Difference between revisions of "Victor Papilian"

Revision as of 17:11, 11 November 2020

Medic, scriitor, profesor universitar

„Iubesc cu anticipaţie şi mă dărui fără rezerve oamenilor de mare şi constantă credinţă.”

Autograf Victor Papilian

„Medicina, dragul meu, e mai întâi o artă. (...) Să-l tratezi pe bolnav ca atare: o operă deteriorată,de timp sau de agenţii patogeni, pe care dumneata, cu arta dumitale, îţi propui s-o restaurezi, pe cât se poate, în frumuseţea ei originară.”

Prezentare

Victor Papilian, medic, scriitor

Scriitorul şi medicul Victor Papilian a fost o personalitate plurivalentă care s-a afirmat în egală măsură atât în literatură, cât şi în medicină.

Medic şi profesor de anatomie la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca, a devenit un adevărat şef de şcoală, sistematizând cunoştinţele din domeniu în primul tratat de anatomie apărut în ţară, în 1923. Un aport deosebit a adus şi în domeniul antropologiei, în care a desfăşurat o intensă activitate experimentală, ca urmare fiind ales prim preşedinte al Societăţii Ronâne de Antropologie.

Activitatea culturală a cuprins preocupări în domeniul muzicii, publicisticii, în teatru, ca autor dramatic, prozator şi organizator de cenaclu.

Dintre medicii-scriitori români, Victor Papilian este singurul care şi-a împlinit vocaţia scrisului şi aceasta fără a dăuna activităţii medicale.

Biografie

Data şi locul naşterii: 17 iunie 1888, Galaţi

Data şi locul decesului: 14 august 1956, Cluj

Studii:

• studiile primare în diferite orașe, unde a funcționat tatăl său ca medic militar (1895-1899);
• Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti (1899-1900; 1902-1905);
• Liceul „Carol I” din Craiova (1900-1902);
• Conservatorul Naţional de Muzică şi Declamațiune din București, secția vioară (1899-1900; 1904-1907);
• Facultatea de Medicină, Universitatea din București (1907-1916).

Titluri ştiinţifice: doctor în medicină şi chirurgie cu teza „Anatomia scoarței lobului frontal” (Bucureşti, 31 mart. 1916).

Activitate socio-profesională:

• la absolvire a fost angajat violonist în Orchestra de Cameră a Ministerului Instrucţiunii şi Cultelor (devenită Orchestra Filarmonică), dirijată de Grigoraş Dinicu (1907);
• preparator (1910) şi prosector (1911) la Catedra de anatomie a Institutului de Anatomie din Bucureşti;
• medic „extern” (1909-1912) și „intern” (1 mart. 1912 - 28 febr. 1916) al Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti;
• în perioada studenției a elaborat și publicat, singur sau în colaborare, peste 50 de lucrări și comunicări științifice;
• a luat parte la Războiul Balcanic, fiind mobilizat la serviciul militar (1913);
• a participat ca medic militar (căpitan în rezervă) la Primul Război Mondial (16 aug. 1916 - 31 mai 1918);
• medic secundar provizoriu al Eforiei Spitalelor: la Serviciul Medical de Copii (16 oct. - 16 nov. 1918) și în Serviciul Medical II din Ospiciul Mărcuţa (până la 1 aug. 1919);
• s-a căsătorit cu Ecaterina Iorga (8 mai 1919);
• profesor agregat (1919-1923) și profesor titular (1923-1947) la Catedra de Anatomie descriptivă şi topografică a Facultăţii de Medicină din Cluj;
• director al Institutului de Anatomie Descriptivă și Topografică din Cluj (1919-1946);
• a editat revista Clujul medical (1920); fondator, director și dirijor al Filarmonicii „Gheorghe Dima” din Cluj (1920-1925; 1934-1939);
• a făcut parte dintr-o orchestră de cameră (1920);
• profesor de anatomie la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj (1928);
• decan (1930-1931; 1940-1946) şi prodecan (1931-1932) al Facultăţii de Medicină din Cluj;
• mentor al unui cenaclu literar (la el acasă) la Cluj frecventat de Ion Vlasiu, Pavel Dan, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Eduard Mezincescu ş.a. (1930);
• iniţiator şi editor al revistei Darul vremii la care au colaborat Nicolae Iorga, Ion Agârbiceanu, Lucian Blaga, Elena Văcărescu, Sextil Puşcariu, Emil Giurgiuca, Ion Breazu, precum şi valoroşi plasticieni ca Pericle Capidan, Catul Bogdan, Romul Ladea, Aurel Ciupe ş.a. (1930);
• comisar al Guvernului pe lângă conducerea Operei Române din Cluj, apoi preşedinte al Consiliului de administraţie al Operei Române din Cluj (1933);
• director al Operei Române din Cluj (16 apr. 1934 - 1 apr. 1936);
• director al Teatrului Naţional din Cluj (1 apr. 1936 - 1940);
• a organizat sub președinția sa primul Congres de Antropologie și Arheologie preistorică (Cluj, 8-12 sept. 1937);
• a fost silit să părăsească conducerea Teatrului Naţional din Cluj şi să se refugiază alături de cadrele didactice ale Universității din Cluj la Sibiu, în perioada revizuirii teritoriale impuse de Germania (1940-1944);
• a condus seria nouă a revistei Luceafărul, la Sibiu (1941-1945);
• fondator și dirijor, la Sibiu, al Orchestrei Filarmonica Universitară și a unei echipe de teatru (1941-1944);
• director al ziarului Libertatea Ardealului (1944);
• a fost înlăturat de la catedră şi pensionat (1947);
• şi-a continuat activitatea de cercetare în cadrul laboratorului Catedrei de zoologie din Cluj şi a fost colaborator extern al Institutului de Fiziologie din Bucureşti (1951-1956);
• a regizat premierele operelor „Strigoii” de Mihail Andreescu-Skeletty şi „La drumul mare” de Constantin C. Nottara;
• a scris texte speciale pentru opereta „Văduva veselă” de Franz Lehár şi „Orfeu în Infern” de Jacques Offenbach;
• a scris peste 20 de piese de teatru;
• a publicat 6 volume de scrieri dramatice;
• a fost arestat de mai multe ori (prima arestare în 1947) și încarcerat (1952) trecând prin ororile închisorilor Gherla, Aiud, Văcăreşti;
• a fost eliberat (1954).

Debut:

• editorial cu volumul "Generalul Frangulea, semnat cu pseudonimul Sylvius Rolando (1925).

Afiliere:

• preşedinte al Societăţii Studenţilor în Medicină din Bucureşti (1914);
• întemeietor şi primul preşedinte al Societăţii Române de Antropologie din Cluj (10 apr. 1933);
• președinte al Comitetului de inițiativă pentru constituirea secţiei Eparhiale - Cluj, al Asociaţiei „Frăția Ortodoxă Română” (1933);
• vicepreședinte al Consiliului secției Eparhiale Cluj a Asociației „Frăția Ortodoxă Română” (1933);
• membru al Societăţii de Biologie şi Societăţii de Antropologie din Paris (1933);
• fondator şi primul preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Români din Ardeal (mai 1936);
• membru al Societăţii Scriitorilor Români din Bucureşti (18 mai 1941);
• membru de onoare post mortem al Academiei de Științe medicale din România (mart. 1994).

Performanţe:

• primul profesor şi întemeietorul Școlii de anatomie la Facultatea de Medicină din Cluj;
• autorul primului tratat de anatomie umană în limba română (1923).

Premii - Distincţii – Decoraţii:

• Premiul Academiei Române pentru romanul „Ne leagă pământul” (1927);
• medalia „Răsplata muncii pentru învăţământ”, clasa I (1945);
• Ordinul „Steaua României” în grad de Comandor;
• Ordinul „Meritul cultural” în grad de Cavaler.

Colaborări la publicaţii:

• Analele Academiei Române, Analele Institutului “V. Babeş” (Bucureşti), Ardealul medical, Buletinul energetic şi biopolitic, Contrapunct, Clujul medical, Familia, Gând românesc, Gândirea, Laboratorul de anatomie, Libertatea Ardealului, Luceafărul, Mişcarea medicală română, Pagini literare, Plaiuri româneşti, Reacţiunea literară, Revista Fundaţiilor Regale, Revista ştiinţelor O.R.L. (Cluj), România Nouă, Spitalul, Universul literar, Viaţa românească.

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008, Galaţi, Axis Libri, 2009.

Resurse electronice

• BÂRSU, CRISTIAN. Fighting for Anatomy. Overview regarding two prestigious Romanian anatomists of the 20th century: Victor Papilian and Grigore T. Popa. În: Romanian Journal of Morphology and Embryology [online], vol. 57, nr. 1, 2016, p. 331-337 : fotogr. [citat 31 ianuarie 2020].[1]
• CONSTANTINESCU, RICHARD. Grigore T. Popa și Victor Papilian între „Juriu de onoare” și polemică. În: Revista medicală română [online], vol. 58, nr. 2, 2011, p. 37-40. [citat 28 aprilie 2020].[2]
• Papilian, Victor : [fișă biobibliografică]. În: Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj [online] : Personalități doljene. [citat 28 aprilie 2020].[3]
• ȘTEFĂNESCU, CRISTACHE. Prof. dr. Victor Papilian. În: Revista Memoria [online], nr. 66-67(1-2), 2009. [citat 28 aprilie 2020]. [4]
• Victor Papilian : [fotografie]. În: Biblioteca Digitală BCU Cluj [online] : Materiale iconografice. [citat 28 aprilie 2020]. [5]
• Victor Papilian 61. În: Muzeul Național al Literaturii Române [online].[citat 28 aprilie 2020]. [6]

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z