Difference between revisions of "Faleza Dunării"
| (One intermediate revision by the same user not shown) | |||
| Line 1: | Line 1: | ||
<div style="text-align: justify;"> | <div style="text-align: justify;"> | ||
| − | [[ | + | [[File:Dscn8653.jpg|thumb|left|200px|Faleza Dunării]] |
*'''Istoric:''' | *'''Istoric:''' | ||
Actuala Faleză Superioară a fost creată artificial prin depunerea de tone de metri cubi de pământ, compactarea acestuia făcându-se numai sub supravegherea specialiştilor în perioada anilor 60 datorită unui proiect realizat de Institutul de Proiectare pentru Amenajări şi Construcţii din Bucureşti în colaborare cu Institutul de Studii şi Cercetări pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare (proiectantul general al sistematizării oraşului din acea perioadă). | Actuala Faleză Superioară a fost creată artificial prin depunerea de tone de metri cubi de pământ, compactarea acestuia făcându-se numai sub supravegherea specialiştilor în perioada anilor 60 datorită unui proiect realizat de Institutul de Proiectare pentru Amenajări şi Construcţii din Bucureşti în colaborare cu Institutul de Studii şi Cercetări pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare (proiectantul general al sistematizării oraşului din acea perioadă). | ||
| Line 6: | Line 6: | ||
Proiectul, elaborat efectiv de inginerul Horaţiu Rădulescu, urmărea atât cerinţele de stabilitate cât şi cele de sistematizare. Execuţia lucrărilor a fost asigurată de fostul Trust General de Construcţii Galaţi în asociere cu Trustul de Construcţii Hidrotehnice şi cu I.C.M.R.S. | Proiectul, elaborat efectiv de inginerul Horaţiu Rădulescu, urmărea atât cerinţele de stabilitate cât şi cele de sistematizare. Execuţia lucrărilor a fost asigurată de fostul Trust General de Construcţii Galaţi în asociere cu Trustul de Construcţii Hidrotehnice şi cu I.C.M.R.S. | ||
| − | [[ | + | [[File:Dscn8699.jpg|thumb|right|200px|]] |
*'''Prezentare:''' | *'''Prezentare:''' | ||
Faleza gălăţeană reprezintă o atracţie singulară, o panoramă unică în peisajul gălăţean, datorită fluviului Dunăre, atracţie completată de compoziţiile abstract-decorative realizate în cadrul ediţiilor „Taberei de sculptură în metal” ceea ce îi conferă aspectul unui muzeu în aer liber. | Faleza gălăţeană reprezintă o atracţie singulară, o panoramă unică în peisajul gălăţean, datorită fluviului Dunăre, atracţie completată de compoziţiile abstract-decorative realizate în cadrul ediţiilor „Taberei de sculptură în metal” ceea ce îi conferă aspectul unui muzeu în aer liber. | ||
| − | [[ | + | [[File:Dscn8700.jpg|thumb|left|200px|]] |
Cele mai reprezentative sculpturi realizate în cadrul primelor cinci tabere de sculptură în metal fiind: „Pasărea apelor”(1976) şi „Chemarea zborului” (1977) de Siviu Catargiu, „Poarta oraşului”(1977) de Gheorghe Terescenco, „Septenarius”(1976) de Ingo Glass, „Fructul soarelui”(1977) şi „Tată şi fiu”(1977) de George Apostu, „Spaţiu de joc vegetal” (1977) de Tiberiu Benţe, „Confluenţe” (1976) de Manuela Siclodi, „Amfiteatru” (1977) de Mihai Istudor, „Tentativă” (1976) de Constantin Popovici, „Suflet pe ape” (1991) de Aurel Vlad, „Evoluţie” (1976) de Crişan Bella, „Ziua şi noaptea” (1976) de Vasilica Marinescu Kasnovschi, „Capriciile ielelor” (1976) de Elod Kocsis, „Fisiune” (1976) de Nicolae Şaptefraţi. | Cele mai reprezentative sculpturi realizate în cadrul primelor cinci tabere de sculptură în metal fiind: „Pasărea apelor”(1976) şi „Chemarea zborului” (1977) de Siviu Catargiu, „Poarta oraşului”(1977) de Gheorghe Terescenco, „Septenarius”(1976) de Ingo Glass, „Fructul soarelui”(1977) şi „Tată şi fiu”(1977) de George Apostu, „Spaţiu de joc vegetal” (1977) de Tiberiu Benţe, „Confluenţe” (1976) de Manuela Siclodi, „Amfiteatru” (1977) de Mihai Istudor, „Tentativă” (1976) de Constantin Popovici, „Suflet pe ape” (1991) de Aurel Vlad, „Evoluţie” (1976) de Crişan Bella, „Ziua şi noaptea” (1976) de Vasilica Marinescu Kasnovschi, „Capriciile ielelor” (1976) de Elod Kocsis, „Fisiune” (1976) de Nicolae Şaptefraţi. | ||
| Line 19: | Line 19: | ||
*'''Localizare:''' Se întinde de-a lungul Bulevardului Marii Uniri. | *'''Localizare:''' Se întinde de-a lungul Bulevardului Marii Uniri. | ||
| − | |||
| − | [[ | + | [[File:Fructul soarelui8631.jpg|thumb|left|180px|Fructul soarelui]] |
| − | [[ | + | [[File:Icar8668.jpg|thumb|right|200px|Icar]] |
| − | [[ | + | |
| − | [[ | + | [[File:Sp. de joc vegetal8645.jpg|thumb|center|200px|Spaţiu de joc vegetal]] |
| − | [[ | + | [[File:Ziua si noaptea8693.jpg|thumb|right|200px|Ziua şi noaptea]] |
| − | [[ | + | [[File:Capriciile ielelor8690.jpg|thumb|left|200px|Capriciile Ielelor]] |
| − | [[ | + | [[File:Poarta orasului8649.jpg|thumb|center|200px|Poarta oraşului]] |
| − | [[ | + | [[File:Fisiune8674.jpg|thumb|right|200px|Fisiune]] |
| − | [[ | + | [[File:Evolutie8682.jpg|thumb|left|200px|Evoluţie]] |
| − | [[ | + | [[File:Chemarea zboruluii8665.jpg|thumb|center|180px|Chemarea zborului]] |
| − | [[ | + | [[File:Septenarius8679.jpg|thumb|left|200px|Septenarius]] |
| + | [[File:Tentativa8688.jpg|thumb|right|200px|Tentativă]] | ||
| + | [[File:Confluente8661.jpg|thumb|center|200px|Confluenţe]] | ||
Latest revision as of 12:19, 10 February 2017
- Istoric:
Actuala Faleză Superioară a fost creată artificial prin depunerea de tone de metri cubi de pământ, compactarea acestuia făcându-se numai sub supravegherea specialiştilor în perioada anilor 60 datorită unui proiect realizat de Institutul de Proiectare pentru Amenajări şi Construcţii din Bucureşti în colaborare cu Institutul de Studii şi Cercetări pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare (proiectantul general al sistematizării oraşului din acea perioadă).
Proiectul, elaborat efectiv de inginerul Horaţiu Rădulescu, urmărea atât cerinţele de stabilitate cât şi cele de sistematizare. Execuţia lucrărilor a fost asigurată de fostul Trust General de Construcţii Galaţi în asociere cu Trustul de Construcţii Hidrotehnice şi cu I.C.M.R.S.
- Prezentare:
Faleza gălăţeană reprezintă o atracţie singulară, o panoramă unică în peisajul gălăţean, datorită fluviului Dunăre, atracţie completată de compoziţiile abstract-decorative realizate în cadrul ediţiilor „Taberei de sculptură în metal” ceea ce îi conferă aspectul unui muzeu în aer liber.
Cele mai reprezentative sculpturi realizate în cadrul primelor cinci tabere de sculptură în metal fiind: „Pasărea apelor”(1976) şi „Chemarea zborului” (1977) de Siviu Catargiu, „Poarta oraşului”(1977) de Gheorghe Terescenco, „Septenarius”(1976) de Ingo Glass, „Fructul soarelui”(1977) şi „Tată şi fiu”(1977) de George Apostu, „Spaţiu de joc vegetal” (1977) de Tiberiu Benţe, „Confluenţe” (1976) de Manuela Siclodi, „Amfiteatru” (1977) de Mihai Istudor, „Tentativă” (1976) de Constantin Popovici, „Suflet pe ape” (1991) de Aurel Vlad, „Evoluţie” (1976) de Crişan Bella, „Ziua şi noaptea” (1976) de Vasilica Marinescu Kasnovschi, „Capriciile ielelor” (1976) de Elod Kocsis, „Fisiune” (1976) de Nicolae Şaptefraţi.
În apropiere de zona portuară se înalţă o clădire elegantă şi funcţională cu trei nivele dominată de un turn în partea de est a edificiului, proiectată de arhitectul Petre Antonescu – Palatul Navigaţiei. thumb|right|200px| De-a lungul falezei au fost construite în ultimii ani diverse restaurante cu specific tradiţional, pescăresc cu terase generoase care îmbie trecătorii să intre în atmosfera relaxantă a falezei. O parte dintre acestea deţin un spaţiu generos care permite organizarea unor evenimente de amplă importanţă (Restaurant Malnaş”, Restaurant „Libertatea”, Restaurant „Aquarium”, Restaurant Pescăruşul etc.)
- Localizare: Se întinde de-a lungul Bulevardului Marii Uniri.
