Difference between revisions of "Emil Maur-Passini"
| Line 1: | Line 1: | ||
<div style="text-align: justify;"> '''''Poet, publicist''''' | <div style="text-align: justify;"> '''''Poet, publicist''''' | ||
| − | :::::''''' | + | :::::'''''„Vei avea prilej în viață, să găsești pietre scumpe și în noroioul social, în care nevoile ne fac, uneori, să coborîm.”''''' |
[[ File:Maur autogr.jpg |thumb|200px|Autograf Emil Mauri]] | [[ File:Maur autogr.jpg |thumb|200px|Autograf Emil Mauri]] | ||
[[ File:Maur.jpg |thumb|200px|'''Emil Maur''' - poet, publicist]] | [[ File:Maur.jpg |thumb|200px|'''Emil Maur''' - poet, publicist]] | ||
== Prezentare == | == Prezentare == | ||
| − | :Născut la Galați, într-o familie de elvețieni, de origine franco-italiană, Emil Maur, „familiarizat prin decenii de cetire cu toată literatură românească”,a devenit, prin întreaga sa creație poetică și publicistică, un „cântăreț al Galațiului”, un nume consacrat în viața culturală a orașului de la Dunăre. „În contextul mişcării spirituale a oraşului Galaţi din primele decenii ale veacului nostru, se remarcă ca personalitate distinctă, de mare originalitate şi autentică savoare de boemă, scriitorul şi publicistul Emil Maur, discipol al | + | :Născut la Galați, într-o familie de elvețieni, de origine franco-italiană, Emil Maur<ref>Pseudonime: Emar, Othelo, Pass, Passin, Eugen Passini, Emil Passini, Eug. Pass., Maur.<.ref>, „familiarizat prin decenii de cetire cu toată literatură românească”,a devenit, prin întreaga sa creație poetică și publicistică, un „cântăreț al Galațiului”, un nume consacrat în viața culturală a orașului de la Dunăre. „În contextul mişcării spirituale a oraşului Galaţi din primele decenii ale veacului nostru, se remarcă ca personalitate distinctă, de mare originalitate şi autentică savoare de boemă, scriitorul şi publicistul Emil Maur, discipol al lui Macedonski, căruia i-a fost fidel prin scrisul, dar mai ales prin alura sa, în calitate de conducător de cenaclu sau redactor al unor publicaţii de provincie”, consemna profesorul și istoricul literar D. D. Șoitu, cel care s-a ocupat, în principal, de opera literară a poetului, și tot el aprecia că, „prin opera sa poetică,Maur ni se dezvăluie ca un revelator al eului, un liric, prin excelenţă subiectiv, deşi idealurile şi reflecţiile sale sînt permanent şi organic integrate în existenţa obiectivă. Romantic vizionar, el a năzuit spre o lume mai bună, a încercat chiar să depăşească linia de mijloc a vieţii, repudiind vulgarul, convenţionalul; în centrul existenţei, Maur a văzut totdeauna omul, pe care voit l-a confundat cu propriul său eu”. |
| − | lui Macedonski, căruia i-a fost fidel prin scrisul, dar mai ales prin alura sa, în calitate de conducător de cenaclu sau redactor al unor publicaţii de provincie”, consemna profesorul și istoricul literar D. D. Șoitu, cel care s-a ocupat, în principal, de opera literară a poetului, și tot el aprecia că, „prin opera sa poetică, | ||
| − | Maur ni se dezvăluie ca un revelator al eului, un liric, prin excelenţă subiectiv, deşi idealurile şi reflecţiile sale sînt permanent şi organic integrate în existenţa obiectivă. Romantic vizionar, el a năzuit spre o lume mai bună, a încercat chiar să depăşească linia de mijloc a vieţii, repudiind vulgarul, convenţionalul; în centrul existenţei, Maur a văzut totdeauna omul, pe care voit l-a confundat cu propriul său eu”. | ||
:Asemănarea poetului cu discipolul său, Macedonski, a fost remarcată de poetul [[Valeriu Gorunescu]], unul dintre cei care l-au cunoscut pe Emil Maur în ultima perioadă a existenței sale în România, și care își amintea astfel prima întâlnire cu poetul: ''„maestrul m-a fixat cu ochi cercetători, acoperiţi de nişte ochelari pince nez, cu părul pe deasupra frunţii ras, râvnind o chelie ce nu exista. M-a izbit de la început asemănarea lui cu poetul Alexandru Macedonski. Şi nu mă înşelam: Emil Maur a fost unul dintre tinerii de odinioară apreciat de poetul rondelurilor, cum a fost preţuit şi de Ovid Densuşianu, în revista căruia, [[Vieaţa nouă]], a publicat multe poezii în decurs de câţiva ani”''. | :Asemănarea poetului cu discipolul său, Macedonski, a fost remarcată de poetul [[Valeriu Gorunescu]], unul dintre cei care l-au cunoscut pe Emil Maur în ultima perioadă a existenței sale în România, și care își amintea astfel prima întâlnire cu poetul: ''„maestrul m-a fixat cu ochi cercetători, acoperiţi de nişte ochelari pince nez, cu părul pe deasupra frunţii ras, râvnind o chelie ce nu exista. M-a izbit de la început asemănarea lui cu poetul Alexandru Macedonski. Şi nu mă înşelam: Emil Maur a fost unul dintre tinerii de odinioară apreciat de poetul rondelurilor, cum a fost preţuit şi de Ovid Densuşianu, în revista căruia, [[Vieaţa nouă]], a publicat multe poezii în decurs de câţiva ani”''. | ||
:Majoritatea exegeților care au fost preocupați de activitatea sa publicistică și literară nu au menționat faptul că Emil Maur a fost cel care s-a îngrijit de apariția, sub patronajul lui [[Corneliu V. Botez]], a publicației ''Mihail Eminescu: Foaie comemorativă'', „număr unic apărut cu prilejul desvălirii monumentului marelui poet în ziua de 16 octombrie în orașul Galați”, publicația având menționată, în frontispiciu, adresa redacției și administrației, str. Elena Doamna nr. 9, domiciliul poetului. | :Majoritatea exegeților care au fost preocupați de activitatea sa publicistică și literară nu au menționat faptul că Emil Maur a fost cel care s-a îngrijit de apariția, sub patronajul lui [[Corneliu V. Botez]], a publicației ''Mihail Eminescu: Foaie comemorativă'', „număr unic apărut cu prilejul desvălirii monumentului marelui poet în ziua de 16 octombrie în orașul Galați”, publicația având menționată, în frontispiciu, adresa redacției și administrației, str. Elena Doamna nr. 9, domiciliul poetului. | ||
| Line 21: | Line 19: | ||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | + | ||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
Studii: | Studii: | ||
| − | | + | |
Activitate socio-profesională: | Activitate socio-profesională: | ||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
Afiliere: | Afiliere: | ||
| − | + | ||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
Colaborări la publicaţii: Acțiunea, Colinda, Cosînzeana (Orăștie), Cotidianul | Colaborări la publicaţii: Acțiunea, Colinda, Cosînzeana (Orăștie), Cotidianul | ||
(București), Cronicarul (București), Cuvântul Galaților, Dunărea, Dunărea | (București), Cronicarul (București), Cuvântul Galaților, Dunărea, Dunărea | ||
| Line 70: | Line 37: | ||
| − | 36 | + | 36 |
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
37 Dată confirmată de soția sa, Valerica Passini-Maur, în corespondența cu Vasile Hondrilă și de necrologul | 37 Dată confirmată de soția sa, Valerica Passini-Maur, în corespondența cu Vasile Hondrilă și de necrologul | ||
din Tribune de Genève. | din Tribune de Genève. | ||
| Line 93: | Line 53: | ||
2013, p. 213. | 2013, p. 213. | ||
== Biografie == | == Biografie == | ||
| − | :'''Data şi locul naşterii:''' | + | :'''Data şi locul naşterii:''' 29 martie 1885<ref>Anul de naştere al scriitorului apare în diverse surse ca fiind 1884 sau 1886. Data reală a naşterii (pe stil vechi) apare în dosarul din arhivele elveţiene şi în Registrul de botez al Parohiei Romano-Catolice pe anii 1880-1887, Arhiva Parohiei Romano-Catolice „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” Galaţi, unde, la poziţia 33 din lista anului 1886, apare menţiunea: „P. Daniel Pietrobono baptizavit infantem natum die 29 Martii anno Dni 1885 ex illeg. thoro Francisci Mauri et Paulinae Amalia Passini, cui imposita fuere nomina Aemilius, Marius, Eugenius Franciscus. Patrinus fiut Eugenius Schacherl”. Este menţionată şi data botezului: 28 martie 1886.</ref>, [[Galaţi]] |
| − | :'''Data şi locul decesului:''' | + | :'''Data şi locul decesului:''' 7 octombrie 1963<ref>Dată confirmată de soția sa, Valerica Passini-Maur, în corespondența cu Vasile Hondrilă și de necrologul din ''Tribune de Genève''.</ref>, Geneva |
:'''Studii:''' | :'''Studii:''' | ||
| − | :* | + | :*Liceul German Evanghelic din Galaţi. |
| + | |||
:* | :* | ||
:'''Activitate socio-profesională:''' | :'''Activitate socio-profesională:''' | ||
| − | :* | + | :*a organizat, la Galați, un festival literar sub titulatura „Festivalul numărului 13”, în sala Teatrului Papadopol, având concursul poetului Al. Macedonski și patronat de avocatul Ion Bastache (13 ian. 1913); |
| + | :*a editat, împreună cu poeta Alexandrina Scurtu, revistele ''Dunărea'' (Galaţi, 1919) şi ''Flori de câmp'' (Brăila); | ||
| + | :*redactor la cotidianul ''Înainte (Galații Noi)''; | ||
| + | :*redactor pentru Galați al publicației ''Cotidianul'', ziar independent de informații (1925); | ||
| + | :*corespondent al ziarului ''Universul''; | ||
| + | :*jurnalist la cotidienele ''Galații Noi'' şi ''Vocea Galaţilor'' (1935); | ||
| + | :*a tradus din operele scriitorilor Maxim Gorki, August Strindberg, Bodo Wildberg; | ||
| + | :*s-a stabilit în Elveţia, ţara de origine a familiei sale (sept. 1954). | ||
:'''Afiliere:''' | :'''Afiliere:''' | ||
| − | :* | + | :*membru (1919) și vicepreședinte (13 mart. 1933) al Sindicatului Ziariștilor din Galați; |
| + | :*secretar al Asociației profesionale „Cercul corespondenților de ziare din Brăila” (1920); | ||
| + | :*membru al Cenaclului Literar Artistic, găzduit în casa poetului C. Z. Buzdugan. | ||
| + | |||
:'''Distincţii - Decoraţi:''' | :'''Distincţii - Decoraţi:''' | ||
Revision as of 09:29, 10 January 2022
Poet, publicist
- „Vei avea prilej în viață, să găsești pietre scumpe și în noroioul social, în care nevoile ne fac, uneori, să coborîm.”
Prezentare
- Născut la Galați, într-o familie de elvețieni, de origine franco-italiană, Emil MaurCite error: Closing
</ref>missing for<ref>tag, Galaţi - Data şi locul decesului: 7 octombrie 1963[1], Geneva
- Studii:
- Liceul German Evanghelic din Galaţi.
- Activitate socio-profesională:
- a organizat, la Galați, un festival literar sub titulatura „Festivalul numărului 13”, în sala Teatrului Papadopol, având concursul poetului Al. Macedonski și patronat de avocatul Ion Bastache (13 ian. 1913);
- a editat, împreună cu poeta Alexandrina Scurtu, revistele Dunărea (Galaţi, 1919) şi Flori de câmp (Brăila);
- redactor la cotidianul Înainte (Galații Noi);
- redactor pentru Galați al publicației Cotidianul, ziar independent de informații (1925);
- corespondent al ziarului Universul;
- jurnalist la cotidienele Galații Noi şi Vocea Galaţilor (1935);
- a tradus din operele scriitorilor Maxim Gorki, August Strindberg, Bodo Wildberg;
- s-a stabilit în Elveţia, ţara de origine a familiei sale (sept. 1954).
- Afiliere:
- membru (1919) și vicepreședinte (13 mart. 1933) al Sindicatului Ziariștilor din Galați;
- secretar al Asociației profesionale „Cercul corespondenților de ziare din Brăila” (1920);
- membru al Cenaclului Literar Artistic, găzduit în casa poetului C. Z. Buzdugan.
- Distincţii - Decoraţi:
Note
- ↑ Dată confirmată de soția sa, Valerica Passini-Maur, în corespondența cu Vasile Hondrilă și de necrologul din Tribune de Genève.
Fişier de autoritate
Surse
- TOPORAŞ, CAMELIA; BEZMAN, TENA; IRIMIA, ROCSANA; PRICOPI, OTILIA. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2018 - 2019. Galaţi, Axis Libri, 2019.
Referinţe
Emil Maur a fost un ambiţios (un autodidact), s-a zbătut cu viaţa, având ca armă, un «penel», modest, dar hotărât să-şi formuleze gândurile, în proză sau în versuri. (Livia Ciupercă)
Și totuși acest poet este un necunoscut... Nu ne surprinde. Toți artiștii adevărați sunt inadaptabili. Sunt singuratici. Iar atingerea lor cu pământul este individuală. Marea lor conștiință îi îndepărtează de toate micile contingențe și îi desgustă de tot ce este socoteală. Ei sunt ca stelele: trebue să te înalți ca să le vezi. Câți aștri sunt încă necunoscuți în imensitatea universului? (George Mihail Vlădescu)
