Difference between revisions of "Barboși"

 
(10 intermediate revisions by the same user not shown)
Line 1: Line 1:
 +
<div style="text-align: justify;">
 +
[[File:Cartierul Barbosi.jpg |thumb|right|500px|<b>Cartierul Barboși</b>
 +
 +
<p>Sursa: [https://galati-city.map2web.eu/?fbclid=IwAR1XcCA899NCgiyQMtyiCrn87VPQsXaCD8gOoCTceg1OKNpJUXm1En774S4 Primăria municipiului Galați]</p>]]
 +
 
<ul>
 
<ul>
 
<li> '''Scurt istoric'''
 
<li> '''Scurt istoric'''
 
<div style="text-align: justify;">
 
<div style="text-align: justify;">
−
Situată la confluența Siretului cu Dunărea, așezarea de la Tirighina-Barboși a fost cunoscută drept un centru administrativ și creștin însemnat. Peste cetatea dacică cu două nivele de locuire din sec. I î.Hr. - I d. Hr., a fost construit castellum-um roman(101-106 d. Hr.).<ref> „ Innocens, cel mai vechi creştin cunoscut pe teritoriul României : Pledoarie pentru reconsiderarea unei importante mărturii paleocreştine româneşti : 1978-2008, Galați, Editura Episcopiei Dunării de Jos, 2008</ref>  
+
Situată la confluența Siretului cu Dunărea, așezarea de la Tirighina-Barboși a fost cunoscută drept un centru administrativ și creștin însemnat. Peste cetatea dacică cu două nivele de locuire din sec. I î.Hr. - I d. Hr., a fost construit castellum-um roman (101-106 d. Hr.).<ref> „ Innocens, cel mai vechi creştin cunoscut pe teritoriul României : Pledoarie pentru reconsiderarea unei importante mărturii paleocreştine româneşti : 1978-2008, Galați, Editura Episcopiei Dunării de Jos, 2008</ref>  
 
<div style="text-align: justify;">
 
<div style="text-align: justify;">
 
Cercetările arheologice realizate în zonă au scos la iveală dovezi ale vieții creștine la Barboși, în 1975 a fost descoperită o cruce pandativ din sidef, datată în prima jumătate a sce.  al III-lea.
 
Cercetările arheologice realizate în zonă au scos la iveală dovezi ale vieții creștine la Barboși, în 1975 a fost descoperită o cruce pandativ din sidef, datată în prima jumătate a sce.  al III-lea.
 +
<div style="text-align: justify;">
 +
Zona vestică a platoului Tirighina este marcată de prezența necropolei romane, având atât morminte de incinerație, cât și de înhumație. Inventarul funerar bogat al mormintelor descoperite rețin atenția prin spectaculozitatea lor, prin inscripțiile deosebite și prin obicetele descoperite.  <ref> „ Croitoru, Costin. Organizarea frontierei romane la Dunărea de Jos, Brăila, Editura Istros, 2016</ref>
 +
<div style="text-align: justify;">
 +
O amenajare funerară deosebită a fost descoperită în campania arheologică din 1978. Este vorba despre un „tumul cu cercuri/ringuri de piatră” în care au fost descoperite mai multe morminte, de incinerație și de inhumație, unul dintre aceste depus într-un sicriu de lemn. În cadrul mormântului au fost găsite: trei monede romane de bronz- emisiuni din timpul împăratului Claudius Gothicus (268-270), o fibulă din aur, ornamentată punctat, un pahar de sticlă, o cutiuță din plumb cu capac, o ceașcă-opaiț, trei amfore.<ref> Sîrbu, Valeriu. Croitoru, Costin. „ Barboși: De la dava la castrum”, în ''Istros XX'': Brăila, Editura Istros, 2014, p. 311-391</ref>
 +
Amenajarea deosebită denumită Mormântul nr. 7, se află în prezent la Lapidarium-ul de la Muzeul de Istorie Galați , se mai numește si „Innocens” după înscripția găsită pe fibula de aur, piesă unicat de mare valoare documentar-științifică. Inițial s-a crezut că ar fi numele celui care o purta. Ulterior s-a emis ipoteza că ar fi atributul purtătorului- un creștin. Această descoperire însumează o întreagă cultură materială a civilizației daco-romane ce stă la baza procesului de romanizare și a formării poporului român.<ref>  Ionescu, Violeta. „ Contemporanul nostru, INNOCENS, are... peste 1730 de ani!”, în ''Viața liberă'': An. 12, nr. 3393, 22 ian. 2001, p. 5</ref>
 +
<div style="text-align: justify;">
 +
În perioada 1933-1934 noul cartier care s-a dezvoltat în dealul oraşului, tindea sa devină un centru, din ce în ce mai populat. Poziţia acestui teren, facea ca multă populaţie să se stabilească în acea parte. Pe de altă parte, având în vedere apropierea acestor terenuri cu gările Fileşti şi Bărboşi, se preconiza că şi din punct de vedere economic, acest cartier are şansă de dezvoltare.
 +
<div style="text-align: justify;">
 +
Situaţia juridică a acestui cartier nu era încă clară şi de aceia Consiliul Comunal s-a întrunit să dea un vot pentru alipirea definitivă a acestui Cartier la oraşul Galaţi.  <ref> „ După un an de guvernare - (Noembrie 1933—Noembrie 1934), Tip Munca, 1934</ref>
 +
 
<li> '''Toponimie'''  
 
<li> '''Toponimie'''  
 
<li> '''Localizare'''  
 
<li> '''Localizare'''  
Line 11: Line 26:
 
<div style="text-align: justify;">
 
<div style="text-align: justify;">
 
Este un nod de cale ferată pe linia Galați-Făurei-București.
 
Este un nod de cale ferată pe linia Galați-Făurei-București.
 +
 
<li> '''Biserici'''
 
<li> '''Biserici'''
 
<div style="text-align: justify;">  
 
<div style="text-align: justify;">  
Line 19: Line 35:
 
<li> '''Mijloace de transport în comun'''
 
<li> '''Mijloace de transport în comun'''
 
<div style="text-align: justify;">
 
<div style="text-align: justify;">
−
[https://transurbgalati.ro/trs-31//'''Traseul 31''']
+
[https://transurbgalati.ro/trs-30-31//'''Traseul 30-31''']

Latest revision as of 12:55, 5 October 2022

Cartierul Barboși

Sursa: Primăria municipiului Galați

  • Scurt istoric

    Situată la confluența Siretului cu Dunărea, așezarea de la Tirighina-Barboși a fost cunoscută drept un centru administrativ și creștin însemnat. Peste cetatea dacică cu două nivele de locuire din sec. I î.Hr. - I d. Hr., a fost construit castellum-um roman (101-106 d. Hr.).[1]

    Cercetările arheologice realizate în zonă au scos la iveală dovezi ale vieții creștine la Barboși, în 1975 a fost descoperită o cruce pandativ din sidef, datată în prima jumătate a sce. al III-lea.

    Zona vestică a platoului Tirighina este marcată de prezența necropolei romane, având atât morminte de incinerație, cât și de înhumație. Inventarul funerar bogat al mormintelor descoperite rețin atenția prin spectaculozitatea lor, prin inscripțiile deosebite și prin obicetele descoperite. [2]

    O amenajare funerară deosebită a fost descoperită în campania arheologică din 1978. Este vorba despre un „tumul cu cercuri/ringuri de piatră” în care au fost descoperite mai multe morminte, de incinerație și de inhumație, unul dintre aceste depus într-un sicriu de lemn. În cadrul mormântului au fost găsite: trei monede romane de bronz- emisiuni din timpul împăratului Claudius Gothicus (268-270), o fibulă din aur, ornamentată punctat, un pahar de sticlă, o cutiuță din plumb cu capac, o ceașcă-opaiț, trei amfore.[3] Amenajarea deosebită denumită Mormântul nr. 7, se află în prezent la Lapidarium-ul de la Muzeul de Istorie Galați , se mai numește si „Innocens” după înscripția găsită pe fibula de aur, piesă unicat de mare valoare documentar-științifică. Inițial s-a crezut că ar fi numele celui care o purta. Ulterior s-a emis ipoteza că ar fi atributul purtătorului- un creștin. Această descoperire însumează o întreagă cultură materială a civilizației daco-romane ce stă la baza procesului de romanizare și a formării poporului român.[4]

    În perioada 1933-1934 noul cartier care s-a dezvoltat în dealul oraşului, tindea sa devină un centru, din ce în ce mai populat. Poziţia acestui teren, facea ca multă populaţie să se stabilească în acea parte. Pe de altă parte, având în vedere apropierea acestor terenuri cu gările Fileşti şi Bărboşi, se preconiza că şi din punct de vedere economic, acest cartier are şansă de dezvoltare.

    Situaţia juridică a acestui cartier nu era încă clară şi de aceia Consiliul Comunal s-a întrunit să dea un vot pentru alipirea definitivă a acestui Cartier la oraşul Galaţi. [5]

  • Toponimie
  • Localizare

    Situat în sudul municipiului Galați, pe malul Siretului, se învecinează cu cartierele: Micro 20, Micro 21 și Dimitrie Cantemir.

    Este un nod de cale ferată pe linia Galați-Făurei-București.

  • Biserici
  • Secții de poliție
  • Mijloace de transport în comun