Difference between revisions of "Ionel Fernic"

Line 14: Line 14:
  
 
:'''Studii:'''
 
:'''Studii:'''
:*Clasele primare la Şcoala Evanghelică Lutherană din Bucureşti;
+
:*clasele primare la Şcoala Evanghelică Lutherană din Bucureşti;
 
:*Liceul „Vasile Alecsandri”din Galaţi (1912-1920);
 
:*Liceul „Vasile Alecsandri”din Galaţi (1912-1920);
:*Studii muzicale la Galaţi cu Theodor Fuchs (pian, teorie-solfegiu, armonie) şi la Bucureşti cu Iosif Paschill (pian, armonie);
+
:*studii muzicale la Galaţi cu Theodor Fuchs (pian, teorie-solfegiu, armonie) şi la Bucureşti cu Iosif Paschill (pian, armonie);
:*Stagiul militar la Şcoala de ofiţeri în rezervă de infanterie din Ploieşti (1924);
+
:*studii de artă dramatică la Conservatorul din Bucureşti, cu Ion Soreanu şi Aristide Demetriad (1930);
:*Studii de artă dramatică la Conservatorul din Bucureşti, cu Ion Soreanu şi Aristide Demetriad (1930);
 
 
:*Şcoala de pilotaj de la Băneasa (brevet de pilot în 1935).
 
:*Şcoala de pilotaj de la Băneasa (brevet de pilot în 1935).
  
 
:'''Activitate socio-profesională:'''
 
:'''Activitate socio-profesională:'''
 
:*actor la Teatrul Naţional din Bucureşti şi în trupele lui Ion Cigalia, Ion Manolescu etc;
 
:*actor la Teatrul Naţional din Bucureşti şi în trupele lui Ion Cigalia, Ion Manolescu etc;
 +
:*stagiul militar la Şcoala de ofiţeri în rezervă de infanterie din Ploieşti (1924);
 
:*pianist la cinematograful „Modern”din Ploieşti;
 
:*pianist la cinematograful „Modern”din Ploieşti;
 
:*a tradus catrene ale poetului persan Oman Khayyam (1931);
 
:*a tradus catrene ale poetului persan Oman Khayyam (1931);
Line 28: Line 28:
 
:*comandant al Şcolii de Aviaţie Civilă a Asociaţiei Române pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA) din Cernăuţi (1937-1938);
 
:*comandant al Şcolii de Aviaţie Civilă a Asociaţiei Române pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA) din Cernăuţi (1937-1938);
 
:*a semnat texte de muzică uşoară, reviste şi comedii muzicale;
 
:*a semnat texte de muzică uşoară, reviste şi comedii muzicale;
:*fondator al revistei satirice „Să nu te superi că te-njur”;
+
:*fondator al revistei satirice ''Să nu te superi că te-njur'';
 
:*a compus peste 400 de romanţe şi tangouri;
 
:*a compus peste 400 de romanţe şi tangouri;
 
:*a publicat volumul de schiţe „Misterele din Mizil” (1927), volumul de poezii „Prăpăstii” (1928), precum şi volumul de legende populare „Gruia cel voinic şi Moş Novac, tatăl său”.
 
:*a publicat volumul de schiţe „Misterele din Mizil” (1927), volumul de poezii „Prăpăstii” (1928), precum şi volumul de legende populare „Gruia cel voinic şi Moş Novac, tatăl său”.

Revision as of 13:31, 4 February 2021

Compozitor, aviator şi scriitor

„Cheia fericirii am găsit-o în această simplă frază: să ai tot ce vrei şi să mai doreşti încă ceva.”
Ionel Fernic - aviator, compozitor

Prezentare

Ionel Fernic şi Smaranda Brăescu lângă avionul acesteia (23 martie 1938). Colecţia G-ral Neculai Staicu-Buciumeni
Personalitate complexă, cunoscut mai ales datorită romanţelor şi tangourilor sale, Ionel Fernic a fost deopotrivă prozator, traducător, ziarist, epigramist, prelucrător de folclor, compozitor, şef de orchestră, profesor de vioară, actor, pianist, cântăreţ bisericesc şi aviator. A fost, după aprecierea unora, creatorul muzicii uşoare româneşti şi deschizător de pârtie pentru mulţi compozitori români.
Într-o perioadă când muzica uşoară venea din apus, Fernic a apărut, cel dintâi, să-şi aştearnă pe clape aleanul sufletului de permanent îndrăgostit. Trubadur al zărilor albastre, compozitor de mare talent şi pasionat aviator şi paraşutist, Ionel Fernic a fost acela care a încântat inimile multora cu muzica şi zborurile sale. Din oraşul natal a adunat în suflet fascinantul cântec al valurilor bătrânului Danubiu. Plecat din Galaţi la Ploieşti pentru o vreme, iar mai apoi în Capitală, „la luptă crâncenă cu viaţa”, cum îi plăcea să spună, Fernic îşi urmează dorinţa „de a se descătuşa de tăriile pământului, de a-şi găsi suprema fericire în înaltul nepătruns al azurului”.
Și-a uimit profesorii de zbor, câştigându-şi în timp record galoanele de as al înălţimilor, de temerar pilot şi paraşutist, distins pentru meritele sale cu „Virtutea aeronautică”. Mari interpreţi de muzică i-au recunoscut sensibilitatea sufletească şi talentul cu care s-a născut şi pe care l-a cultivat, muncind fără oprire.

Biografie

Data şi locul naşterii: 29 mai 1901, Târgovişte
Data şi locul decesului: 22 iulie 1938, comuna Doroteia, judeţul Câmpulung (Suceava)[1]
Studii:
  • clasele primare la Şcoala Evanghelică Lutherană din Bucureşti;
  • Liceul „Vasile Alecsandri”din Galaţi (1912-1920);
  • studii muzicale la Galaţi cu Theodor Fuchs (pian, teorie-solfegiu, armonie) şi la Bucureşti cu Iosif Paschill (pian, armonie);
  • studii de artă dramatică la Conservatorul din Bucureşti, cu Ion Soreanu şi Aristide Demetriad (1930);
  • Şcoala de pilotaj de la Băneasa (brevet de pilot în 1935).
Activitate socio-profesională:
  • actor la Teatrul Naţional din Bucureşti şi în trupele lui Ion Cigalia, Ion Manolescu etc;
  • stagiul militar la Şcoala de ofiţeri în rezervă de infanterie din Ploieşti (1924);
  • pianist la cinematograful „Modern”din Ploieşti;
  • a tradus catrene ale poetului persan Oman Khayyam (1931);
  • pilot de aviaţie în Galaţi şi Bucureşti (1936-1938);
  • comandant al Şcolii de Aviaţie Civilă a Asociaţiei Române pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA) din Cernăuţi (1937-1938);
  • a semnat texte de muzică uşoară, reviste şi comedii muzicale;
  • fondator al revistei satirice Să nu te superi că te-njur;
  • a compus peste 400 de romanţe şi tangouri;
  • a publicat volumul de schiţe „Misterele din Mizil” (1927), volumul de poezii „Prăpăstii” (1928), precum şi volumul de legende populare „Gruia cel voinic şi Moş Novac, tatăl său”.
Afiliere:
  • membru al Societăţii Compozitorilor Români (15 dec. 1930).
Performanţe:
  • unul dintre creatorii muzicii uşoare româneşti;
  • primul traducător al poetului persan Omar Khayyam.
Distincţii – Decoraţii:
  • Crucea de aur a Ordinului „Virtutea Aeronautică”, fiind medaliat de însuşi regele Carol al II-a (1938).

Note

  1. Corpul neînsufleţit a fost adus la Bucureşti şi incinerat pe 29 iulie la Crematoriul „Şerban Vodă”. Pe 20 iulie 1984 urna funerară a lui Fernic a fost adusă la Cimitirul Ghencea-militar şi depusă în cadrul unei ceremonii în mormântul fostului locotenent-colonel Traian Dumitrescu-Popa, aviator şi recordman internaţional la paraşutism.

Legături externe

  • Țeposu, Otilia. Vânătorul de vise - Ionel Fernic. În: Fromula as [online], nr. 1385, 27 sept. - 3 oct. 2019.[1]

Surse

Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008, Galaţi, Axis Libri, 2009.
A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z