Paul Călinescu
Regizor, scenarist
- „Cinematografia, pasiunea mea de-o viaţă, mi-a pricinuit multe necazuri, greutăţi şi multe neplăceri, dar mi-a adus şi multe satisfacţii şi bucurii şi a dat sens întregii mele existenţe, mi-a dăruit mulţi prieteni buni.”
Prezentare
- Regizor, scenarist, operator, montor, Paul Călinescu face parte din istoria cinematografiei româneşti, fiind unul dintre pionierii care a străbătut drumul laborios al celei de-a şaptea arte, cu entuziasmul începutului transformat în pasiune statornică.
- Paul Călinescu este legat de Galați atât prin naștere cât și prin înaintașii săi din partea mamei, cunoscuta familie Bonachi, bunicul său fiind Alexandru Gregoriadi Bonachi, judecător și prim-președinte al Tribunalului Covurlui.
- Şi-a început activitatea ca amator în anii 1934-1935, înfiinţând o secţie de cineamatori în cadrul Asociației Fotoamatorilor din care făcea parte şi realizând scurte filme documentare, ce reflectau scene din viaţa cotidiană. Cu aceste filme a îndrăznit să colinde ministerele, susținând necesitatea realizării filmelor culturale, lovindu-se însă de atitudinea circumspectă şi neîncrezătoare a oficialităţilor vremii...
- Surprinzătorul premiu obținut la Expoziţia de la Paris din 1937 de filmul documentar Colţuri din România, realizat de Paul Călinescu în cadrul unui ciclu comandat de firma „Tobis-Melo Film” din Berlin, a convins autorităţile de utilitatea înfiinţării Serviciului Cinematografic, sâmburele cinematografiei instituţionalizate din România.
- Desemnat să coordoneze destinele acestui nou serviciu, Paul Călinescu a devenit un pionier al jurnalului de actualităţi, cu peste 100 de ediţii ale rubricii Români, cunoaşteţi-vă ţara, străbătând ţara în lung şi în lat, cuprinzând în obiectiv Colţuri din România, oameni şi obiceiuri, realizând „documentare-şcoală” în care îşi surprindea la lucru echipa proprie, din cadrul Oficiului Naţional Cinematografic.
- Regizor-memorialist, realizator al primului film de ficţiune al cinematografiei de stat, Răsună valea (1949), Paul Călinescu şi-a întregit ulterior profilul artistic cu lungmetraje ce au relevat noi valenţe creatoare. Colaborând cu nume mari ale culturii române a realizat pelicule memorabile, precum Titanic Vals, ecranizare după celebra piesă a lui Tudor Muşatescu sau Desfăşurarea, cu un scenariu ce l-a adus alături de Marin Preda, care îşi aducea aminte cu plăcere de „frumoasele timpuri” când a colaborat cu „şeful de pe atunci al cinematografiei”.
- Paul Călinescu a intrat în galeria marilor creatori ai cinematografiei româneşti care au realizat pelicule de referinţă, în care s-au afirmat sau au primit botezul ecranului nume vestite precum Radu Beligan, Colea Răutu, Ernest Maftei, Ştefan Ciubotăraşu, Fory Etterle, Iurie Darie, Grigore Vasiliu Birlic şi mulţi alţii.
- Valorosul cineast a marcat, de asemenea, un alt jalon al cinematografiei autohtone, prin reprezentarea României la prima ediţie a Festivalului de la Cannes din 1946, cu pelicula Floarea reginei (Immortelle des neiges), după o legendă de Carmen Sylva, regia, scenariul şi montajul fiind semnate de Paul Călinescu.
- Paul Călinescu, „ultimul mohican” din generaţia cineaştilor interbelici, cel care, după cum preciza Ion Cantacuzino, introducea filmul documentar românesc în domeniul artei cinematografice, a deschis, alături de Jean Georgescu şi Jean Mihail, cartea de aur a cinematografiei româneşti, legându-şi pentru totdeauna numele de începuturile celei de-a şaptea arte căreia i-a dedicat 40 de ani din viaţă.
Biografie
- Data şi locul naşterii: 21 august 1902, Galaţi
- Data şi locul decesului: 24 martie 2000, Bucureşti
- Studii:
- clasele primare în Galați;
- Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu, începând cu anul 1914, studii întrerupte de Primul Război Mondial;
- a susținut examenele pentru clasele a III-a și a IV-a la Gimnaziul „Alecu Donici” din Fălticeni (azi Colegiul Național „Nicu Gane”);
- înscris la Şcoala de Ofiţeri de Cavalerie la dorința tatălui, s-a reorientat spre Liceul „Matei Basarab” din București, unde a susținut bacalaureatul;
- elev la Școala Militară de Geniu, unde în urma susținerii stagiului militar a devenit sublocotenent în rezervă (1924);
- Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti (1930).
- Activitate socio-profesională:
- în timpul Primului Război Mondial, la vârsta de 13 ani, făcând parte din Asociația Cercetașilor Români, a activat ca voluntar în cadrul Spitalului de Răniți nr. 28 din București (1916);
- a înfiinţat Secţia „Cineamatorilor” în cadrul Asociaţiei Fotoamatorilor din România, realizând primul său film Bucureşti, oraşul grădinilor (1933), urmat de alte trei filme de amator: Eforie Plajă, Expoziţia industrială şi Viaţa studenţilor de la Oficiul Naţional de Educaţie Fizică (1934);
- angajat în cadrul Uniunii Camerelor de Agricultură, a devenit ulterior şef de birou la Ministerul de Finanţe, unde a rămas până în 1936;
- s-a transferat la Ministerul de Interne unde a realizat scurt-metraje documentare şi iniţiază rubrica de actualităţi „Jurnalul sonor O.N.T.” (1936);
- a fost regizor, operator şi montor al celor trei filme realizate în colaborare cu firma Tobis-Melo Film din Berlin: Bucureşti, oraşul contrastelor, Colţuri din România şi Generaţia de mîine (1936);
- în colaborare cu casa „Pathé” din Paris a realizat filmele documentare: Bucovina, ţara mănăstirilor, În Transilvania, de-a lungul Carpaţilor, pe urmele daco-romanilor, Petrolul românesc (1937);
- în cadrul jurnalului de actualităţi al Oficiului Naţional de Turism a iniţiat, din 1937, rubrica de turism Români, cunoaşteţi-vă ţara!, fiind realizate 135 de jurnale de actualităţi şi ediţii speciale; pe lângă coordonarea materialului, a îndeplinit funcţiile de operator, montor şi redactor;
- sub auspiciile nou înfiinţatului Oficiul Naţional Cinematografic, instituţie de sine stătătoare derivată din Serviciul Cinematografic, a realizat filmul documentar Ţara Moţilor (1938);
- profesor de regie şi montaj pentru prima promoţie de regizori ai Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” (1950-1952);
- membru în Consiliul Artistic al Cinematografiei (1951-1958).
- Distincţii - Decoraţii:
- Ordinul „Meritul Sanitar” clasa I, Medalia „Victoria” și Medalia „Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918”, decernate pentru activitatea de cercetaș din Primul Război Mondial (1916);
- Diploma de Onoare a Festivalului Internaţional de la Karlovy Vary pentru filmul Răsună valea (1950);
- Diplomă pentru „prima afirmare a unui film românesc pe plan mondial”, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la premierea documentarului Ţara Moţilor la Veneţia, din partea Asociaţiei Cineaştilor din România (1989);
- Diploma de onoare pentru întreaga operă, acordată de Uniunea Cineaştilor din România, cu acest prilej una din sălile Cinematecii Române primind numele de „Paul Călinescu” (1992);
- Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti (1996);
- Distincţia „Opera Omnia” a Uniunii Cineaştilor din România, cu prilejul sărbătoririi Centenarului cinematografului românesc (1998).
- Afiliere:
- membru al Societăţii Foto-amatorilor din România încă din anii ᾽30, înfiinţând în cadrul acesteia Secţia Cine-amatorilor;
- membru fondator al Asociaţiei Cineaştilor din România (1963), din 1990 Uniunea Cineaştilor din România.
- Performanţe:
- a adus primele premii cinematografiei româneşti, la Expoziţia Universală de la Paris (cu filmul Colţuri din România) (1937) şi la Festivalul de film de la Veneţia (cu filmul Ţara Moţilor) - prima participare a unui film românesc la un festival internaţional (1939);
- a realizat primul film de ficţiune al cinematografiei de stat, Răsună valea (1949);
- a realizat primul film românesc în culori, filmul documentar Toamna în Delta Dunării, în care a căutat, după propriile mărturisiri, să nu încarce imaginea, ci a dorit „ca imaginea să fie servită de culoare... punând un deosebit accent pe armonia culorilor”;
- a obținut, împreună cu profesorul Constantin I. Botez, două brevete de invenţii: Video-real - Obiectiv fotografic pentru obţinerea de imagini dând impresia de profunzime şi relief - (brevet OSIM nr. 43.113/1964) şi Fizioecranul - Sistem de luat vederi cinematografice, de televiziune şi de proiecţie a acestora pe ecrane (brevet OSIM nr. 52.371/1968).
- Filmografie (selectiv): Bucureşti, oraşul grădinilor (1933); Eforie Plajă; Expoziţia industrială; Viaţa studenţilor de la Oficiul Naţional de Educaţie Fizică (1934); Colţuri din România (1936); Bucureşti. Oraşul contrastelor (1936); Generaţia de mâine (1936); Inaugurarea Arcului de Triumf (1936); Jurnalul de actualităţi O.N.T. (1937-1942); Ţara Moţilor (1938); Cum se face un reportaj cinematografic (1940); Munţii Făgăraş (1942);Nistrul (1943); Împrumutul de aur (1945); Răsună valea - primul lungmetraj al cinematografiei româneşti socialiste, dedicat muncii brigadierilor de la Bumbeşti-Livezeni, după scenariul dramaturgului Mircea Ştefănescu (dec. 1949 - ian. 1950); Toamna în Delta Dunării – primul film color profesionist în România, în colaborare cu operatorul ceh Bohumil Vich (1951); La un punct de agitaţie (1952); Porto-Franco (1961); Titanic-Vals (1964).
Fişier de autoritate
Surse
- Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010, Galaţi, Axis Libri, 2011.
Resurse
- Centrul Naţional al Cinematografiei : scurt istoric [online]. [1]
- Ciuverca, Florentina. Inventarul românilor la Cannes. Din 1946 până la „Loverboy”. În: Film reporter.ro [online]. [2]
- Toporaș, Camelia. Oameni în memoria Galațiului. Regizorul Paul Călinescu. În: Viața liberă [online], 27 febr. 2010 : fotogr. [3]
- Paul Calinescu, Romanian Film Director, Dies At 98 : [necrolog]. În: Chicago Tribune [online], 27 mart. 2000. [4]
- Ţara Moţilor (1939) : film documentar. [regizor: Paul Călinescu ; comentariu: Mihail Sadoveanu ; lectura: Mihai Puşcariu]. În: Marele Ecran [online], 31 ian. 2011. [5]
