Mircea Mișicu
Inginer
- Numele lui Mircea Mişicu a apărut citat în compania unor "monştri sacri" ai domeniului, precum Brillouin, Murnagan, Truesdell, Rivlin, Green, Novozhilov şi alţii care au adus contribuţii fundamentale în elasticitatea deformărilor finite.
- (Şerban Mişicu)
- Numele lui Mircea Mişicu a apărut citat în compania unor "monştri sacri" ai domeniului, precum Brillouin, Murnagan, Truesdell, Rivlin, Green, Novozhilov şi alţii care au adus contribuţii fundamentale în elasticitatea deformărilor finite.
Prezentare
- Inginerul Mircea Mişicu, născut la Galați, provine dintr-o familie de aromâni cu origini în Cruşova, ai cărei membri şi-au pus amprenta asupra culturii şi societății românești. Tatăl său, inginerul Vanghelie Mişicu, adevărată personalitate a lumii feroviare, produs al şcolii româneşti din Macedonia, a absolvit Institutul Politehnic din Grenoble, ca bursier al Imperiului Otoman. A emigrat în România în 1913 şi s-a stabilit la Galați, unde, în scurt timp, a devenit inginer-şef al Atelierelor C.F.R. din Galați.
- Mircea Mişicu a fost atras încă din copilărie de științele naturii și de cele tehnice, tatăl său, inginerul Vanghelie Mișicu purtându-l în desele călătorii de serviciu în Europa, în țări precum Germania, Austria, Belgia, avansate din punct de vedere tehnologic și industrial. Vizitele de lucru ale tatălui său au fost paşi importanți pentru tânărul Mircea în a cunoaşte lumea, perioadă în care a luat de altfel pentru prima dată contact cu civilizația europeană.
- Mircea Mişicu a urmat cursul primar la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați şi, după mutarea cu familia la Bucureşti, a urmat Colegiul „Sfântul Sava”, absolvindu-l în 1943. În acelaşi an s-a înscris la Facultatea de Drumuri şi Poduri a Politehnicii din Bucureşti, de unde, în 1948, a obținut diploma de inginer constructor.
- Vasta operă publicată a inginerului Mircea Mişicu, de mare valoare sub aspect ştiinţific, s-a bucurat de aprecierea unor corifei ai domeniilor în care cercetătorul român a avut preocupări, precum savantul polonez, academicianul Witold Nowacki, specialist unanim recunoscut în termoelasticitate și profesorul american, matematicianul-fizician, istoric al ştiinţelor, Clifford Truesdell, o autoritate internaţională.
- Mircea Mişicu a avut contribuţii importante în diverse domenii ale mecanicii teoretice şi aplicate, făcând parte dintre cercetătorii români din cadrul Centrului de mecanica solidelor, care au obţinut rezultate deosebite, recunoscute la nivel naţional şi internaţional, majoritatea studiilor fiind realizate în cadrul proiectelor propuse de Institutul de Mecanică Aplicată. Astfel, în domeniul mecanicii mediului continuu, a dezvoltat numeroase probleme aparţinând diverselor ramuri: teoria elasticităţii şi rezistenţa materialelor; plasticitate; reologie; mecanica dislocaţiilor; seismologie teoretică, liniară şi neliniară; mecanica fluidelor; geometrie diferenţială şi teoria probabilităţilor.
- Articolele publicate de inginerul Mircea Mișicu în reviste ale Academiei Române, în reviste ştiinţifice internaţionale, în volume ale unor conferinţe internaţionale, însumează aproximativ 140 de titluri iar esenţa activităţii sale de cercetare este expusă în cele trei monografii deosebit de valoroase sub aspect teoretic şi practic.
- Calităţile deosebite ale omului de ştiinţă Mircea Mişicu au fost fericit împletite cu cele ale unei personalităţi de înaltă cultură, cunoștințele de limbă franceză, engleză, rusă şi italiană permițându-i să abordeze probleme de o complexitate ridicată, din domenii interconexe. Stăpânind la perfecţie limba germană, a scris în această limbă numeroase poezii precum şi un poem epic în care sunt dezvăluite profunde cunoştinţe de literatură, mitologie, filosofie şi istorie germană. Talentat pictor amator şi colecţionar de artă, a apreciat şi s-a înconjurat de obiecte cu valoare artistică deosebită, în colecţia sa aflându-se picturi şi gravuri ale pictorilor Nicolae Dărăscu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu şi Alexandru Steriadi. Biblioteca ştiinţifică personală a lui Mircea Mişicu cuprindea mii de lucrări, îndeosebi din domeniile mecanicii, construcţiilor, matematicii şi fizicii.
- Activitatea ştiinţifică îndelungată, curmată de o boală necruţătoare la începutul toamnei anului 2004, a fost recunoscută şi apreciată de specialiștii în domeniu. În onoarea sa, Academia de Ştiinţe Tehnice din România, Societatea Română de Mecanică Teoretică şi Asociaţia Generală a Inginerilor din România au organizat, în 2015, un seminar în care prof. univ. dr. ing. Garabet Kümbetlian şi dr. habil. ing. Şerban Mişicu au prezentat aspecte referitoare la contribuția însemnată a profesorului Mircea Mișicu în domeniul său de activitate, acesta putând fi încadrat între personalităţile marcante ale cercetării ştiinţifice româneşti cu origini pe meleagurile gălăţene.
Biografie
- Data şi locul naşterii: 27 februarie 1926, Galați
- Data şi locul decesului: 23 martie 2005, București
- Studii:
- clasele primare la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi;
- studii liceale la Colegiul „Sfântul Sava” din Bucureşti (absolvit în 1943);
- Facultatea de Drumuri şi Poduri a Universităţii Politehnice din Bucureşti (1943-1948).
- Titluri științifice:
- doctor la Institutul de Construcții din București, cu teza intitulată „Studiul dinamicii unor medii deformabile şi metoda reducerii la modele structurale mecanic echivalente”, redactată sub îndrumarea academicianului Ştefan Bălan (1967).
- Activitate socio-profesională:
- asistent la Facultatea de Construcții a Politehnicii din București (1948-1949);
- inginer de plan la Institutul de Proiectări Metalurgice din București (1949-1950) și la Direcţia Tehnică a Canalului Dunăre-Marea Neagră (1950-1952);
- cercetător la Institutul de Mecanică Aplicată al Academiei Republicii Socialiste România (transformată în Centrul de Mecanica Solidelor din 1965), Secția Mecanică Generală, al cărei șef a fost din anul 1958 (1952-1975);
- alături de Elie Carafoli și alții, a participat la International Symposium on Applications of the Theory of Functions in Continuum Mechanics la Academia Georgiană de Științe din Tbillisi, URSS, cu lucrarea „On the application of the theory of complex variable functions to the plane problem of the visco-elastic equilibrium of continuum bodies with internal couple-stresses” (17-23 sept. 1963);
- cercetător ştiinţific grad I la Institutul pentru Fizica şi Tehnologia Materialelor de pe lângă Comitetul de Stat pentru Energie Nucleară (1975-1978);
- cercetător la Centrul pentru Fizica Pământului şi Seismologie (ulterior, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP) (1978-1996);
- după pensionare (1996), a colaborat în continuare cu Laboratorul de seismologie de la INCDFP, susținând, de asemenea, comunicări la Simpozionul anual al Institutului de Mecanică Aplicată din București;
- director al proiectului „Mărirea semnificativă a exactității evaluării efectelor majore produse de surse seismice multiple prin analiza microlocalității și neliniarității proprietăților fizico-mecanice ale straturilor geologice, cu aplicare la teritoriul României și centre urbane principale” la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (2003-2005).
- Afiliere:
- membru al Societății de Matematică Aplicată și Mecanică (Gesellschaft für Angewandte Mathematik und Mechanik) (GAMM).
- Distincții - Premii - Decorații:
- Premiul „Aurel Vlaicu” al Academiei Române (1965);
- Premiul „Aurel Vlaicu” al Academiei Române pentru grupul de lucrări: Nonlinear effects in seismic risk assessment împreună cu Gheorghe Mărmureanu și Florin-Ştefan Bălan, Carmen Ortanza Cioflan, Bogdan Apostol, Alexandru Mărmureanu (2005).
Fişier de autoritate
Surse
- Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Tena Bezman, Otilia Badea. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2016, Galaţi, Axis Libri, 2017.
Resurse electronice
- Amintiri despre Mircea Mişicu (1926-2005) strălucit om de ştiinţă şi cercetător în domeniul mecanicii mediului deformabil şi a mecanicii tehnice : [invitație]. În: Seminarul „Aspecte din istoria Mecanicii” [online], 2015. [1]
- KÜMBETLIAN, GARABET. Amintiri şi povestiri : [Mircea Mișicu, un savant roman (1926-2005)] : [semnalare de carte]. În: Asociaţia Generală a Inginerilor din România [online]. [2]
- Idem. Mircea Mişicu (1926–2005), evocare cu prilejul celor zece ani de la trecerea sa în nefiinţă. În: Studii şi comunicări [online], vol. 8, 2015, p. 309-312.[3]
- MĂRMUREANU, GHEORGHE. In Memoriam Mircea V. Mişicu (1926–2005). În: Studii şi Cercetări de Geofizică [online], vol. 44, 2006, p. 93–96. [4]
- MIKHAILOV, G. K. [Referințe Mircea Mișicu]. În: I.U.T.A.M. Rapport 1963 [online]. Paris: Union Internationale de Mecanique theorique et appliquee [online], 1963, p. 21. [iutam.org/wp-content/uploads/2016/04/IUTAM_1963.pdf]
- Mircea Misicu, research scientist. În: PRABOOK - The Book of Works [online]. [5]
- MIŞICU, ŞERBAN. Aspecte din activitatea ştiinţifică a lui Mircea Mişicu. În: Departamentul de Fizică Teoretică, Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” [online], 2015. [6]
- RĂDULESCU, FLORIN. Romanian seismology - historical, scientific and human landmarks. În: Revue Roumain de Géophysique [online], vol. 52-53, 2008-2009, p. 102-121. [7]
- [Referințe Mircea Mișicu]. În: Antropologie și cultură [online]. Coordonatori: Andrei Kozma, Cristiana Glavce, Constantin Bălăceanu-Stolnici. București: Editura Niculescu, 2014, p. 47. [2014.pdf]
Referințe
- Prof. univ. ing. George Andonie:
- "Mircea Mișicu are rezultate valoroase de o mare diversitate. Posedând aparatul modern al matematicilor pure, analiză, teoria funcțiilor de o variabilă complexă, geometrie diferențială, calculul probabilităților, aparat care-l mânuiește cu dexteritate, Mișicu are o contribuție originală și surprinzătoare în teoria elasticității și reologiei. Este un cercetător care va conta în matematicile aplicate românești."
- Prof. univ. dr. ing. Garabet Kümbetlian, membru titular al Academie de Științe Tehnice din România:
- "Deosebit de inteligent, de cult, cu o memorie de admirat, altruist și foarte modest, Mircea V. Mișicu a rămas în istoria mecanicii ca una dintre cele mai de seamă personalități ale științei și tehnicii românești în construcții."