Constantin Z. Buzdugan

Revision as of 07:23, 14 April 2022 by Camelia (talk | contribs)

Poet, traducător, avocat

„Noapte bună, noapte bună, umbre şi vedenii'
Cari aţi înflorit pustiul năzuinţii grele
Eu mă duc din nou în pacea vastă, de milenii
Noapte bună, noapte bună, versurile mele!”
Autograf - C. Z. Buzdugan
C. Z. Buzdugan - avocat, poet, traducător

Prezentare

Provenind din spiţa unor răzeşi din târgul Nicoreştilor, Constantin Z. Buzdugan a aderat din tinereţe la mişcarea socialistă, dăruindu-se cu tot sufletul unui ideal utopic de armonie socială în cultul binelui, frumosului şi adevărului.
Din anul 1901 s-a stabilit la Galaţi, pe strada Eliade Rădulescu (în prezent str. Gării), unde a practicat avocatura „cu ştiinţă şi conştiinţă” după cum aprecia Felix Aderca, fără însă a abandona scrisul, colaborând la diverse gazete și jucând un rol deosebit de important în viaţa culturală a oraşului Galaţi mai bine de un sfert de veac.
Împreună cu G. Arămescu, Dr. Carnabel şi I. Tohăneanu, a fondat la Galaţi Universitatea Populară, una dintre primele universităţi populare din ţară, numărându-se ani la rând şi printre conferenţiarii acesteia. Animat de gândul că „presa literară, oricât de mediocră ar fi, pregăteşte terenul pentru răspândirea celor mai de seamă opere literare”, a fondat mai multe publicaţii (Dunărea, Dunărea de Jos, Votul universal, România muncitoare) pe care le-a condus cu pricepere,reuşind să adune în paginile acestora contribuţii ale intelectualilor de seamă.
În casa lui C. Z. Buzdugan şi a soţiei sale, Eliza Rosiade-Buzdugan, fiinţa „Cenaclul artistic literar”, apreciat de cercurile artistice și culturale ale oraşului. În „salonul intim şi atât de prietenos, pe care acest om minunat îl ilumina, cu razele ochilor săi buni şi-l înviora cu căldura vorbelor sale avântate”, se strângeau, după cum rememora Ion Argintescu, oameni ai Galaţiului îndrăgostiţi de frumos, printre care se numărau Emil Maur, Nina Vêja, Gr. Vêja, Alice Soare, Alexandrina Scurtu, Garabet Aburel, Nicolae Mantu, G. M. Vlădescu, Dora Basarabeanu. Pasiunea pentru artă şi literatură a făcut ca poetul Buzdugan să se numere între entuziaștii iniţiatori ai ridicării statuii poetului Mihai Eminescu la Galaţi.
În ceea ce privește creația literară, C. Z. Buzdugan s-a afirmat nu doar ca autor, ci a dovedit reale calităţi de traducător încă din perioada debutului publicistic (la doar 20 de ani), autorii săi preferaţi fiind: Charles Baudelaire, Albert Samain, Victor Hugo, Paul Verlaine, Sully Prudhomme, Alfred de Musset.
Singurătatea provocată de dispariţia soţiei, în 1921, şi boala în urma căreia îşi pierduse vederea, l-au determinat ca în preajma Crăciunului anului 1930 să-şi pună capăt zilelor, „gest tragic care a însemnat în acelaşi timp, o palmă pe obrazul societăţii noastre indiferente”, după cum nota I. Argintescu.

Biografie

Data şi locul naşterii: 3 iulie 1870, sat Coasta Lupii, com. Nicoreşti, jud. Galaţi
Data şi locul decesului: 21 decembrie 1930, Galaţi
Studii:
  • studii primare la Babadag, jud. Tulcea;
  • Gimnaziul Real din Tulcea;
  • Liceul ,,Cantemir-Vodă” și Liceul ,,Sf. Sava” din Bucureşti;
  • Liceul ,,A. T. Laurian” din Botoşani;
  • Facultatea de Drept din cadrul Universității din Bucureşti, absolvită cu teza de licență ,,Puterea paternă asupra persoanei copiilor în dreptul roman şi român” (1901).
Activitate socio-profesională:
  • prim-redactor al revistei literare Tinerimea unită, apărută într-un singur număr la București (mart./apr. 1890);
  • redactor la ziarul politic social-democrat Lucrătorul din Galați (1892-1893);
  • redactor la revista ieşeană Evenimentul literar (1892);
  • redactor, alături de Th. Voicu, al publicației literare Revista pentru toţi, apărută la București (1892).
  • secretar de redacţie la ziarul bucureștean Munca;
  • a făcut parte din comitetul de redacție al Revistei de drept, sociologie și economie politică, apărută în perioada 1898-1904, inițial la Paris, apoi la București;
  • avocat în Baroul Covurlui (15 mai 1902);
  • a înfiinţat alături de I. C. Frimu, Al. Ionescu, Dumitru Theodor Neculuţă ziarul bucureștean de orientare socialistă România muncitoare (1902);
  • a condus ziarul Tribuna liberală, ziar național-liberal, apărut la Galați în 1900;
  • a scos la Galaţi, împreună cu Deodat A. Ţăranu şi Mihai Pastia ziarul național liberal Votul universal, fiind o perioadă şi conducătorul ziarului (1906-1908);
  • a redactat foaia festivă Serbarea, publicată de Societatea de Gimnastică, Dare la Semn, Scrimă şi Muzică ,,Santinela Dunărei de Jos” cu ocazia organizării serbării populare pentru ajutorarea elevilor săraci, sub patronajul Primăriei Galaţi (sept. 1907);
  • a redactat şi condus revista literară Dunărea de Jos din Galați (1908-1910);
  • a făcut parte din comitetul gălățean de organizare a manifestărilor omagiale prilejuite de împlinirea a 20 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu (1909);
  • se numără printre fondatorii Universităţii Populare din Galaţi (1913);
  • a făcut parte, alături de Z. Filotti, C. Răşcanu, M. G. Orleanu şi Corneliu Botez, din conducerea ,,Comitetului pentru ajutorarea refugiaţilor”, constituit la 11 oct. 1916;
  • a condus „Asociaţia Muzicală din Galaţi” (înfiinţată la 6 iun. 1916);
  • împreună cu poeta Alexandrina Scurtu şi Emil Maur a pus bazele revistei Dunărea din Galați, din a cărei redacție a făcut parte (1919);
  • a militat pentru apariţia unui organ de presă al Universităţii Populare din Galați, sub titulatura Moldova de Jos (1927).
Afiliere:
  • membru al Societăţii ,,V.A. Urechia” din Galați;
  • membru al Societăţii de Gimnastică, Dare la Semn, Scrimă şi Muzică ,,Santinela Dunărei de Jos” Galaţi (1906);
  • membru al Cercului Cultural din Galaţi şi membru în comitetul de conducere al secţiunii ,,Academiei populare” din cadrul Cercului Cultural.
Colaborări la publicaţii: Academia bîrlădeană, Adevărul, Adevărul de Joi, Adevărul ilustrat, Adevărul literar, Bara, Biblioteca familiei, Calendarul „Minervei”, Calendarul Muncii, Calendarul revistei „Lumea ilustrată”, Carmen-Sylva, Catedra, Comoara tinerimei, Contemporanul, Convorbiri literare, Cuget clar, Curentul nou (Galați), Curierul judiciar, Cuvântul ţărănimii, Democraţia română, Drepturile ţăranului, Dunărea de Jos, Eroii patriei, Evenimentul literar, Foia nouă, Freamătul, Gânduri bune, Învierea, Jos Vandalii, Licăriri, Literatură şi ştiinţă, Litere-ştiinţe-arte sau Foaia populară, Litere. Științe. Arte, Lucrătorul (Galaţi), Lumea copiilor, Lumea ilustrată, Lumea nouă, Lumea nouă. Ştiinţifică şi literară, Luminişuri, Mioriţa, Munca, Povestea vorbei, Progresul economic, Ramuri, Revista ilustrată, Revista democrației române, Revista modernă, Revista Orăştiei, Revista pentru toti, Revoluția socială (Craiova), România muncitoare, România tânără, Românul, Românul literar, Semănătorul, Slove, Tinerimea unită, Tribuna liberală, Ţara, Ţara de jos, Utopia, Viaţa nouă, Viitorul, Voinţa Craiovei, Votul universal.

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010, Galaţi, Axis Libri, 2011.
A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z