Difference between revisions of "Alexandru Jula"

„Mă face să zâmbesc orice motiv demn de zâmbet. Am luat viaţa aşa cum e, cu bunele şi relele. Am ştiut că voi plânge şi voi râde. Trăiesc momentul! Cânt, citesc, râd, plâng, iar cânt, mă distrez cu familia, cu prietenii, călătoresc, cânt şi tot aşa! Adică aşa trece viaţa! Sincer, eu cred că trebuie să-ţi faci mereu de lucru, pentru ca să nu ai timp să mori...”

Autograf Alexandru Jula

ALEXANDRU JULA - interpret de muzică uşoară

Prezentare

Alexandru Jula a fost un cântăreţ minunat şi o arhivă vie în ceea ce priveşte muzica uşoară, istoria şi întâmplările sale, orice discuţie cu acesta transformându-se într-o poveste adevărată, depănată cu spirit şi antren de cel care a avut prilejul să încânte atâţia spectatori cu melodii devenite tot atâtea şlagăre ale muzicii uşoare româneşti.

Născut în oraşul Şimleu Silvaniei din judeţul Sălaj, într-o familie de „ţărani români, curaţi la suflet şi sănătoşi la minte”, după cum mărturiseşte solistul, a fost cel de-al patrulea copil, mezinul familiei, trăind fericirea şi puritatea primilor ani ai copilăriei în împrejurimile oraşului natal, „cutreierând grădinile, livezile şi viile” şi descoperind pasiunea pentru muzică:

„Ca orice ficior, Alexandru a cântat de copil: cântece tradiţionale din zonă. Era ascultat, cu drag, la serbări şi la manifestările artistice săteşti. Cântecul popular făcea parte din fiinţa lui, se născuse cu el, nu-l simţea ca pe ceva exterior, îi curgea prin vene odată cu sângele. Parcă nici nu era muzică, era existenţa însăşi.”^[1]

Prima sa întâlnire cu muzica uşoară l-a marcat profund, amintirea acelei nopţi a anului 1943 din gara din Turda, când un ostaş a început să cânte melodia ,,Să nu ne despărţim, şi viaţa mea s-o leg de-a ta”, devenind un moment drag sufletului său:

„... melodia îmi pătrundea în fiecare fibră a fiinţei mele. Am simţit «ceva» ciudat în tot organismul, un fior din cap până-n picioare. Îmi era un frig plăcut şi mi s-a făcut pielea de găină. Mai târziu, am realizat că acesta era fiorul pe care ţi-l dă o piesă de muzică uşoară adevărată. Aşa m-am întâlnit prima oară cu muzica...”^[2]

Acel fior i-a marcat atât de profund existenţa încât, atunci când la 15 ani soţul sorei sale i-a adus o chitară, a încercat să înveţe singur să cânte, după un an beneficiind şi de îndrumarea profesorului Ştefan Răduţ, cel care avea să devină mai târziu dirijor la Teatrul de Estradă din Deva, Alexandru Jula ajungând să fie supranumit în scurt timp în oraş „băiatul cu chitara”.

Respectând dorinţa tatălui, a urmat o şcoală tehică, dar, atras de muzică şi de viaţa artistică, a cântat în corul liceului, vocea sa fiind remarcată de profesorul Marius Cuteanu, dirijor şi compozitor, care a contribuit la formarea a numeroase generaţii de profesori de muzică şi de cântăreţi. În perioada anilor de liceu, a avut o bogată activitate artistică, interpretând melodii aparţinând diverselor genuri muzicale la serbările şcolare, unul dintre primele spectacole la care a participat având loc la moşia de la Bădăcin, proprietate a familiei lui Iuliu Maniu.

Era tânăr când a poposit la Galaţi, unde, după ce a admirat Dunărea, s-a îndreptat spre Teatrul de Estradă pentru a urmări spectacolul „Sugestii şi reclamaţii”. Ceea ce a văzut l-a convins să se prezinte a doua zi în faţa directorului teatrului, solicitând angajarea, şi, după multe insistenţe, a fost primit „provizoriu” în rândurile angajaţilor teatrului. Regretatul compozitor gălăţean Aurel Manolache, directorul Teatrului Muzical din Galaţi de la acea vreme, rememorând momentul, şi-l amintea pe acel „tânăr sfios sosit de pe meleagurile bistriţene” care l-a captivat cu vocea sa şi care a devenit apoi unul dintre bunii săi prieteni, de care l-a legat printre altele şi începuturile unei strânse şi durabile colaborări artistice. Aceasta şi pentru că Alexandru Jula s-a numărat printre artiştii pe care maestrul Aurel Manolache i-a adunat în jurul său, valori autentice, care au format noua echipă a Teatrului Muzical din Galaţi.

Fiu adoptiv al Galaţiului, Alexandru Jula puncta într-un interviu pentru revista Dunărea de Jos momentul hotărârii de a se stabili în oraşul de la Dunăre: „am plecat în această aventură cu entuziasmul tinereţii şi cu nestăvilita mea dragoste pentru muzică [...] am ales să fiu gălăţean şi aşa am rămas”.

A întreprins numeroase turnee, în ţară şi peste hotare, interpretând sute de melodii, din cele mai diverse genuri, acompaniat de orchestre sub bagheta unor dirijori celebri: Alexandru Imre, Sile Dinicu, Edmond Deda, Victor Predescu, Ion Cristinoiu, Paraschiv Oprea. Pauzele dintre spectacole erau dedicate interviurilor sau momentelor de destindere din timpul partidelor de şah, cum îi mărturisea reporterului Titus Stoichiţoiu, lectura cărţilor dedicate lumii muzicii şi călătoriilor, alături de fotbal, fiind alte pasiuni ale artistului.

Considerat un „solist cu priză la public, apreciat pentru calităţile sale vocale şi scenice, pe care de fiecare dată le pune în slujba redării cât mai fidele a textului şi melodiilor pe care le înscrie în repertoriu”, Alexandru Jula a urcat pe scenă alături de nume de referinţă ale teatrului românesc: Cristina Stamate, Alexandru Lulescu, Nae Lăzărescu, Tamara Buciuceanu Botez, Mihai Fotino, Ștefan Tapalagă, Dem Rădulescu, Stela Popescu, Amza Pellea, Jean Constantin, Florin Piersic, Alexandru Arşinel, cât şi alături de interpreţi consacraţi ai muzicii româneşti: Gică Petrescu, Aura Urziceanu, Luigi Ionescu, Margareta Pâslaru, Lucreţia Ciobanu, Aurelian Andreescu, Doina Badea, Gil Dobrică, Cornel Constantiniu, Corina Chiriac, Dan Spătaru, Luminiţa Anghel, Ovidiu Komornyik, Mădălina Manole, Ileana Şipoteanu, Gabriel Dorobanţu, Vasile Şeicaru, Maria Dragomiroiu.

Repertoriul maestrului Alexandru Jula dovedeşte cu prisosinţă crezul căruia i s-a dedicat cu pasiune, acela de a se dărui în primul rând creaţiei româneşti de gen. A deschis şi şlefuit drumul spre o carieră muzicală multor altor tineri, care s-au dovedit a fi reale valori ale muzicii uşoare. Astfel, a realizat propriul spectacol pentru copii, cu care a străbătut ţara, melodiile compuse de Dumitru Lupu pentru aceste reprezentaţii fiind incluse în albumul „Cântaţi cu Bunicul”.

Figură emblematică a muzicii româneşti, Alexandru Jula este cunoscut şi pentru ciclul de spectacole sub genericul „Alexandru Jula şi prietenii”, proiect unic în România prin conceptul său, susţinut pe scena Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi, unde au fost prezente atât mari valori ale muzicii uşoare.

Cariera sa artistică extraodinară a fost confirmată prin numeroasele diplome, trofee şi distincţii primite, despre care artistul spunea: „Toate trofeele mă onorează, dar cel mai apropiat sufletului meu este «Premiul Naţional de Revistă», acordat la Constanţa, la Festivalul Naţional al Teatrelor de Revistă, în anul 2000. Îmi este atât de drag pentru că îl mai au doar doi artişti din România: Jean Constantin şi Mihai Maximilian”16. În alt context, vorbind despre acelaşi premiu, artistul declara: „este o dublă bucurie pentru că l-am luat eu şi, pe de altă parte, pentru că îl consider un omagiu adus artistului de revistă din provincie.”

Impresionanta carieră şi personalitate artistică a gălăţeanului Alexandru Jula a fost prezentată în cartea „Patrimoniul Muzical Românesc - Alexandru Jula” a jurnalistei Oana Georgescu, în seria „Maeştri ai muzicii”, apărută la Editura „Biblioteca Bucureştilor”, volumul ce poartă numele acestuia fiind cel de-al patrulea publicat, alături de cele dedicate lui Temistocle Popa, Cornel Fugaru şi Paul Urmuzescu.

De-a lungul carierei sale muzicale a interpretat muzică pop, disco, etno, cântece de petrecere, romanţe, balade, muzică populară, dar şi melodii pentru copii, multe dintre cântece fiind compuse de Dumitru Lupu, unul dintre cei mai fideli colaboratori ai săi, la acest repertoriu adăugându-se şi piese foarte apreciate din muzica internaţională.

Numărându-se printre artiştii entuziaşti care au scris istoria revistei gălăţene încă de la formarea ei, Alexandru Jula este, prin arta, profesionalismul şi devotamentul său faţă de actul artistic, o emblemă a Teatrului Muzical din Galaţi şi a muzicii uşoare româneşti, un nume reprezentativ pentru muzica şi teatrul de revistă din România, fapt demonstrat şi de includerea sa în paginile celei de-a 7-a ediţii a „Enciclopediei personalităţilor din România”.

Biografie

Data şi locul naşterii: 24 iulie 1934, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj

Data şi locul decesului: 3 iunie 2018, Galați

Studii:

• Liceul de Băieţi „Regele Ferdinand” (astăzi Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”) din Turda;
• Liceul „Simion Bărnuţiu” (astăzi Liceul Tehnologic „Dr. Ioan Ossian”) din Şimleu Silvaniei;
• Şcoala Medie Tehnică de Comerţ din Cluj (1951-1953);
• studii de chitară cu Ştefan Răduţ.

Activitate socio-profesională:

• angajat la Casa de Cultură „George Coşbuc” din Bistriţa (1 sept. 1953 - 1954);
• solist vocal la Teatrul de Estradă din Galaţi (1 oct. 1954 - nov. 1955);
• a fost încorporat pentru a-şi satisface stagiul militar la Garnizoana Gătaia, la graniţa cu Iugoslavia (15 nov. 1955 - 1957);
• a activat în timpul stagiului militar ca solist la Teatrul de Estradă al Armatei din Cluj Napoca, unde a jucat în premierele spectacolelor „În marş tineresc” (1956) şi „Mărţişoare pe portativ” (1957);
• a fost angajat în corul Teatrului de Operetă şi Estradă din Galaţi (1957);
• a format cu regretatul interpret Ionel Miron, coleg de teatru şi de scenă, duetul de succes „Jula şi Miron” (sept. 1957);
• a fost încadrat ca solist de muzică uşoară al Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi (1959);
• a colaborat cu Teatrul „Constantin Tănase” din Bucureşti (1965-1971), cu Teatrul „Fantasio” din Constanţa (1972-1980);
• a susţinut numeroase turnee în ţară, dar şi peste hotare;
• a colaborat cu Radiodifuziunea Română (din 1963), cu mai multe posturi de radio locale, cu posturi de televiziune locale, naţionale şi private;
• a jucat în numeroase spectacole colaborând cu diferite instituţii artistice din țară;
• realizator şi prezentator al emisiunii săptămânale „Jula şi prietenii” difuzată la TV Galaţi (din 2004);
• numele său a apărut pe afişele a peste 104 spectacole (1954-2004);
• a înregistrat peste 300 de piese pe albume audio şi în Fonoteca de Aur a Societăţii Române de Radiodifuziune;
• a semnat regia spectacolelor: „Atenţie piraţi”, „Batalion disciplinar muzical”, „Stop, la Hanul Piraţilor!”, „Un cântec şi-o glumă în lumea copiilor”, „ZIG–ZAG muzical” etc.

Premii (selectiv):

• Premiul „Vedeta teatrului muzical românesc” al revistei Vedete (4 mart. 1999);
• Premiul Naţional de Revistă „pentru întreaga activitate artistică în slujba Revistei româneşti” la cea de-a IX-a ediţie a Festivalului Naţional al Teatrelor de Revistă din România (nov. 2000);
• Premiul Municipiului Galaţi „pentru întreaga sa activitate artistică” (nov. 2001);
• Trofeul „Florile Recunoştinţei” la ediţia a 15-a a Festivalului - Concurs Naţional de Muzică Uşoară „Flori de mai” (Călăraşi, mai 2003);
• „Discul de Aur” pentru vânzări record (peste 10.000 de CD-uri vândute) a albumului „Selecţiuni” (oct. 2008).

Distincții - Decorații (selectiv):

• „Medalia Muncii” oferită de Consiliul de Stat (10 aug. 1964);
• Ordinul „Meritul Cultural” clasa a V-a, „pentru merite deosebite în activitatea muzicală” (12 sept. 1968);
• Medalia „25 de ani de la proclamarea Republicii” (1972);
• Medalia „30 de ani de la eliberarea României de sub dominaţia fascistă” (1974);
• „Ordinul Muncii” clasa a III-a (1974);
• Laureat al Concursului de creaţie şi interpretare de muzică uşoară românească ,,Melodii ‘79”;
• Diplomă „pentru valoroasa şi îndelungata activitate artistică pe scena liricului gălăţean, cu ocazia jubileului de 35 de ani” (1991);
• Diplomă de Excelenţă „pentru contribuţia excepţională la creşterea teatrului românesc de revistă” la ediţia a 7-a a Festivalului Naţional al Teatrelor de Revistă (nov. 1998);
• Diplomă de Excelenţă din partea Ministerului Culturii şi Cultelor (2000);
• Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor conferit prin Decret nr. 8 din 8 ian. 2004;
• Diploma de Onoare şi Trofeul Fundaţiei „ROMÂNIA 2000” (febr. 2011);
• Diplomă de Excelență și Cheia orașului Galați, pentru 60 de ani de activitate artistică, decernate de Primăria Municipiului Galați (sept. 2014);
• Discul Carierei pentru „60 de ani de muzică nemuritoare” oferit de Fundația Culturală „Nae Leonard” & Spiros Galați (sept. 2014).

Titluri onorifice:

• Titlul de „Cetăţean de Onoare” al Municipiului Galaţi (nov. 2002);
• Titlul de „Prieten al Mangaliei” pentru activităţile culturale desfăşurate în Sudul Litoralului (Mangalia, dec. 2008);
• Titlul de „Cetățean de Onoare” al orașului Șimleu Silvaniei, în semn de recunoaștere pentru întreaga sa carieră artistică (mart. 2015).

Note

1. ↑ Elis Râpeanu,„Alexandru Jula: Nu voi spune iubirii adio! Nicicând”, în Destine, Ploieşti, Tipo-Man, 2010, p. 161.
2. ↑ Ibidem, p. 162.

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

• Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2014, Galaţi, Axis Libri, 2015.

Referințe

• Vasile Arhire, director TVR Iaşi:

„Un om şi un artist cu o energie debordantă. Cu siguranţă aceasta provine din marea pasiune şi dragoste cu care face totul. Căldura sa este completată de sinceritatea cu care abordează orice problemă, chiar şi pe cele spinoase. Acesta este Alexandru Jula.”

• Cătălin Crişan:

„Alexandru Jula nu îmbătrâneşte niciodată, pentru că a ştiut să se păstreze tânăr, datorită unei reţete foarte simple: tinereţea sufletului său şi dorinţa de a fi mai bun, cu fiecare zi ce trece. Deşi viaţa l-a încercat de multe ori, a ştiut să treacă peste greutăţi, a privit înainte fără frică, cu dragoste şi dorinţa de a trăi, de a cânta şi de a învinge. Oamenii aceştia n-ar trebui să îmbătrânească niciodată! Alexandru Jula nu cântă muzică veche sau muzică nouă, cântă muzică bună, de suflet. Îi recunoşti timbrul imediat şi îţi transmite căldură, bunătate, melodicitate.”

• Aurel V. Zgheran:

„Alexandru Jula este un interpret de muzică uşoară românească pentru care cântecul e încă un suflet dat de Dumnezeu! Fermecată de chemarea iubirii, vocea lui tremură drumurilor fără pulbere ale Dunării.”

• Jean Badea, secretar literar al Teatrului „Fantasio” din Constanţa:

„Sandu Jula face parte din acea rară stirpe a artiştilor născuţi pentru a fi apreciaţi şi iubiţi nu de un compozitor, de un director de teatru sau de un cronicar, ci de un public multiplicat la scara unei întregi ţări.”

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z