Difference between revisions of "Alfons Oscar Saligny"
(→Biografie) |
(→Fişier de autoritate) |
||
(37 intermediate revisions by 3 users not shown) | |||
Line 1: | Line 1: | ||
− | '''''Inginer | + | <div style="text-align: justify;"> '''''Inginer chimist''''' |
+ | |||
+ | :::::'''''„Să păstrăm exemplul vieţii lui Alfons Saligny ca o dovadă că ea nu e rodnică, utilă şi iubită, decât când e demnă, corectă şi productivă.”''''' (Constantin I. Istrati) | ||
+ | |||
== Prezentare == | == Prezentare == | ||
− | [[ | + | [[File:Alfons_Oscar_Saligny.jpg|thumb|200px|'''Alfons Saligny''' - chimist]] |
− | [[ | + | [[File:Autograf_saligny_ao.png|thumb|200px|Autograf Alfons Saligny]] |
− | :Alfons Oscar Saligny | + | :Primul român doctor în chimie şi primul român cu studii în străinătate, inginerul Alfons Oscar Saligny a fost creatorul primului laborator pentru cercetarea şi analiza materialelor de construcţii din România, experienţa şi competenţa sa fiind folosite din plin de mai celebrul său frate, pentru a da girul calităţii şi rezistenţei materialelor de construcţii şi structurii metalice folosite la ridicarea podului de la Cernavodă şi a viaductelor ce-l prelungeau, traversând îndrăzneţ Lunca Dunării. Alfons Saligny a rămas în istorie ca iniţiator al primului laborator de încercări pentru materiale de construcţii de pe lângă Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, laborator căruia i-a consacrat toată activitatea sa. În amintirea şi onoarea acestuia, Societatea de Ştiinţe şi Societatea Politehnică au ridicat în anul 1910 un bust, ce se află astăzi în curtea de onoare a vechiului sediu al Şcolii de Poduri şi Şosele din Bucureşti. |
== Biografie == | == Biografie == | ||
− | :'''Data şi locul naşterii:''' 3 aprilie 1853, comuna Şerbăneşti, jud. | + | :'''Data şi locul naşterii:''' 3 aprilie 1853, sat [[Şerbăneşti]], comuna [[Lieşti]], jud. [[Tecuci]]<ref>Astăzi sat Şerbăneşti, com. Lieşti, jud. Galaţi; există surse care dau ca localitate a naşterii oraşul Focşani.</ref> |
− | :'''Data şi locul decesului:''' 4 mai 1903, | + | :'''Data şi locul decesului:''' 4 mai 1903, București |
+ | |||
:'''Studii:''' | :'''Studii:''' | ||
− | :*studii primare | + | :*studii primare urmate acasă şi în pensionul de copii deschis de tatăl său, Alfred Saligny, în Focşani; |
− | :*o parte | + | :*o parte dintre studiile secundare le face la Gimnaziul din Focşani; |
− | :*studii de chimie la Universitatea din Berlin, cu profesorul | + | :*și-a completat studiile la Potsdam (Prusia) şi la Liceul Franco-German din Charlottenburg, alături de fratele său Anghel şi sora sa, Sofia; |
− | :'''Titluri ştiinţifice:''' | + | :*studii de chimie la Universitatea din Berlin, cu profesorul August Wilhelm von Hoffmann. |
− | + | ||
+ | :'''Titluri ştiinţifice:''' doctor în chimie cu o teză de chimie organică, „Ueber einige säureradicalehaltige Sulfonarnstoffe” (Berlin, 1875). | ||
+ | |||
:'''Activitate socio-profesională:''' | :'''Activitate socio-profesională:''' | ||
:*chimist la Laboratorul Eforiei Spitalelor Civile de la Spitalul Colţea (1875); | :*chimist la Laboratorul Eforiei Spitalelor Civile de la Spitalul Colţea (1875); | ||
− | :*profesor de mineralogie la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, unde face încercări asupra betoanelor necesare executării silozurilor din Brăila, Galaţi şi Constanţa, precum şi studii asupra proprietăţilor fierului şi oţelului, necesare executării podului de la Cernavodă, lucrări cerute de fratele său Anghel Saligny (1875) | + | :*profesor de mineralogie la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, unde face încercări asupra betoanelor necesare executării silozurilor din Brăila, Galaţi şi Constanţa, precum şi studii asupra proprietăţilor fierului şi oţelului, necesare executării podului de la Cernavodă, lucrări cerute de fratele său [[Anghel Saligny]] (1875); |
− | |||
:*şef al laboratorului Monetăriei Statului (1879-1899); | :*şef al laboratorului Monetăriei Statului (1879-1899); | ||
− | :* | + | :*profesor la Catedra de chimie generală şi aplicată a Şcolii de Poduri şi Şosele (numit la 17 apr. 1889, prin Decretul nr. 1346), pe care a condus-o până la sfârşitul vieţii, în 1903; |
− | :* | + | :*a realizat numeroase lucrări și experienţe folosite la construirea docurilor şi silozurilor de la Brăila şi Galaţi (1886-1889), a unor poduri (peste Dunăre, Jiu, Prahova şi Teleajen), a porturilor Constanţa şi Giurgiu și a unor clădiri din București (Casa de Depuneri, Palatul de Justiţie, Palatul Poştelor); |
− | :* | + | :*a luat parte, ca reprezentant al României, la a V-a Conferinţă Internaţională Bauschinger, ce a avut loc la Zürich, convocată de prof. Ludwig von Tetmajer, prilej cu care s-a creat Asociaţia Internaţională de Încercări de Materiale (1895); |
− | :*a întreprins peste 26500 analize şi încercări de materiale pentru administraţii şi particulari (90% pentru Căile Ferate) | + | :*a reprezentat România, la Stockholm, la al II-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale de Încercări de Materiale (1897) şi la Budapesta, la al III-lea Congres (1901); |
− | + | :*subşef de serviciu la Căile Ferate Române (1899-1903); | |
+ | :*a întreprins peste 26500 de analize şi încercări de materiale pentru administraţii şi particulari (din care 90% pentru Căile Ferate). | ||
+ | |||
:'''Afiliere:''' | :'''Afiliere:''' | ||
− | :*membru al Societăţii Politehnice, înfiinţată în 1881 (din 1883); | + | :*membru al Societăţii Politehnice din România, înfiinţată în 1881 (din 1883) şi membru al Comitetului Societăţii; |
− | :*membru fondator împreună cu Emanoil Bacaloglu, Marin Cobălcescu, dr. Constantin Istrati și Petru Poni al Societăţii de Ştiinţe (1890), fiind în două rânduri preşedinte al acesteia; | + | :*membru fondator, împreună cu Emanoil Bacaloglu, Marin Cobălcescu, dr. Constantin Istrati și Petru Poni, al Societăţii de Ştiinţe Fizice (1890), devenită ulterior Societatea Română de Ştiinţe, fiind în două rânduri preşedinte al acesteia; |
:*membru corespondent al Academiei Române (1902); | :*membru corespondent al Academiei Române (1902); | ||
:*membru al Societăţii de Chimie Biologică din Londra. | :*membru al Societăţii de Chimie Biologică din Londra. | ||
+ | |||
:'''Performanţe:''' | :'''Performanţe:''' | ||
:*primul doctor în chimie român (1875); | :*primul doctor în chimie român (1875); | ||
:*primul chimist român cu studii în străinătate; | :*primul chimist român cu studii în străinătate; | ||
− | :*creatorul primului laborator | + | :*creatorul primului laborator pentru cercetarea şi analiza materialelor de construcţii la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti (1886); |
:*a fost expertul statului român în celebrul proces „Hallier” (1900). | :*a fost expertul statului român în celebrul proces „Hallier” (1900). | ||
+ | |||
+ | :'''Colaborări la publicaţii:''' ''Anuarul Muzeului de zoologie şi paleontologie, Anuarul Şcoalei de Poduri şi Şosele, Buletinul Societăţii de Ştiinţe''. | ||
+ | |||
+ | :'''Distincţii-Decoraţii:''' | ||
+ | :*Ordinul „Coroana României” în grad de Comandor; | ||
+ | :*Ordinul „Steaua României” în grad de Ofiţer. | ||
+ | |||
+ | == Note == | ||
+ | <references /> | ||
+ | |||
+ | ==Fişier de autoritate== | ||
+ | :[http://tinread.bvau.ro/opac/authority/127303 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi] | ||
+ | |||
+ | == Surse == | ||
+ | :'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute.''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009. | ||
+ | |||
+ | == Resurse electronice == | ||
+ | :*'''NOICA, NICOLAE ŞT.''' Alfons Oscar Saligny (1853 – 1903). În: ''Revista construcţiilor'' [online], an. 13, nr. 139, aug. 2017, p. 58-59. [https://issuu.com/revistaconstructiilor/docs/rc_nr_139_august_2017] | ||
+ | |||
+ | :[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]] |
Latest revision as of 07:43, 10 May 2022
Inginer chimist
- „Să păstrăm exemplul vieţii lui Alfons Saligny ca o dovadă că ea nu e rodnică, utilă şi iubită, decât când e demnă, corectă şi productivă.” (Constantin I. Istrati)
Prezentare
- Primul român doctor în chimie şi primul român cu studii în străinătate, inginerul Alfons Oscar Saligny a fost creatorul primului laborator pentru cercetarea şi analiza materialelor de construcţii din România, experienţa şi competenţa sa fiind folosite din plin de mai celebrul său frate, pentru a da girul calităţii şi rezistenţei materialelor de construcţii şi structurii metalice folosite la ridicarea podului de la Cernavodă şi a viaductelor ce-l prelungeau, traversând îndrăzneţ Lunca Dunării. Alfons Saligny a rămas în istorie ca iniţiator al primului laborator de încercări pentru materiale de construcţii de pe lângă Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, laborator căruia i-a consacrat toată activitatea sa. În amintirea şi onoarea acestuia, Societatea de Ştiinţe şi Societatea Politehnică au ridicat în anul 1910 un bust, ce se află astăzi în curtea de onoare a vechiului sediu al Şcolii de Poduri şi Şosele din Bucureşti.
Biografie
- Data şi locul naşterii: 3 aprilie 1853, sat Şerbăneşti, comuna Lieşti, jud. Tecuci[1]
- Data şi locul decesului: 4 mai 1903, București
- Studii:
- studii primare urmate acasă şi în pensionul de copii deschis de tatăl său, Alfred Saligny, în Focşani;
- o parte dintre studiile secundare le face la Gimnaziul din Focşani;
- și-a completat studiile la Potsdam (Prusia) şi la Liceul Franco-German din Charlottenburg, alături de fratele său Anghel şi sora sa, Sofia;
- studii de chimie la Universitatea din Berlin, cu profesorul August Wilhelm von Hoffmann.
- Titluri ştiinţifice: doctor în chimie cu o teză de chimie organică, „Ueber einige säureradicalehaltige Sulfonarnstoffe” (Berlin, 1875).
- Activitate socio-profesională:
- chimist la Laboratorul Eforiei Spitalelor Civile de la Spitalul Colţea (1875);
- profesor de mineralogie la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, unde face încercări asupra betoanelor necesare executării silozurilor din Brăila, Galaţi şi Constanţa, precum şi studii asupra proprietăţilor fierului şi oţelului, necesare executării podului de la Cernavodă, lucrări cerute de fratele său Anghel Saligny (1875);
- şef al laboratorului Monetăriei Statului (1879-1899);
- profesor la Catedra de chimie generală şi aplicată a Şcolii de Poduri şi Şosele (numit la 17 apr. 1889, prin Decretul nr. 1346), pe care a condus-o până la sfârşitul vieţii, în 1903;
- a realizat numeroase lucrări și experienţe folosite la construirea docurilor şi silozurilor de la Brăila şi Galaţi (1886-1889), a unor poduri (peste Dunăre, Jiu, Prahova şi Teleajen), a porturilor Constanţa şi Giurgiu și a unor clădiri din București (Casa de Depuneri, Palatul de Justiţie, Palatul Poştelor);
- a luat parte, ca reprezentant al României, la a V-a Conferinţă Internaţională Bauschinger, ce a avut loc la Zürich, convocată de prof. Ludwig von Tetmajer, prilej cu care s-a creat Asociaţia Internaţională de Încercări de Materiale (1895);
- a reprezentat România, la Stockholm, la al II-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale de Încercări de Materiale (1897) şi la Budapesta, la al III-lea Congres (1901);
- subşef de serviciu la Căile Ferate Române (1899-1903);
- a întreprins peste 26500 de analize şi încercări de materiale pentru administraţii şi particulari (din care 90% pentru Căile Ferate).
- Afiliere:
- membru al Societăţii Politehnice din România, înfiinţată în 1881 (din 1883) şi membru al Comitetului Societăţii;
- membru fondator, împreună cu Emanoil Bacaloglu, Marin Cobălcescu, dr. Constantin Istrati și Petru Poni, al Societăţii de Ştiinţe Fizice (1890), devenită ulterior Societatea Română de Ştiinţe, fiind în două rânduri preşedinte al acesteia;
- membru corespondent al Academiei Române (1902);
- membru al Societăţii de Chimie Biologică din Londra.
- Performanţe:
- primul doctor în chimie român (1875);
- primul chimist român cu studii în străinătate;
- creatorul primului laborator pentru cercetarea şi analiza materialelor de construcţii la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti (1886);
- a fost expertul statului român în celebrul proces „Hallier” (1900).
- Colaborări la publicaţii: Anuarul Muzeului de zoologie şi paleontologie, Anuarul Şcoalei de Poduri şi Şosele, Buletinul Societăţii de Ştiinţe.
- Distincţii-Decoraţii:
- Ordinul „Coroana României” în grad de Comandor;
- Ordinul „Steaua României” în grad de Ofiţer.
Note
- ↑ Astăzi sat Şerbăneşti, com. Lieşti, jud. Galaţi; există surse care dau ca localitate a naşterii oraşul Focşani.
Fişier de autoritate
Surse
- Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008, Galaţi, Axis Libri, 2009.
Resurse electronice
- NOICA, NICOLAE ŞT. Alfons Oscar Saligny (1853 – 1903). În: Revista construcţiilor [online], an. 13, nr. 139, aug. 2017, p. 58-59. [1]