol, celălalt de forma unei terase în trepte. În partea de est a terasei se înalţă o adevărată bijuterie artistică cioplită în piatră, ce impresionează prin formele elansate ale elementelor ce o compun, cât şi prin decoraţia variată. | + | Cavoul doctorului '''Aristide Serfioti''' aflat în curtea bisericii din Fileşti, este o construcţie impunătoare, cu plan bazilical, formată din două nivele : unul la demisol, celălalt de forma unei terase în trepte. În partea de est a terasei se înalţă o adevărată bijuterie artistică cioplită în piatră, ce impresionează prin formele elansate ale elementelor ce o compun, cât şi prin decoraţia variată. |
| − | + | Monumentul în sine, prin volumele aerodinamice conţinute, formele suple, sprintene, armonios închegate dă senzaţia de înălţare, de forţă ascensională, de perfectă verticalitate. | |
| − | + | În interior, bolta primei încăperi este în sistemul crucilor de ogive, arcele descărcându-se pe coloane cu baza pătrată. Tavanul este ondulat, aici aflându-se trei sarcofage din marmură. Pe unul sunt gravate numele părinţilor doctorului Serfioti, Chiriac Serfioti (24 decembrie 1793 – 10 ianuarie 1866) şi Maria Serfioti (24 decembrie 1805 – 23 octombrie 1880), pe un altul numele surorii sale, Scheva Vrahno, născută Serfioti (1823-1905), iar pe al treilea numele unui nepot, Ioan K. Georgandorulo (4 octombrie 1829 - 26 martie 1889). | |
| − | + | A doua încăpere are o boltă semicirculară. În această încăpere se află sarcofagul de marmură de Carraba al soţiei, Avrocomi, şi cripta doctorului Aristide Serfioti. Datele naşterii şi morţii ambilor soţi sunt înscrise pe lespedea criptei. Aici se află şi un triptic realizat din marmură albă cu o decoraţiune de un rafinament deosebit, în care se află icoana „Sfintei Treimi”. | |
| − | + | Pictura pereţilor criptei este realizată în tehnica frescă,şi în ciuda faptului că este în mare parte deteriorată, totuşi porţiunile pe care se păstrează pun în evidenţă bogăţia elementelor florale şi geometrice, ca şi cromatica luminoasă, vie, predominând verzuiul deschis, auriul şi roşul. | |
| − | + | [Aristide Serfioti], originar din Grecia, s-a născut la 20 iulie 1828, după terminarea cursurilor elementare şi liceale în Grecia a urmat facultatea la Universitatea de Medicină „Ludvig-Maximilian” din Müchen (Germania). A practicat medicina mai întâi în Austria, apoi în Galaţi. În 1854 intră ca medic de batalion clasa I în serviciul armatei. La 7 mai 1857 este numit medic şef al Spitalului Militar, având gradul de colonel. În 1870 demisionează din armată şi profesează ca medic civil la Spitalul „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană” (numit astfel în 1878) până în 1899, când se pensionează. | |
| − | + | A înfiinţat în 1863, împreună cu alţi opt medici „Societatea medicală” din Galaţi, fiind preşedintele acesteia până în 1881. A condus şi Comitetul Crucii Roşii, adunând fonduri pentru îngrijirea soldaţilor români răniţi în Războiul pentru independenţă. Pentru activitatea sa în domeniul medicinei a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de comandor , „Steaua României” în gradul de ofiţer, ordinul rus „Sf. Stanislav” în gradul de comandor, ordinul „Cereana Prusiei” clasa a II-a, oferit de regele Prusiei. | |
Sursa: Stoica, Corneliu. Monumente religioase din municipiul Galaţi,Galaţi: Editura Alma, 2001 | Sursa: Stoica, Corneliu. Monumente religioase din municipiul Galaţi,Galaţi: Editura Alma, 2001 | ||
Revision as of 05:10, 31 January 2014
Cavoul doctorului Aristide Serfioti aflat în curtea bisericii din Fileşti, este o construcţie impunătoare, cu plan bazilical, formată din două nivele : unul la demisol, celălalt de forma unei terase în trepte. În partea de est a terasei se înalţă o adevărată bijuterie artistică cioplită în piatră, ce impresionează prin formele elansate ale elementelor ce o compun, cât şi prin decoraţia variată. Monumentul în sine, prin volumele aerodinamice conţinute, formele suple, sprintene, armonios închegate dă senzaţia de înălţare, de forţă ascensională, de perfectă verticalitate. În interior, bolta primei încăperi este în sistemul crucilor de ogive, arcele descărcându-se pe coloane cu baza pătrată. Tavanul este ondulat, aici aflându-se trei sarcofage din marmură. Pe unul sunt gravate numele părinţilor doctorului Serfioti, Chiriac Serfioti (24 decembrie 1793 – 10 ianuarie 1866) şi Maria Serfioti (24 decembrie 1805 – 23 octombrie 1880), pe un altul numele surorii sale, Scheva Vrahno, născută Serfioti (1823-1905), iar pe al treilea numele unui nepot, Ioan K. Georgandorulo (4 octombrie 1829 - 26 martie 1889). A doua încăpere are o boltă semicirculară. În această încăpere se află sarcofagul de marmură de Carraba al soţiei, Avrocomi, şi cripta doctorului Aristide Serfioti. Datele naşterii şi morţii ambilor soţi sunt înscrise pe lespedea criptei. Aici se află şi un triptic realizat din marmură albă cu o decoraţiune de un rafinament deosebit, în care se află icoana „Sfintei Treimi”. Pictura pereţilor criptei este realizată în tehnica frescă,şi în ciuda faptului că este în mare parte deteriorată, totuşi porţiunile pe care se păstrează pun în evidenţă bogăţia elementelor florale şi geometrice, ca şi cromatica luminoasă, vie, predominând verzuiul deschis, auriul şi roşul. [Aristide Serfioti], originar din Grecia, s-a născut la 20 iulie 1828, după terminarea cursurilor elementare şi liceale în Grecia a urmat facultatea la Universitatea de Medicină „Ludvig-Maximilian” din Müchen (Germania). A practicat medicina mai întâi în Austria, apoi în Galaţi. În 1854 intră ca medic de batalion clasa I în serviciul armatei. La 7 mai 1857 este numit medic şef al Spitalului Militar, având gradul de colonel. În 1870 demisionează din armată şi profesează ca medic civil la Spitalul „Elisabeta Doamna – Caritatea gălăţeană” (numit astfel în 1878) până în 1899, când se pensionează. A înfiinţat în 1863, împreună cu alţi opt medici „Societatea medicală” din Galaţi, fiind preşedintele acesteia până în 1881. A condus şi Comitetul Crucii Roşii, adunând fonduri pentru îngrijirea soldaţilor români răniţi în Războiul pentru independenţă. Pentru activitatea sa în domeniul medicinei a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de comandor , „Steaua României” în gradul de ofiţer, ordinul rus „Sf. Stanislav” în gradul de comandor, ordinul „Cereana Prusiei” clasa a II-a, oferit de regele Prusiei. Sursa: Stoica, Corneliu. Monumente religioase din municipiul Galaţi,Galaţi: Editura Alma, 2001
