Difference between revisions of "Tuluceşti"
(→Biblioteca) |
(→Date monografice) |
||
Line 6: | Line 6: | ||
:Referitor la etimologia numelui de Tuluceşti există mai multe ipoteze, o primă ipoteză făcând referire la un anume Tulucă, nume care se regăseşte în Documentul 166 (1538) din timpul lui Ştefan, fiul lui Ştefan cel Mare. Astfel, nu este exclus ca localitatea să se fi numit mai întâi Tuluc, mai ales că la 1664 este trecută în documente „Gârla lui Tuluc”. O altă ipoteză face referire la la un neam de haiduci numit Tuluc care ar fi trăit in aceste locuri. Este cert faptul că după 1850 urmaşii acelor haiduci au întemeiat în acel loc „Hanul şi cârciuma lui Tuluc”. Mai există o ipoteză conform căreia ar fi existat un anume Tulucă care apare în Documente Bârlădene în secolul al XVII-lea. Despre satul Şiviţa ne aminteşte un document din 3 aprilie 1588 când domnitorul Petru Şchiopul îl dăruieşte mănăstirii Galata: „La 1588 Domnitorul Petru Şchiopul trimite pe cămăraşul său Ştefan la Ţarigrad cu 6000 de aspri să plătească dajdia către Poartă; pe drum a murit, iar banii n-au ajuns unde trebuie, astfel că, neavând încotro, a scos vânzător satul Şiviţa”. Atestarea sigură a satului Tătarca este din 29 aprilie 1552, când Ştefăniţă Vodă dăruieşte mănăstirii Tazlău satul „Tătăreni de la Brateş”. La mijlocul secolului al XIX-lea, comuna Tuluceşti se întindea de la Prut până la Pechea, pe la Fileşti Calica şi la Brateş. | :Referitor la etimologia numelui de Tuluceşti există mai multe ipoteze, o primă ipoteză făcând referire la un anume Tulucă, nume care se regăseşte în Documentul 166 (1538) din timpul lui Ştefan, fiul lui Ştefan cel Mare. Astfel, nu este exclus ca localitatea să se fi numit mai întâi Tuluc, mai ales că la 1664 este trecută în documente „Gârla lui Tuluc”. O altă ipoteză face referire la la un neam de haiduci numit Tuluc care ar fi trăit in aceste locuri. Este cert faptul că după 1850 urmaşii acelor haiduci au întemeiat în acel loc „Hanul şi cârciuma lui Tuluc”. Mai există o ipoteză conform căreia ar fi existat un anume Tulucă care apare în Documente Bârlădene în secolul al XVII-lea. Despre satul Şiviţa ne aminteşte un document din 3 aprilie 1588 când domnitorul Petru Şchiopul îl dăruieşte mănăstirii Galata: „La 1588 Domnitorul Petru Şchiopul trimite pe cămăraşul său Ştefan la Ţarigrad cu 6000 de aspri să plătească dajdia către Poartă; pe drum a murit, iar banii n-au ajuns unde trebuie, astfel că, neavând încotro, a scos vânzător satul Şiviţa”. Atestarea sigură a satului Tătarca este din 29 aprilie 1552, când Ştefăniţă Vodă dăruieşte mănăstirii Tazlău satul „Tătăreni de la Brateş”. La mijlocul secolului al XIX-lea, comuna Tuluceşti se întindea de la Prut până la Pechea, pe la Fileşti Calica şi la Brateş. | ||
:Începând cu anii 1800-1820, satele cunosc o dezvoltare mai puternică. Unul din boierii acelor vremuri din judeţul Covurlui era boierul Bacalbaşa. El stăpânea pământul din sudul satului Tuluceşti până în apropierea oraşului Galaţi, având un han aproape de Tuluceşti ale cărui ruine s-au văzut până prin anii 1910-1915. Boierul Bacalbaşa a fost prieten cu tatăl lui Alexandru Ioan Cuza, postelnicul Ion Cuza, fiind şi el multă vreme pârcâlab de Galaţi: „ Părinţii lui Cuza veneau în vizită la familia care locuia la Curte şi copiii moşierului împreună ci Al. Ioan Cuza, coborând la Brateş să se scalde, se amestecau cu cei ai satului”. Dovadă a marii prietenii dintre familiile Bacalbaşa şi Cuza o constituie faptul că după alegerea lui Cuza ca domn, Bacalbaşa vinde Curtea şi se mută la Bucureşti. | :Începând cu anii 1800-1820, satele cunosc o dezvoltare mai puternică. Unul din boierii acelor vremuri din judeţul Covurlui era boierul Bacalbaşa. El stăpânea pământul din sudul satului Tuluceşti până în apropierea oraşului Galaţi, având un han aproape de Tuluceşti ale cărui ruine s-au văzut până prin anii 1910-1915. Boierul Bacalbaşa a fost prieten cu tatăl lui Alexandru Ioan Cuza, postelnicul Ion Cuza, fiind şi el multă vreme pârcâlab de Galaţi: „ Părinţii lui Cuza veneau în vizită la familia care locuia la Curte şi copiii moşierului împreună ci Al. Ioan Cuza, coborând la Brateş să se scalde, se amestecau cu cei ai satului”. Dovadă a marii prietenii dintre familiile Bacalbaşa şi Cuza o constituie faptul că după alegerea lui Cuza ca domn, Bacalbaşa vinde Curtea şi se mută la Bucureşti. | ||
+ | :'''Obiective turistice''' | ||
+ | :La începutul lunii august 2009, în cadrul natural al pădurii Gârboavele, s-a deschis complexul turistic şi de agrement "Stejarul". Complexul dispune de spaţii de cazare deservite de un minihotel, precum şi patru căsuţe din lemn dotate la cel mai înalt nivel de confort. Punctul de atracţie îl reprezintă piscina pentru adulţi şi varianta sa mai mică pentru copii. Agrementul este asigurat de un teren de fotbal cu gazon artificial şi nocturnă, mese de biliard şi jocuri de darts. | ||
='''Primăria TULUCEŞTI'''= | ='''Primăria TULUCEŞTI'''= |
Revision as of 10:36, 29 March 2010
Contents
Date monografice
- Comuna Tuluceşti are în componenţa sa 3 sate: Tuluceşti, Şiviţa şi Tătarca şi este situată în SE judeţului, în Câmpia Înaltă a Covurluiului şi lunca Prutului, la hotarul cu Republica Moldova. Se află în bazinele hidrografice Prut şi Siret, apele principale fiind Prut, Chineja şi Valea Mare (Târnăsoaia). Pe teritoriul comunei se află rezervaţia naturală „Pădurea Gârboavele”, iar în apropierea acesteia, herghelia cu cai de rasă Gidran. Clima comunei este temperat-continentală. Vegegaţia teritoriului agricol al comunei este reprezentată prin vegetaţia de stepă şi silvo-stepă în nord-vest, iar valea Prutului, este dominată de vegetaţia de luncă. Populaţia localităţii este de 7.586 locuitori (2002), iar suprafaţa este de 7262 ha.
- Prima referire documentară asupra satelor comunei Tuluceşti apare în Documentele Moldovene la 23 februarie 1438 când Ilie Voievod dă mănăstirii Neamţ o prisacă în localitatea Gura Tătarcei. Satul Tuluceşti este atestat documentar la 11 aprilie 1552, când Giurgea Tulbă din Tuluceşti dăruieşte mănăstirii Tazlău „a treia parte din jumătate de sat Tuluceşti”.
- Referitor la etimologia numelui de Tuluceşti există mai multe ipoteze, o primă ipoteză făcând referire la un anume Tulucă, nume care se regăseşte în Documentul 166 (1538) din timpul lui Ştefan, fiul lui Ştefan cel Mare. Astfel, nu este exclus ca localitatea să se fi numit mai întâi Tuluc, mai ales că la 1664 este trecută în documente „Gârla lui Tuluc”. O altă ipoteză face referire la la un neam de haiduci numit Tuluc care ar fi trăit in aceste locuri. Este cert faptul că după 1850 urmaşii acelor haiduci au întemeiat în acel loc „Hanul şi cârciuma lui Tuluc”. Mai există o ipoteză conform căreia ar fi existat un anume Tulucă care apare în Documente Bârlădene în secolul al XVII-lea. Despre satul Şiviţa ne aminteşte un document din 3 aprilie 1588 când domnitorul Petru Şchiopul îl dăruieşte mănăstirii Galata: „La 1588 Domnitorul Petru Şchiopul trimite pe cămăraşul său Ştefan la Ţarigrad cu 6000 de aspri să plătească dajdia către Poartă; pe drum a murit, iar banii n-au ajuns unde trebuie, astfel că, neavând încotro, a scos vânzător satul Şiviţa”. Atestarea sigură a satului Tătarca este din 29 aprilie 1552, când Ştefăniţă Vodă dăruieşte mănăstirii Tazlău satul „Tătăreni de la Brateş”. La mijlocul secolului al XIX-lea, comuna Tuluceşti se întindea de la Prut până la Pechea, pe la Fileşti Calica şi la Brateş.
- Începând cu anii 1800-1820, satele cunosc o dezvoltare mai puternică. Unul din boierii acelor vremuri din judeţul Covurlui era boierul Bacalbaşa. El stăpânea pământul din sudul satului Tuluceşti până în apropierea oraşului Galaţi, având un han aproape de Tuluceşti ale cărui ruine s-au văzut până prin anii 1910-1915. Boierul Bacalbaşa a fost prieten cu tatăl lui Alexandru Ioan Cuza, postelnicul Ion Cuza, fiind şi el multă vreme pârcâlab de Galaţi: „ Părinţii lui Cuza veneau în vizită la familia care locuia la Curte şi copiii moşierului împreună ci Al. Ioan Cuza, coborând la Brateş să se scalde, se amestecau cu cei ai satului”. Dovadă a marii prietenii dintre familiile Bacalbaşa şi Cuza o constituie faptul că după alegerea lui Cuza ca domn, Bacalbaşa vinde Curtea şi se mută la Bucureşti.
- Obiective turistice
- La începutul lunii august 2009, în cadrul natural al pădurii Gârboavele, s-a deschis complexul turistic şi de agrement "Stejarul". Complexul dispune de spaţii de cazare deservite de un minihotel, precum şi patru căsuţe din lemn dotate la cel mai înalt nivel de confort. Punctul de atracţie îl reprezintă piscina pentru adulţi şi varianta sa mai mică pentru copii. Agrementul este asigurat de un teren de fotbal cu gazon artificial şi nocturnă, mese de biliard şi jocuri de darts.
Primăria TULUCEŞTI
Date contact
- Adresa: loc. Tuluceşti, jud. Galaţi
- Cod poştal: 807300
- Telefon: 0236/345007, 345016, 345138
- Fax: 0236/345707
- E-mail: tulucesti@yahoo.com
Primar
BRATU Petrică (n. 16.08.1967, Galaţi)
Experienţă profesională:
- Contabil S.C. AGROMEC S.A. Tuluceşti (1987–1992)
- Inspector D.G.F.P.C.F.S. Galaţi (1992–1994)
- Director economic S.C. V.B. S.A. Galaţi (1995 – 2001)
- Director economic S.C. VITIVINICOLA S.A. Tg. Bujor (2002 – 2008)
- Primar comuna Tuluceşti (din 2008).
Viceprimar
NOUR Gheorghe (n. 02.05.1962, com. Şiviţa, jud. Galaţi)
Studii:
- Liceul de Marină Galaţi
Experienţă profesională:
- Navigator (1980 – 1997)
- Administrator S.C. Nour S.R.L. Şiviţa (1997 – 2000)
- Consilier local com. Tuluceşti (2000 – 2008)
- Viceprimar comuna Tuluceşti (din 2008).
Secretar
SANDU Dan (n. 20.05.1976, Galaţi)
Studii:
- Facultatea de Drept
Experienţă profesională:
- Jurist S.C. Data Consult S.R.L.(2000 – 2004)
- Director general (2004 – 2005)
- Secretar comuna Tuluceşti (din 2005).
Contabil
CONSTANTIN Daniela (n. 03.12.1967, Galaţi)
Studii:
- Colegiul de Administraţie Publică
Experienţă profesională:
- Contabil S.C. Emdaco S.R.L. (2004–2007)
- Contabil S.C. Vucon S.R.L. (2007–2008)
- Referent Primăria Galaţi (1990–2000)
- Contabil Primăria comunei Tuluceşti (din 2008).
Biblioteca
- Biblioteca Comunală Tuluceşti este situată în centrul comunei. Biblioteca a fost înfiinţată în 1963, din 1967 biblioteca funcţionând în cadrul Căminului Cultural. Are o suprafaţă de 70 m² şi este formată din trei săli, una din ele având rol de sală de lectură. Înainte de 1990, biblioteca nu a funcţionat permanent, ci doar sporadic, câteva ore pe săptămână. După acestă dată, biblioteca şi-a reluat rolul în mijlocul comunităţii, alături de şcoală şi biserică.
- Amplasată în mijlocul comunei, biblioteca oferă tuturor cetăţenilor comunei doritori de lectură cărţi din diferite domenii: filosofie, religie, medicină, agricultură, istorie, literatură română şi universală. Biblioteca Comunală Tuluceşti deţine un numar de 1150 volume si este frecventată de elevi, în proporţie de 80%, casnice, intelectuali, pensionari. Numărul utilizatorilor activi este de 450, iar numărul vizitelor la bibliotecă este de 5160.
- File:Tulucesti1.jpg File:Tulucesti3.jpg File:Tulucesti7.jpg
- Bibliotecari:
- Gavriluţă Elena;
- Dănăilă Antoneta;
- Solomon Alexandrina;
- Lepădatu Dorina.
- Bibliotecar:
- BEŞLEAGĂ Vica (n. 07.07.1965, Şiviţa, jud. Galaţi)
Studii:
- Liceul Industrial nr. 10 Galaţi
Experienţă profesională:
- Operator chimist I.F.T.F.S. Bucureşti (1984–1985)
- Agent fiscal Primăria Tuluceşti (1988 – 1991)
- Bibliotecar comuna Tuluceşti (din 1991).