Nicolae G. Longinescu

Revision as of 12:00, 8 February 2022 by Tena (talk | contribs) (Created page with "<div style="text-align: justify;"> '''''Artist plastic, profesor''''' :::::'''''„.”''''' Autograf Camil Ressu File:Ressu...")

(diff) ← Older revision | Latest revision (diff) | Newer revision → (diff)

Artist plastic, profesor
„.”
Autograf Camil Ressu
Camil Ressu - artist plastic

Prezentare

Profesorul Nicolae Longinescu s-a născut la Focșani, într-o familie cu

opt copii, care a dat învăţământului şi culturii române nume mari, fraţii săi fiind savantul Gheorghe Gh. Longinescu, membru de onoare al Academiei Române, şi profesorul universitar Ştefan Gh. Longinescu, unul dintre specialiştii recunoscuţi în istoria dreptului românesc1 şi membru corespondent al Academiei Române. Studiile universitare de la Bucureşti i-au fost marcate de întâlnirea cu marele om de cultură, Titu Maiorescu, cel de la care „tot tineretul universitar, care trecuse prin cercul literar de Sâmbăta sau prin cel filosofic de Miercuri, ce se țineau acasă la Maiorescu, primise influenţa neştearsă a bunului gust literar şi a strânsei argumentări logice a maestrului”2 şi în a cărui revistă, Convorbiri literare, şi-a făcut debutul în anul 1893. A urmat şi studiile Facultăţii de Drept din Iaşi, printre cei pe care i-a avut profesori numărându-se fratele său, cel mai mare dintre cei opt copii ai familiei, Ştefan Gh. Longinescu, profesor de drept roman. După obţinerea licenţei cu menţiunea „magna cum laudae”, a practicat avocatura, fiul său, Ionel N. Longinescu, menționând într-o evocare a părintelui iubit: „La Baroul din Galaţi obţine câteva succese. Dar avocatul era dublat de un psiholog. Iar spiritul de câştig era înăbuşit de bunătatea sufletească. În loc să profite de certurile dintre împricinaţi, ca un adevărat psiholog ce era, le cercetează durerea lăuntrică, le dă sfaturi şi îi împacă cu adversarii lor”6. Cariera didactică, după un timp scurt petrecut la Brăila şi Călăraşi, şi-a desfăşurat-o la Galaţi, fiind profesor, timp de peste două decenii, la trei instituţii de învăţământ de elită ale oraşului: Liceul „Vasile Alecsandri”, Şcoala Comercială Superioară „Alexandru Ioan Cuza” şi Şcoala Normală „Costache Negri”, printre disciplinele predate la acestea numărându-se: pedagogia, psihologia, logica, economia, dreptul, limba română, instrucţia civică. Concepţia sa despre şcoală era una modernă, considerând că „şcoala în genere trebue să facă educaţie, că nu trebue să dea numai o grămadă de cunoştinţi, ci să formeze judecata proprie a elevului, să-i dezvolte gustul pentru învăţătură; că nu trebue să cultive numai mintea ci şi inima, voinţa, caracterul, fizicul, întrun cuvânt toate laturile firei omeneşti”10 şi că învăţământul trebuie să reprezinte „un mijloc de educare a judecăţii, o lucrare atrăgătoare”11. Instituţia de care a fost cel mai strâns legat a fost Şcoala Normală, de a cărei mutare în localul nou, construit în strada Brăilei, s-a ocupat în calitate de proaspăt director al acesteia. În semn de cinstire a meritelor sale în învăţământul gălăţean, foştii săi elevi şi colegi, au comandat sculptorului Ioan C. Dimitriu- Bârlad un bust din bronz, executat în anul 1936, pe a cărei placă de marmură a fost inscripţionat: „Lui Nicolae Longinescu, fost director şi profesor al Şcolii Normale «Costache Negri» din Galaţi între anii 1897 - 1922, din partea foştilor săi elevi”. Bustul a fost amplasat în faţa Şcolii Normale cu ocazia ceremoniilor din 7 noiembrie 1937, prilejuite de sărbătorirea a şase decenii de la înfiinţarea şcolii şi la care au participat numeroşi foşti elevi, membri ai familiei, colegi şi multe dintre notabilităţile oraşului, printre care: deputatul Teodor T. Iacobescu, economistul Victor Slăvescu14, avocaţii Constantin Ignat şi Gheorghe Onose, fostul primar Ioan D. Prodrom, profesorul Ermil Caraman şi Dimitrie V. Ţoni. În cartea de aur a învățământului românesc, numele profesorului Nicolae Longinescu ocupă un loc de cinste alături de alţi creatori de şcoală, ca un „profund cunoscător al multiplelor probleme de învăţământ”, care s-a evidenţiat „în domeniul învăţământului primar şi normal-primar, ca un îndrumător de înalte concepţii pedagogice, căruia învăţământul respectiv îi datoreşte foarte mult

Pseudonime: Genel16 Data nașterii: 9 martie 1873 Locul nașterii: Focşani Data decesului: 12 februarie 1935 Locul decesului: Bucureşti Studii:  şcoala primară la Focşani17;  Liceul Naţional din Iaşi (1890);  Şcoala Normală Superioară din Bucureşti;  licențiat al Facultății de Filosofie și Litere din București (1895);  licențiat al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Iaşi (1904);  studii doctorale la Universitatea din Jena (1912). Titluri ştiinţifice: doctor în filosofie al Universităţii din Jena cu teza „Die psychologischen Grundlagen des Denkens mit Anwendung auf die Pädagogik” (18 mai 1912). Activitate socio-profesională:  profesor suplinitor la Brăila18 (1 sept. 1894 – 15 apr. 1895);  profesor suplinitor la Călăraşi19 (15 apr. 1895 – 1 sept. 1895);  profesor suplinitor la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi, din 1 sept. 189520 (1895-1897); în paralel a predat şi la Şcoala Comercială Superioară „Alexandru Ioan I” din Galaţi (1895-1897); profesor (1901-1922) şi director (1901-190521, 1907-1909) al Şcolii Normale „Costache Negri” din Galaţi;  profesor provizoriu la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi22 (de la 1 sept. 1902)23;  profesor definitiv de drept, economie politică şi filosofie la Liceul „Vasile Alecsandri”din Galaţi24 (1905-1908);  membru şi acţionar al Societăţii Cooperative „Moldova” din Galaţi (din 1908)25;  inspector general al învățământului normal26;  s-a transferat la București (1922);  însărcinat cu girarea inspectoratului Regiunii XI Galaţi, în locul profesorului Gheorghe Arămescu, demisionat (1923)27;  inspector general inamovibil28 în învățământul primar și normal primar (1925)29. Debut: în revista „Convorbiri literare” cu poezia „Sunt singur”, semnată cu pseudonimul Genel (1893). Afiliere:  membru al Societăţii „Steaua” din București30;  membru al Cercului Cultural din Galaţi;  membru activ al Societăţii Culturale „V.A. Urechia” din Galaţi. Performanţe: din iniţiativa sa a fost introdusă în programa şcolilor normale o disciplină nouă, pedagogia. Colaborări la publicaţii: Convorbiri literare, Natura, Neamul Românesc, Revista Generală a Învăţământului, Şcoala.


Biografie

Data şi locul naşterii: 26 ianuarie 1880[1], Galați
Data şi locul decesului: 1 aprilie 1962, București
Studii:
Activitate socio-profesională:
Afiliere:
Distincții – Premii- Titluri - Decorații:
Colaborări la publicaţii:

Note

  1. Data naşterii conform Registrului stării civile nr. 138/1880, fila 70-verso este 26 ian. 1880; pe 28 ian. 1880 a fost declarat de către tatăl său, magistratul Constantin Ressu.

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

TOPORAŞ, CAMELIA; PRICOPI, OTILIA; IRIMIA, ROCSANA; BEZMAN, TENA. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2015. Galaţi, Axis Libri, 2016.

Referinţe

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z