Difference between revisions of "Țiglina 1"
| Line 13: | Line 13: | ||
În 1836 s-au făcut noi cercetări la Gherghina, şi în 1838 s-au descoperit aici mai bine de 3.700 monede de argint de la diferiţi împăraţi romani, cu inscripţia Galaţii, fapt ce insuflă presupunerea că aici ar fi fost la început oraşul Galaţi. | În 1836 s-au făcut noi cercetări la Gherghina, şi în 1838 s-au descoperit aici mai bine de 3.700 monede de argint de la diferiţi împăraţi romani, cu inscripţia Galaţii, fapt ce insuflă presupunerea că aici ar fi fost la început oraşul Galaţi. | ||
<div style="text-align: justify;"> | <div style="text-align: justify;"> | ||
| − | După distinsul filo-român Vaillant, care a vizitat localitatea în al 5-lea deceniu al secolului nostru, această cetate a fost ocupată de romani în perioada domniei Antoninilor şi în apropierea ei trebue să fi fost o mare olărie, de unde şi denumirea de Ţiglina (de la tegidina, ţiglă romană). <ref> Pacu, Moise N., „Cartea județului Covurluiu : Note geografice, istorice şi in deosebi statistice” , </ref> | + | După distinsul filo-român Vaillant, care a vizitat localitatea în al 5-lea deceniu al secolului nostru, această cetate a fost ocupată de romani în perioada domniei Antoninilor şi în apropierea ei trebue să fi fost o mare olărie, de unde şi denumirea de Ţiglina (de la tegidina, ţiglă romană). <ref> Pacu, Moise N., „Cartea județului Covurluiu : Note geografice, istorice şi in deosebi statistice” - vol I. Bucuresci: Stabilimentul Grafic I.V. Socecu, 1891 </ref> |
<li> '''Localizare''' | <li> '''Localizare''' | ||
<div style="text-align: justify;"> | <div style="text-align: justify;"> | ||
Revision as of 06:42, 29 September 2022
Sursa: Primăria municipiului Galați
- Scurt istoric
- Toponimie
Gherghina, (Ghertina, Tirighina, Ţiglina 1). Acesta e numele unei înălţimi insemnate de pământ, aflate pe malul stâng al Siretului, în apropiere de gura acestuia, lângă staţia de drum de fer Bărboşi, şi unde în vechime a fost o mare cetate zidită de împăratul Traian, care cetate s’ar fi numit după unii Caput Bovis (capul Boului), de unde şi-ar fi luat şi Moldova marca sa, iar după alţii Contra-Dinogetia sati Turris Trajani. Numirea de Gherghina i s-a dat mai în urmă.
În anul 1703, sub domnia lui Constantin Duca, precum arată prinţul Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei, s-au găsit cele dintâi ruini ale acestei cetăţi: statui şi lespezi de marmoră cu inscripţii romane, ce indică neîndoios că Traian este fundatorul ei.
În 1836 s-au făcut noi cercetări la Gherghina, şi în 1838 s-au descoperit aici mai bine de 3.700 monede de argint de la diferiţi împăraţi romani, cu inscripţia Galaţii, fapt ce insuflă presupunerea că aici ar fi fost la început oraşul Galaţi.
După distinsul filo-român Vaillant, care a vizitat localitatea în al 5-lea deceniu al secolului nostru, această cetate a fost ocupată de romani în perioada domniei Antoninilor şi în apropierea ei trebue să fi fost o mare olărie, de unde şi denumirea de Ţiglina (de la tegidina, ţiglă romană). [1]
- Localizare
Situat în zona central-estică a municipiului Galați, se învecinează la nord cu Țiglina 2, la nord-est cu Mazepa 2, la sud-vest cu Micro 21, Micro 19 și Micro 17.
- Instituții publice
Agenția pentru Protecția Mediului
Complexul Muzeal de Științele Naturii
Inspectoratul Teritorial de Muncă
- Restaurante, pizzerii, puburi, baruri, cluburi, cafenele, cofetării și patiserii
Amadeus • Gaffino • Hazard • Helios • Hera • Riverside Restaurant & Pub • Spartan • Restaurant Suisse Galati - Food, Bar & Grill • Full House • Jonnys Pizza&Grill • 55 Pub
- Biserici
Biserica „Sfântul Ioan Casian şi Sfântul Gherman” • Biserica "Pogorârea Sfântului Duh"
- Centre comerciale
- Secții de poliție
- Unități medicale
- Unități de învățământ
Colegiul Naţional „Al. I. Cuza” • Colegiul Naţional „Mihail Kogălniceanu” • Liceul Teoretic ”Emil Racoviță”
- Biblioteci
Biblioteca Județeană ” V.A. Urechia” Galați - Filiala Nr. 1
- Librării
- Parcuri
Orăşelul Copiilor • Parcul „Corneliu Coposu” • Grădina Botanică
- Mijloace de transport în comun
Fiind un cartier poziționat în zona cvasicentrală a orașului, reprezintă un punct rutier important.
Trasee: Traseul 9, Traseul 10,Traseul 11, Traseul 16, Traseul 20,Traseul 23, Traseul 29, Traseul 33, Traseul 105, Traseul 102, Traseul 104 - Localizare
- ↑ Pacu, Moise N., „Cartea județului Covurluiu : Note geografice, istorice şi in deosebi statistice” - vol I. Bucuresci: Stabilimentul Grafic I.V. Socecu, 1891
