Mircea Petrescu-Dîmboviţa
- „.”
Prezentare
- Arheologul Mircea Petrescu-Dîmboviţa* s-a născut la Galaţi, într-o familie
de intelectuali de seamă ai acestui oraş. Tatăl său, avocatul Gheorghe Petrescu-Dâmboviţa, a fost vreme de 19 ani magistrat la Curtea de Apel din Galaţi şi a participat activ la mişcarea literară şi artistică a oraşului, iar mama sa, Sophia-Sapho Petrescu-Dâmboviţa, a fost profesoară de pian la Liceul de Muzică din Galaţi şi militantă activă în ceea ce priveşte drepturile femeilor. Pasiunea pentru arheologie i-a fost insuflată de profesorul său de la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi, Aeţiu Hogaş, fiul scriitorului Calistrat Hogaş, Mircea Petrescu-Dâmbovița mărturisind în cartea sa autobiografică, „Amintirile unui arheolog”, faptul că Aeţiu Hogaş „prin formaţia lui intelectuală, de mare erudiţie, şi prin predarea cu pasiune şi metodă a materiei sale, ne-a introdus în probleme ale literaturii române şi ale gramaticii limbii române şi, în acelaşi timp, a stimulat interesul nostru pentru specialitatea lui, pe care o trata nu în mod izolat, ci în conexiune cu istoria, arheologia, filosofia şi alte discipline.” Anii de studii universitare îl aduc în apropierea unor reputaţi profesori, precum Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, Ioan Andrieşescu, Demostene Russo, George Oprescu, Simion Mehedinţi, Scarlat Lambrino, Ion Nestor, Vintilă Mihăilescu, Gheorghe Taşcă ș.a. Fiecare dintre aceste valoroase nume ale
Profesorul Mircea Petrescu-Dîmboviţa a întreprins, încă din tinereţe, cercetări arheologice în judeţul Galaţi, în special la Stoicani, Frumuşiţa şi Folteşti, având meritul de a fi printre primii istorici care au investigat trecutul îndepărtat al acestor meleaguri, rezultatele cercetărilor sale fiind valorificate în numeroase articole de specialitate. Unul dintre profesorii săi din facultate, Constantin C. Giurescu, în calitate de Rezident Regal al Ţinutului „Dunărea de Jos” cu sediul la Galaţi, a subvenţionat călătoria de cercetare arheologică în judeţul Covurlui (24 aprilie - 14 mai 1939), la care Mircea Petrescu-Dîmboviţa a participat în calitate de asistent al Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti. Activitatea profesională a istoricului s-a împletit în mod armonios cu cea didactică, acesta reuşind pe parcursul impresionantei sale cariere să formeze o adevărată şcoală de arheologie, mulţi dintre discipolii săi devenind nume de referinţă în domeniul cercetării istorice. Într-un interviu din revista Magazin istoric, profesorul Mircea Petrescu-Dîmboviţa îşi motiva dedicaţia, mărturisind: „Ca şi dascălii mei, am considerat şi consider că drumul către progres în ştiinţă este condiţionat, în evoluţia lui, şi de succesul ce-l au elevii care-şi depăşesc profesorii”. În activitatea desfăşurată a pus un accent deosebit pe informarea şi documentarea ştiinţifică, considerând că „o cercetare istorică riguros ştiinţifică presupune abordarea fenomenelor şi evenimentelor în deplin respect faţă de realităţile trecutului, arheologul şi istoricul avînd obligaţia de a afla şi expune adevărul” şi că „fără o documentare pe teren şi în muzee, arhive şi biblioteci nu poate fi vorba, după părerea mea, de prelegeri universitare corespunzătoare şi nici de lucrări ştiinţifice originale”.
Biografie
- Data şi locul naşterii:
- Data şi locul decesului:
- Studii:
- Activitate socio-profesională:
- Performanţe:
- Distincţii - Decoraţii:
Note
Fişier de autoritate
Surse
- Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008, Galaţi, Axis Libri, 2009.
