Difference between revisions of "Dorothea (Lola)Schmierer-Roth"
(Pagină nouă: == Prezentare == thumb :Donaţiile soţilor Annei-Louise Roth (fiica Lolei Schmierer Roth) şi Alexandru Cezar Ionescu, făcute Muzeului Naţional de Artă al Rom...) |
|||
Line 1: | Line 1: | ||
== Prezentare == | == Prezentare == | ||
[[Imagine:Lola.jpg|thumb]] | [[Imagine:Lola.jpg|thumb]] | ||
+ | <div style="text-align: justify;"> | ||
:Donaţiile soţilor Annei-Louise Roth (fiica Lolei Schmierer Roth) şi Alexandru Cezar Ionescu, făcute Muzeului Naţional de Artă al României din Bucureşti şi Muzeului de Artă Vizuală din Galaţi în anii 2004-2005 readuceau în atenţia publicului iubitor de artă o pictoriţă a cărei existenţă a fost strâns legată de oraşul de la Dunăre. | :Donaţiile soţilor Annei-Louise Roth (fiica Lolei Schmierer Roth) şi Alexandru Cezar Ionescu, făcute Muzeului Naţional de Artă al României din Bucureşti şi Muzeului de Artă Vizuală din Galaţi în anii 2004-2005 readuceau în atenţia publicului iubitor de artă o pictoriţă a cărei existenţă a fost strâns legată de oraşul de la Dunăre. | ||
Lola Schmierer-Roth provenea dintr-o familie cu personalităţi recunoscute precum bunicul acesteia - reputatul lingvist Hariton Tiktin, tatăl - Ludovic Leopold Schmierer, consul al Ţărilor de Jos la Galaţi şi mama - Sylvia Schmierer, care a înfiinţat, în 1900, Şcoala Israelito-Română de Fete din Galaţi (pe care a condus-o timp de 47 de ani şi care i-a purtat numele). | Lola Schmierer-Roth provenea dintr-o familie cu personalităţi recunoscute precum bunicul acesteia - reputatul lingvist Hariton Tiktin, tatăl - Ludovic Leopold Schmierer, consul al Ţărilor de Jos la Galaţi şi mama - Sylvia Schmierer, care a înfiinţat, în 1900, Şcoala Israelito-Română de Fete din Galaţi (pe care a condus-o timp de 47 de ani şi care i-a purtat numele). | ||
Viaţa într-un oraş de provincie şi într-un climat politic aparte, nu a împiedicat-o pe Lola să rămână conectată la evenimentele artistice şi la noile curente în artă din Europa şi America, prin intermediul corespondenţei din perioada 1960-1970 cu prietena ei, pictoriţa Jeanne Coppel, stabilită la Paris şi cu George Waldemar, cunoscut teoretician al artei. | Viaţa într-un oraş de provincie şi într-un climat politic aparte, nu a împiedicat-o pe Lola să rămână conectată la evenimentele artistice şi la noile curente în artă din Europa şi America, prin intermediul corespondenţei din perioada 1960-1970 cu prietena ei, pictoriţa Jeanne Coppel, stabilită la Paris şi cu George Waldemar, cunoscut teoretician al artei. | ||
Cariera sa artistică a fost completată în mod fericit de cea pedagogică, Lola Schmierer-Roth fiind profesorul care a ştiut să dezvăluie cu dragoste şi răbdare tainele limbajului plastic şi să insufle multor generaţii de elevi germenele viitoarei profesiuni. Printre elevii săi s-au numărat artiştii Gheorghe I. Anghel, Ion Dumitriu, Napoleon Tiron, artişti ale căror evocări au conturat şi mai mult profilul profesoarei şi artistei. | Cariera sa artistică a fost completată în mod fericit de cea pedagogică, Lola Schmierer-Roth fiind profesorul care a ştiut să dezvăluie cu dragoste şi răbdare tainele limbajului plastic şi să insufle multor generaţii de elevi germenele viitoarei profesiuni. Printre elevii săi s-au numărat artiştii Gheorghe I. Anghel, Ion Dumitriu, Napoleon Tiron, artişti ale căror evocări au conturat şi mai mult profilul profesoarei şi artistei. |
Revision as of 09:57, 16 November 2013
Prezentare
- Donaţiile soţilor Annei-Louise Roth (fiica Lolei Schmierer Roth) şi Alexandru Cezar Ionescu, făcute Muzeului Naţional de Artă al României din Bucureşti şi Muzeului de Artă Vizuală din Galaţi în anii 2004-2005 readuceau în atenţia publicului iubitor de artă o pictoriţă a cărei existenţă a fost strâns legată de oraşul de la Dunăre.
Lola Schmierer-Roth provenea dintr-o familie cu personalităţi recunoscute precum bunicul acesteia - reputatul lingvist Hariton Tiktin, tatăl - Ludovic Leopold Schmierer, consul al Ţărilor de Jos la Galaţi şi mama - Sylvia Schmierer, care a înfiinţat, în 1900, Şcoala Israelito-Română de Fete din Galaţi (pe care a condus-o timp de 47 de ani şi care i-a purtat numele). Viaţa într-un oraş de provincie şi într-un climat politic aparte, nu a împiedicat-o pe Lola să rămână conectată la evenimentele artistice şi la noile curente în artă din Europa şi America, prin intermediul corespondenţei din perioada 1960-1970 cu prietena ei, pictoriţa Jeanne Coppel, stabilită la Paris şi cu George Waldemar, cunoscut teoretician al artei.
Cariera sa artistică a fost completată în mod fericit de cea pedagogică, Lola Schmierer-Roth fiind profesorul care a ştiut să dezvăluie cu dragoste şi răbdare tainele limbajului plastic şi să insufle multor generaţii de elevi germenele viitoarei profesiuni. Printre elevii săi s-au numărat artiştii Gheorghe I. Anghel, Ion Dumitriu, Napoleon Tiron, artişti ale căror evocări au conturat şi mai mult profilul profesoarei şi artistei.