Difference between revisions of "Alexandru Lascarov-Moldovanu"

(Created page with "<div style="text-align: justify;"> '''''Scriitor, traducător, avocat''''' Autograf Smaranda Brăescu :::::'''''„Viaţa mea nu înse...")
 
Line 4: Line 4:
  
 
== Prezentare ==
 
== Prezentare ==
−
[[File:21MAI189.JPG|thumb|Smaranda Brăescu, paraşutist şi pilot]]
+
[[File:Lasca.jpg |thumb|'''Alexandru Lascarov-Moldovanu''' - scriitor, traducător, avocat]]
−
:Alexandru Lascarov-Moldovanu* se trage din neam de macedoneni,
+
:Alexandru Lascarov-Moldovanu<ref>La naştere, numele scriitorului era Alexandru Lascarof, conf. actului de naștere nr. 130 din Registrul Stării Civile nr. 138/1885 (Direcția Jud. a Arhivelor Statului Galați), părinții fiind Zoe (institutoare) și Alexandru (agricultor).</ref>, se trage din neam de macedoneni, bunicul său Gheorghe Lascarov venind în ţară în 1821 în timpul Eteriei şi statornicindu-se pe o moşie în judeţul Tutova. După cum singur declara într-un chestionar păstrat, alături de alte două cărţi poştale semnate de acesta, în Colecţiile speciale ale Bibliotecii „V.A. Urechia”, Al. Lascarov şi-a adăugat titulatura de Moldovanu preluând numele tutorelui tatălui său, Lascăr Moldovanu, dar şi pentru a-şi accentua originea moldovenească de care s-a simţit întotdeauna mândru.
−
bunicul său Gheorghe Lascarov venind în ţară în 1821 în timpul Eteriei şi
+
:A păstrat permanent în suflet, indiferent unde l-au dus drumurile, farmecul şi nostalgia ţinuturilor natale, atmosfera religioasă în care şi-a petrecut copilăria la Tecuci, extrăgând din acestea seva operelor sale străbătute de viziuni patriarhale, scrise într-un stil limpede şi curgător, fără artificii inutile cu tendinţe morale şi profund creştine, din care răzbate acel bine-cunoscut suflet moldovenesc. Magia amintirilor şi duioşia trecutului se regăsesc în mare parte în opera sa literară, alături de dragostea pentru cei umili şi oropsiţi, pentru zbaterea bietelor făpturi pământene şi pentru ceea ce considera a fi „adevărul cel mare şi neclintit”, pământul străbun care „îţi dă putere şi nădejde şi încă acea ostoire de viaţă pe care n-o poţi găsi nici într-o parte...”
−
statornicindu-se pe o moşie în judeţul Tutova. După cum singur declara
+
:Confratele său mult mai tânăr, Radu Gyr, îi făcea în memoriile sale un portret plin de sensibilitate „pilduitorului, neasemuitului” său prieten: ''«Înalt, falnic, cu ochi calzi luminându-i obrazul totdeauna senin, cu o mustaţă tunsă ce abia începea să încărunţească şi o dulce şi domoală vorbă „moldovenească”'', Al. Lascarov îşi adăuga desăvârşitei corectitudini morale infinita lui bunătate.»
−
într-un chestionar păstrat, alături de alte două cărţi poştale semnate de acesta, în
+
:Bun vorbitor, Lascarov-Moldovanu îşi folosea această calitate pentru a-şi susţine ideile în faţa celor care se adunau duminica în bisericile din cartier sau în cadrul rubricii permanente de la radio, „De vorbă cu ţăranii”, în care demonstra o conştiinţă de adevărat misionar creştin.
−
Colecţiile speciale ale Bibliotecii „V.A. Urechia”, Al. Lascarov şi-a adăugat titulatura
+
:În opera sa, cu un profund caracter autobiografic, fapt mărturisit de altfel şi într-un chestionar completat pentru istoricul literar Gheorghe Cardaş, Al. Lascarov-Moldovanu aprecia în mod deosebit „Romanul furnicii”.
−
de Moldovanu preluând numele tutorelui tatălui său, Lascăr Moldovanu, dar şi
+
:Considerându-se un scriitor „tradiţionalist-autohtonist... cu un accent tot mai apăsat de spiritualism creştin”, Lascarov-Moldovanu îşi propunea în 1941, la data completării chestionarului amintit, să-şi încheie „activitatea scriitoricească – şi viaţa” cu... „Viaţa Mântuitorului”. Dar instaurarea regimului comunist a adus pentru prozatorul profund creştin interdicția dreptului de a mai publica sau de a vorbi în public, operele sale fiind interzise în biblioteci.
−
pentru a-şi accentua originea moldovenească de care s-a simţit întotdeauna mândru.
+
:Parfumate cu poezia sufletului moldovenesc, scrierile lui Al. Lascarov-Moldovanu sunt pătrunse de emoţia scriitorului implicat profund în opera sa, care evocă fapte, îmbrăcându-le în haina epică a romancierului şi transmite adevăruri perfect valabile şi astăzi: ''„O şcoală, fără sensul veşniciei, nu poate crea decât valori relative, pe care nu se poate aşeza temelia pentru milenii a unui neam.”''
−
A păstrat permanent în suflet, indiferent unde l-au dus drumurile, farmecul
 
−
şi nostalgia ţinuturilor natale, atmosfera religioasă în care şi-a petrecut copilăria la
 
−
Tecuci, extrăgând din acestea seva operelor sale străbătute de viziuni patriarhale, scrise
 
−
într-un stil limpede şi curgător, fără artificii inutile cu tendinţe morale şi profund
 
−
creştine, din care răzbate acel bine-cunoscut suflet moldovenesc. Magia amintirilor
 
−
şi duioşia trecutului se regăsesc în mare parte în opera sa literară, alături de dragostea
 
−
pentru cei umili şi oropsiţi, pentru zbaterea bietelor făpturi pământene şi pentru ceea
 
−
ce considera a fi „adevărul cel mare şi neclintit”, pământul străbun care „îţi dă putere
 
−
şi nădejde şi încă acea ostoire de viaţă pe care n-o poţi găsi nici într-o parte...”
 
−
Confratele său mult
 
−
mai tânăr, Radu Gyr, îi făcea în memoriile sale
 
−
un portret plin de sensibilitate „pilduitorului,
 
−
neasemuitului” său prieten:
 
−
«Înalt, falnic, cu ochi calzi luminându-i obrazul
 
−
totdeauna senin, cu o mustaţă tunsă ce abia începea să
 
−
încărunţească şi o dulce şi domoală vorbă „moldovenească”,
 
−
Al. Lascarov îşi adăuga desăvârşitei corectitudini morale infinita lui bunătate.»
 
−
Bun vorbitor, Lascarov-Moldovanu îşi folosea această calitate pentru a-şi
 
−
susţine ideile în faţa celor care se adunau duminica în bisericile din cartier sau în
 
−
cadrul rubricii permanente de la radio, „De vorbă cu ţăranii”, în care demonstra
 
−
o conştiinţă de adevărat misionar creştin.
 
−
În opera sa, cu un profund caracter autobiografic, fapt mărturisit
 
−
de altfel şi într-un chestionar completat pentru istoricul literar Gheorghe
 
−
Cardaş, Al. Lascarov-Moldovanu aprecia în mod deosebit „Romanul furnicii”.
 
−
Considerându-se un scriitor „tradiţionalist-autohtonist... cu un accent tot mai
 
−
apăsat de spiritualism creştin”, Lascarov-Moldovanu îşi propunea în 1941, la data
 
−
completării chestionarului amintit, să-şi încheie „activitatea scriitoricească – şi
 
−
viaţa” cu... „Viaţa Mântuitorului”. Dar instaurarea regimului comunist a adus
 
−
pentru prozatorul profund creştin interdicția dreptului de a mai publica sau de a
 
−
vorbi în public, operele sale fiind interzise în biblioteci.
 
−
Parfumate cu poezia sufletului moldovenesc, scrierile lui Al. Lascarov-
 
−
Moldovanu sunt pătrunse de emoţia scriitorului implicat profund în opera sa,
 
−
care evocă fapte, îmbrăcându-le în haina epică a romancierului şi transmite
 
−
adevăruri perfect valabile şi astăzi:
 
−
„O şcoală, fără sensul veşniciei, nu poate crea decât valori relative, pe care
 
−
nu se poate aşeza temelia pentru milenii a unui neam.”
 
−
Spulberând concepţiile vremii cu privire la sexul feminin, „Aviatoarea Morţii”, „Vizionara”, „Sfidătoarea aerului” sau „Regina aerului”, aşa cum era supranumită de presa vremii Smaranda Brăescu<ref>Numele real era Maranda Brăescu.</ref>, s-a dăruit total visului ei de a spulbera recorduri în înălţimile cerului, devenind prima paraşutistă cu brevet internaţional în România şi a patra în lume. Doboară recordul mondial absolut de lansare cu paraşuta, acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român.
 
−
:Prin demersurile consăteanului ei, pasionatul cercetător Neculai Staicu-Buciumeni, biografia Smarandei Brăescu a fost reconstituită iar activitatea de pionierat şi izbânzile sale aviatice au fost onorate prin dezvelirea, la 21 mai 1995, în comuna natală Buciumeni, a unui bust realizat de sculptorul Dan Mateescu.
 
  
 
== Biografie ==
 
== Biografie ==
−
:'''Data şi locul naşterii:''' [[21 mai]] [[1897]], sat Hănţeşti, com. [[Buciumeni]], jud. [[Tecuci]] (astăzi jud. [[Galaţi]])
+
:'''Data şi locul naşterii:''' 8 aprilie 1885<ref>În majoritatea referinţelor data naşterii apare ca fiind 5 aprilie, în timp ce în chestionarul către Agricola Cardaş, aflat în Colecţiile speciale ale Bibliotecii „V.A. Urechia”, scriitorul a trecut data de 6 aprilie. Conf. Registrului Stării Civile nr. 138/1885 data naşterii este 8 (pe stil vechi) /20 (pe stil nou) aprilie.</ref>, [[Tecuci]], jud. [[Galaţi]]
−
:'''Data şi locul decesului:''' [[2 februarie]] [[1948]], Cluj
+
:'''Data şi locul decesului:''' 18 aprilie 1971, București
  
 
:'''Studii:'''  
 
:'''Studii:'''  
−
:*Şcoala Primară din satul Vizureşti, comuna Buciumeni (1904-1909);
+
:*Şcoala Primară de Băieţi Nr. 1 din Tecuci;
−
:*Şcoala Profesională de Fete din Bârlad (1911-1916);
+
 Gimnaziul din Tecuci (1895-1896) ;
−
:*Şcoala Normală "Principesa Elisabeta” din Bucureşti, absolvită cu menţiunea de Merit;
+
 Liceul „Gh. Roşca Codreanu” din Bârlad (1896-1899);
−
:*Academia de Belle-Arte din Bucureşti, secţia Ceramică şi Artă Decorativă (1924-1928);
+
 Liceul Naţional din Iaşi (1899-1902);
−
:*Cursurile de paraşutism „Heinecke” la Şcoala Specială de Paraşutism „Schroeder&Co” Berlin, obţinând brevetul internaţional de paraşutist (1928);
+
 Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, absolvită cu diplomă de
−
:*Şcoala civilă de pilotaj „Curtis Wright”, pe un aerodrom de pe Roosevelt Field, din Valley Stream (New-York), obţinând brevetul internaţional de pilot aviator pentru avioane de turism (8 oct. 1932);
+
licenţă în 1906.
−
:*a obţinut certificatul de aviator emis de Aeroclubul Regal al Angliei (25 mart. 1935);
 
−
:*a echivalat brevetul de pilot primind brevetul românesc nr. 167 de pilot aviator (1937).
 
  
 
:'''Activitate socio-profesională:'''
 
:'''Activitate socio-profesională:'''
−
:*suplinitoare la [[Şcoala Primară Hănţeşti]], nou înfiinţată (1918);
+
:*a făcut parte din comitetul de iniţiativă care a înfiinţat prima bibliotecă
−
:*funcţionară la Societatea petrolieră „Astra Română” din Bucureşti, serviciul vânzări (1923-1929);
+
publică din Tecuci (1907);
−
:*a zburat pentru prima dată cu un avion militar pilotat de sublocotenentul Naidinescu, de pe aerodromul din [[Tecuci]] (1923);
+
 administrator de plasă în judeţul Covurlui şi subprefect în Dobrogea, la
−
:*a plecat la Berlin (1 iul. 1928) şi, ajutată de inginerul Otto Heinecke, a cumpărat o paraşută cu care a făcut primul salt, de la 600 m, lângă Berlin (5 iul. 1928);
+
Babadag (jud. Tulcea) (1908-1911);
−
:*în perioada studiilor urmate în Germania, s-a angajat la Fabrica Irvin din Hamburg pentru a încerca paraşute şi a participat la mitinguri aviatice, oferind demonstraţii de paraşutism;
+
s-a căsătorit cu Maria Boiu din Pechea, jud. Covurlui, stabilindu-se la
−
:*a realizat 11 lansări cu paraşuta, în cadrul mitingurilor aviatice organizate de Asociaţia Română pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA) la Bucureşti, Braşov, Iaşi, Galaţi, Brăila, Cernăuţi, Cluj, Oradea şi Satu Mare (1928-1930);
+
familia soţiei pentru o perioadă de timp, până în 1916;
−
:*a fost grav rănită în urma unei lansări (17 aug. 1930);
+
 la Focşani a practicat avocatura, a intrat în politică (activând în Partidul
−
:*a doborât recordul mondial feminin de lansare cu paraşuta, de la altitudinea de 6000 m, în zona oraşului Urziceni (2 oct. 1931);
+
Naţional Democrat) şi a condus revista Crai nou (1912);
−
:*a participat la Congresul Aviaţiei Statelor Unite ale Americii, desfăşurat la Miami - Florida, cheltuielile fiind suportate din banii strânşi printr-o colectă publică deschisă de ziarul „Universul” (7-9 ian. 1932);
+
a fost redactor la Neamul românesc, sub directoratul lui Nicolae Iorga;
−
:*a realizat un salt la Sacramento (lângă San Francisco) de la 7233 m, salt cu care obţine recordul mondial de lansare cu paraşuta (19 mai 1932);
+
a participat la operaţiunile militare din Bulgaria din 1913;
−
:*în urma unei colecte publice, realizate de un comitet de iniţiativă şi susţinută de ziarul „Universul” a adunat banii necesari achiziţionării din Anglia a unui avion Milles Hawk, avion pe care l-a botzat „Aurel Vlaicu", realizând cu el performanţa de a traversa Munţii Iugoslaviei şi respectiv Marea Mediterană fără escală (1933);
+
 mobilizat pe front ca ofiţer activ necombatant în Primul Război Mondial, a
−
:*deoarece nu obţine aprobarea de zbor, a fugit cu avionul comandat de pe aerodromul din Reading (Anglia) la Paris (Franţa) (1935);
+
activat în administraţia militară din spatele frontului (1916-1918);
−
:*instructor al Şcolii Companiei de Paraşutişti înfiinţată la 10 mai 1941 (1941-1942);
+
 după război şi-a reluat activitatea publicistică, colaborând din nou la
−
:*a fost încadrată în Escadrila Sanitară (sept. 1942 - 1943);
+
publicaţia Crai nou din Focşani;
−
:*în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost comandant al plutonului de voluntare încadrat în Detaşamentul „Corneşti” şi a făcut parte din vestita Escadrilă Albă, formată numai din voluntari femei, salvând viaţa militarilor, transportând răniţi, medicamente şi personal sanitar (1944-1945);
+
s-a stabilit la Bucureşti, unde a fost angajat al Fundaţiei Culturale
−
:*a semnat, alături de alte personalităţi (doctorul Gr. T. Popa, actorul Constantin C. Tănase, etc), un raport confidenţial adresat de generalul Aurel Aldea Comisiei Aliate de Control - ONU, raport care denunţa furtul alegerilor din 1946, documentul ajungând în mâinile Siguranţei române (1946);
+
„Principele Carol” şi al Direcţiei pentru Educaţia Poporului (1919);
−
:*a fost condamnată la doi ani de închisoare, în contumacie, fiind acuzată de legături cu grupurile anticomuniste "Haiducii lui Avram Iancu", "Sumanele Negre" şi "Mişcarea pentru Libertate" (nov. 1946);
+
a devenit avocat al Statului (1927);
−
:*a fost nevoită să se ascundă pentru a scăpa de arestare în judeţele Iaşi şi Bacău;
+
 redactor la revista Căminul Cultural din Bucureşti (1927-1928);
−
:*a fost operată de cancer mamar, sub numele de Maria Matei, de către dr. Nicolae Fălcoianu, la Spitalul din Roman;
+
a conferenţiat la Societatea de Radio din Bucureşti, unde a menţinut rubrica
−
:*s-a refugiat la mănăstirea greco-catolică „Congregaţia Maicii Domnului” din Cluj, sub numele de Popescu Maria (nov. 1947 - febr. 1948);
+
„De vorbă cu sătenii”, continuată sub numele de „Veştile săptămânii”, „Radio
−
:*a fost internată la Clinica Universitară din Cluj (ian. 1948).
+
pentru săteni” sau „Pentru săteni” (15 iun. 1930 - 2 iul. 1944);
−
+
 senator din partea Partidului Renaşterii Naţionale (1931-1932);
 +
a condus revista ilustrată Duminica Universului, supliment al ziarului Universul,
 +
alături de Gh. D. Mugur, Al. Popescu-Necşeşti şi V. Voiculescu (1 ian. - 28 iun. 1931);
 +
 inspector general al Fundaţiilor Culturale Regale „Regele Mihai I” (1942);
 +
a fost „licenţiat din serviciu”, adică epurat în data de 28 ianuarie 1948;
 +
 a tradus din limba franceză clasici ai literaturii universale: Ivan Turgheniev,
 +
Alphonse Daudet, Bernardin de Saint-Pierre, John Lübeck, Oliver
 +
Goldsmith, Jules Sandeau, Daniel Defoe, Samuel Smiles, Eugéne Fromentin
 
:'''Performanţe:'''
 
:'''Performanţe:'''
−
:*primul salt de la 600 m înălţime (în Germania), devenind prima româncă paraşutistă (5 iul. 1928);
+
:*
−
:*primul european care a obţinut un brevet de pilot în SUA (8 oct. 1932);
 
−
:*a fost nominalizată „Sportiva nr. 1 a lumii” (1932);
 
−
:*prima campioană mondială a României, cu un salt de la înălţimea de 6000 m (în 21 min. şi 25 sec.) lângă Slobozia - prim record naţional absolut (2 oct. 1931);
 
−
:*record mondial absolut de lansare cu paraşuta, cu un salt pe aeroportul din Sacramento (California) de la înălţimea de 7233 m (în 25 minute) (19 mai 1932), acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român, Traian Demetrescu-Popa;
 
−
:*traversarea cu avionul a Munţilor Iugoslaviei (27 apr. 1936);
 
−
:*traversarea, în linie dreaptă, a Mării Mediterane, pe un traseu de 1100 km, de la Roma la Tripoli (19 mai 1937).
 
 
 
 
 
 
:'''Distincţii - Decoraţii:'''
 
:'''Distincţii - Decoraţii:'''
−
:*Ordinul "Virtutea Aeronautică", clasa "Crucea de Aur" (1931) pentru recordul mondial feminin la salt cu paraşuta;
+
:*
−
:*baretă la "Crucea de Aur" a "Virtuţii aeronautice" pentru saltul de la 19 mai 1932 (Decret Regal Nr. 1939 din 10 iun. 1932);
+
Afiliere:
−
:*a doua baretă la „Crucea de Aur a Virtuţii aeronautice” (8 iun. 1936);
+
 membru al Societăţii Scriitorilor Români (1931);
−
:*Crucea "Regina Maria" clasa a III-a, pentru activitatea desfăşurată în cadrul Escadrilei Sanitare (1943);
+
 membru al „Institutului de literatură” din Cernăuţi;
−
:*titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Cluj-Napoca (nov. 2016);
+
 membru al Partidului Naţional-Democrat, condus de Nicolae Iorga.
−
:*titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Tecuci (apr. 2017);
+
 
−
:*titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Galaţi (apr. 2017);
+
Boabe de grâu, Carnet literar (Buzău, 1931-1933), Cele trei Crişuri (Oradea), Cetatea
−
:*titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Bârlad (mai 2017).
+
Moldovei (Iaşi, 1943), Convorbiri literare, Crai nou literar (Focşani, 1919), Credinţa
 +
(Bucureşti), Cugetul românesc, Datina (Turnu Severin), Dimineaţa copiilor, Drum
 +
drept, Duminica universului (1931), Fântâna darurilor, Flacăra, Flamura (Craiova),
 +
Flori de crin (Şimleul Silvaniei, 1932), Foaia interesantă (Bucureşti), Gazeta
 +
copiilor (Bucureşti, 1923-1924), Gândul nostru (Iaşi), Lamura, Limba română
 +
(1929), Neamul românesc (1920-1922), Ortodoxia, Pământul nostru (Călăraşi),
 +
Pontice (Constanţa, 1939), Prietenul nostru (Priboeni - Muscel), Progresul, Ramuri,
 +
România, Satul, Sămănătorul, Săptămâna C.F.R. (Bucureşti), Scrisul românesc,
 +
Secolul (1932), Slova noastră (Bucureşti), Timpul, Tinerimea creştină, Ţara Bârsei,
 +
Ţara de Jos, Ţara noastră, Universul copiilor (1925-1930), Universul literar, Vestitorul
 +
satelor (Fălticeni), Viaţa ilustrată (Sibiu), Viaţa literară, Viitorul ş.a.
  
 
== Note ==
 
== Note ==
Line 113: Line 84:
  
 
== Surse ==
 
== Surse ==
−
:*'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute.''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.
+
:*'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman.''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010'', Galaţi, Axis Libri, 2011.
  
 
== Resurse electronice ==
 
== Resurse electronice ==
−
:*'''ANGHEL, COSTIN'''. Smaranda Brăescu, eroina. În: ''Suplimentul Jurnalului Naţional'' [online] : Ediţie de Colecţie : Oameni de legendă, 11 apr. 2005 : fotogr. [citat 21 mai 2009]. [https://jurnalul.antena3.ro/stire-editie-de-colectie/smaranda-braescueroina-47266.html]
+
:*'''
−
:*'''ANTONIU, DAN'''. Lăsaţi-mă să zbor! Smaranda Brăescu, fata cu capul în nori. În: ''Revista Art-Emis'' [online] : Personalităţi, 30 apr. 2017. [citat 18 februarie 2020]. [https://www.art-emis.ro/personalitati/lasati-ma-sa-zbor-smaranda-braescufata-cu-capul-in-nori]
 
−
:*'''L’audace d’une femme''' : [fotografie]. În: ''Paris soir'' [online], an. 9, nr. 2924, 8 oct. 1931, p. 1. [citat 18 februarie 2020]. [https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k7639229n/f6.highres]
 
−
:*'''D-ra Smaranda Brăescu a bătut recordul mondial feminin la aruncarea cu paraşuta, lansându-se dela 6000 m. înălţime''' : [fotografie]. În: ''Realitatea ilustrată'' [online], an. 5, nr. 246, 15 oct. 1931, p. 1. [citat 18 februarie 2020]. [http://virtual1.bibnat.ro/Periodice/P_III_852/1931/246_1931_0001.jpg]
 
−
:*'''IONIŢOIU, CICERONE'''. Brăescu, Smaranda : [fişă biografică]. În: ''Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi. Dicţionar. Vol.1: Dicţionar A-B'' [online]. Bucureşti : Editura Maşina de scris, 2000. [citat 13 mai 2009]. [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/dictionar_ab/ab/dictionarab_20.html]
 
−
:*'''Mademoiselle Smaranda Braescu vient de se jeter en parachute de 6.000 metres d’altitude, détenant le record mondial féminin en cette spécialité'''. În: ''CEGES-SOMA'' [online] : Centre for Historical Research and Documentationon War and Contemporary Society. [citat 13 mai 2009]. [http://pallas.cegesoma.be/pallas/servlet/gisc?vn=65960]
 
−
:*'''Miss Smaranda Braescu, fully equiped for her attempt, and ready to start'''. În: ''CEGES-SOMA'' [online] : Centre for Historical Research and Documentationon War and Contemporary Society. [citat 18 februarie 2020]. [http://pallas.cegesoma.be/pls/opac/plsp.getplsdoc?n=65970&cn=51&lan=N&htdoc=general/opac.htm]
 
−
:*'''Miss Smaranda Braescu, sitting in the plane, from which she jumped with the parachute from a heigth of 6.000 metres, breaking the Women’s record in parachute-jumping'''. În: ''CEGES-SOMA'' [online]: Centre for Historical Research and Documentationon War and Contemporary Society [citat 18 februarie 2020]. [http://pallas.cegesoma.be/pls/opac/plsp.getplsdoc?rn=65970&cn=51&lan=N&htdoc=general/opac.htm]
 
−
:*'''Paraşutista Smaranda Brăescu bate recordul mondial femenin de aruncare cu paraşuta : D-ra Brăescu ne povesteşte impresiile'''. În: ''Ilustraţiunea română'' [online], an. 3, nr. 42, 14 oct. 1931 : fotogr. [citat 18 februarie 2020]. [http://virtual1.bibnat.ro/Periodice/P-III-1360/1931/42/42-1931_0003.jpg]
 
−
:*'''SCORŢA, MONICA'''. Smaranda Brăescu. În: ''Facultatea de Inginerie Aerospaţială'' [online]. [citat 18 februarie 2020]. [http://www.aero.pub.ro/wordpress/index.php/ro/2017/11/11/smaranda-braescu-2/]
 
−
:*'''Smaranda Brăescu'''. În: ''Enciclopedia României'' [online]. [citat 18 februarie 2020]. [http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Smaranda_Br%C4%83escu]
 
−
:*'''Smarandele României'''. În: ''Orizont aviatic'' [online], nr. 5, mart. 2003. [citat 18 februarie 2020]. [http://virtualarad.net/orizont_aviatic/martie_2003/articol1/articol_1.htm]
 
−
:*'''TURTURICĂ, SORIN'''. Smaranda Brăescu a cucerit America printr-un salt cu paraşuta. În: ''Historia'' [online]. [https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/smaranda-braescu-a-cuceritamerica-printr-un-salt-cu-parasuta]
 
−
:*'''[Women pilots at an all American air meet] : [graphic]'''. În: ''Florida Photographic Collection'' [online]. [citat 19 februarie 2020]. [https://www.floridamemory.com/fpc/reference/rc04825.jpg]
 
−
 
 
−
 
 
−
[[Category:Aviatori]]
 

Revision as of 14:05, 18 August 2020

Scriitor, traducător, avocat
Autograf Smaranda Brăescu
„Viaţa mea nu înseamnă nimic dacă o ţin numai pentru mine. Viaţa mea o dăruiesc ţării, dar vreau să o dăruiesc frumoasă şi încărcată de glorie.”

Prezentare

Alexandru Lascarov-Moldovanu - scriitor, traducător, avocat
Alexandru Lascarov-Moldovanu[1], se trage din neam de macedoneni, bunicul său Gheorghe Lascarov venind în ţară în 1821 în timpul Eteriei şi statornicindu-se pe o moşie în judeţul Tutova. După cum singur declara într-un chestionar păstrat, alături de alte două cărţi poştale semnate de acesta, în Colecţiile speciale ale Bibliotecii „V.A. Urechia”, Al. Lascarov şi-a adăugat titulatura de Moldovanu preluând numele tutorelui tatălui său, Lascăr Moldovanu, dar şi pentru a-şi accentua originea moldovenească de care s-a simţit întotdeauna mândru.
A păstrat permanent în suflet, indiferent unde l-au dus drumurile, farmecul şi nostalgia ţinuturilor natale, atmosfera religioasă în care şi-a petrecut copilăria la Tecuci, extrăgând din acestea seva operelor sale străbătute de viziuni patriarhale, scrise într-un stil limpede şi curgător, fără artificii inutile cu tendinţe morale şi profund creştine, din care răzbate acel bine-cunoscut suflet moldovenesc. Magia amintirilor şi duioşia trecutului se regăsesc în mare parte în opera sa literară, alături de dragostea pentru cei umili şi oropsiţi, pentru zbaterea bietelor făpturi pământene şi pentru ceea ce considera a fi „adevărul cel mare şi neclintit”, pământul străbun care „îţi dă putere şi nădejde şi încă acea ostoire de viaţă pe care n-o poţi găsi nici într-o parte...”
Confratele său mult mai tânăr, Radu Gyr, îi făcea în memoriile sale un portret plin de sensibilitate „pilduitorului, neasemuitului” său prieten: «Înalt, falnic, cu ochi calzi luminându-i obrazul totdeauna senin, cu o mustaţă tunsă ce abia începea să încărunţească şi o dulce şi domoală vorbă „moldovenească”, Al. Lascarov îşi adăuga desăvârşitei corectitudini morale infinita lui bunătate.»
Bun vorbitor, Lascarov-Moldovanu îşi folosea această calitate pentru a-şi susţine ideile în faţa celor care se adunau duminica în bisericile din cartier sau în cadrul rubricii permanente de la radio, „De vorbă cu ţăranii”, în care demonstra o conştiinţă de adevărat misionar creştin.
În opera sa, cu un profund caracter autobiografic, fapt mărturisit de altfel şi într-un chestionar completat pentru istoricul literar Gheorghe Cardaş, Al. Lascarov-Moldovanu aprecia în mod deosebit „Romanul furnicii”.
Considerându-se un scriitor „tradiţionalist-autohtonist... cu un accent tot mai apăsat de spiritualism creştin”, Lascarov-Moldovanu îşi propunea în 1941, la data completării chestionarului amintit, să-şi încheie „activitatea scriitoricească – şi viaţa” cu... „Viaţa Mântuitorului”. Dar instaurarea regimului comunist a adus pentru prozatorul profund creştin interdicția dreptului de a mai publica sau de a vorbi în public, operele sale fiind interzise în biblioteci.
Parfumate cu poezia sufletului moldovenesc, scrierile lui Al. Lascarov-Moldovanu sunt pătrunse de emoţia scriitorului implicat profund în opera sa, care evocă fapte, îmbrăcându-le în haina epică a romancierului şi transmite adevăruri perfect valabile şi astăzi: „O şcoală, fără sensul veşniciei, nu poate crea decât valori relative, pe care nu se poate aşeza temelia pentru milenii a unui neam.”

Biografie

Data şi locul naşterii: 8 aprilie 1885[2], Tecuci, jud. Galaţi
Data şi locul decesului: 18 aprilie 1971, București
Studii:
  • Şcoala Primară de Băieţi Nr. 1 din Tecuci;

 Gimnaziul din Tecuci (1895-1896) ;  Liceul „Gh. Roşca Codreanu” din Bârlad (1896-1899);  Liceul Naţional din Iaşi (1899-1902);  Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, absolvită cu diplomă de licenţă în 1906.

Activitate socio-profesională:
  • a făcut parte din comitetul de iniţiativă care a înfiinţat prima bibliotecă

publică din Tecuci (1907);  administrator de plasă în judeţul Covurlui şi subprefect în Dobrogea, la Babadag (jud. Tulcea) (1908-1911);  s-a căsătorit cu Maria Boiu din Pechea, jud. Covurlui, stabilindu-se la familia soţiei pentru o perioadă de timp, până în 1916;  la Focşani a practicat avocatura, a intrat în politică (activând în Partidul Naţional Democrat) şi a condus revista Crai nou (1912);  a fost redactor la Neamul românesc, sub directoratul lui Nicolae Iorga;  a participat la operaţiunile militare din Bulgaria din 1913;  mobilizat pe front ca ofiţer activ necombatant în Primul Război Mondial, a activat în administraţia militară din spatele frontului (1916-1918);  după război şi-a reluat activitatea publicistică, colaborând din nou la publicaţia Crai nou din Focşani; s-a stabilit la Bucureşti, unde a fost angajat al Fundaţiei Culturale „Principele Carol” şi al Direcţiei pentru Educaţia Poporului (1919);  a devenit avocat al Statului (1927);  redactor la revista Căminul Cultural din Bucureşti (1927-1928); a conferenţiat la Societatea de Radio din Bucureşti, unde a menţinut rubrica „De vorbă cu sătenii”, continuată sub numele de „Veştile săptămânii”, „Radio pentru săteni” sau „Pentru săteni” (15 iun. 1930 - 2 iul. 1944);  senator din partea Partidului Renaşterii Naţionale (1931-1932);  a condus revista ilustrată Duminica Universului, supliment al ziarului Universul, alături de Gh. D. Mugur, Al. Popescu-Necşeşti şi V. Voiculescu (1 ian. - 28 iun. 1931);  inspector general al Fundaţiilor Culturale Regale „Regele Mihai I” (1942);  a fost „licenţiat din serviciu”, adică epurat în data de 28 ianuarie 1948;  a tradus din limba franceză clasici ai literaturii universale: Ivan Turgheniev, Alphonse Daudet, Bernardin de Saint-Pierre, John Lübeck, Oliver Goldsmith, Jules Sandeau, Daniel Defoe, Samuel Smiles, Eugéne Fromentin

Performanţe:
Distincţii - Decoraţii:

Afiliere:  membru al Societăţii Scriitorilor Români (1931);  membru al „Institutului de literatură” din Cernăuţi;  membru al Partidului Naţional-Democrat, condus de Nicolae Iorga.

Boabe de grâu, Carnet literar (Buzău, 1931-1933), Cele trei Crişuri (Oradea), Cetatea Moldovei (Iaşi, 1943), Convorbiri literare, Crai nou literar (Focşani, 1919), Credinţa (Bucureşti), Cugetul românesc, Datina (Turnu Severin), Dimineaţa copiilor, Drum drept, Duminica universului (1931), Fântâna darurilor, Flacăra, Flamura (Craiova), Flori de crin (Şimleul Silvaniei, 1932), Foaia interesantă (Bucureşti), Gazeta copiilor (Bucureşti, 1923-1924), Gândul nostru (Iaşi), Lamura, Limba română (1929), Neamul românesc (1920-1922), Ortodoxia, Pământul nostru (Călăraşi), Pontice (Constanţa, 1939), Prietenul nostru (Priboeni - Muscel), Progresul, Ramuri, România, Satul, Sămănătorul, Săptămâna C.F.R. (Bucureşti), Scrisul românesc, Secolul (1932), Slova noastră (Bucureşti), Timpul, Tinerimea creştină, Ţara Bârsei, Ţara de Jos, Ţara noastră, Universul copiilor (1925-1930), Universul literar, Vestitorul satelor (Fălticeni), Viaţa ilustrată (Sibiu), Viaţa literară, Viitorul ş.a.

Note

  1. ↑ La naştere, numele scriitorului era Alexandru Lascarof, conf. actului de naștere nr. 130 din Registrul Stării Civile nr. 138/1885 (Direcția Jud. a Arhivelor Statului Galați), părinții fiind Zoe (institutoare) și Alexandru (agricultor).
  2. ↑ În majoritatea referinţelor data naşterii apare ca fiind 5 aprilie, în timp ce în chestionarul către Agricola Cardaş, aflat în Colecţiile speciale ale Bibliotecii „V.A. Urechia”, scriitorul a trecut data de 6 aprilie. Conf. Registrului Stării Civile nr. 138/1885 data naşterii este 8 (pe stil vechi) /20 (pe stil nou) aprilie.

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

  • Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010, Galaţi, Axis Libri, 2011.

Resurse electronice

Retrieved from ‘http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Alexandru_Lascarov-Moldovanu&oldid=13550’