Ion Frigioiu
Tenor
- "Cânt și voi cânta întotdeauna cu dăruire și pasiune cu emoție și bucurie pentru a da glas înaltelor gânduri și sentimente care animă biografia eroilor mei, începând cu Leonard al cărui destin se identifică cu însuși idealul nostru artistic și terminând cu personajele descinse din repertoriul literaturii de gen naționale și universale."
Prezentare
- O adevărată pepinieră de talente, scena lirică gălăţeană a dat ţării o serie întreagă de interpreţi care au devenit personalităţi ale lumii muzicale româneşti. O astfel de personalitate a fost şi tenorul Ion Frigioiu, care a ales să se stabilească în Galaţi, devenind unul dintre soliștii consacraţi ai Teatrului Muzical, contribuind prin roluri de anvergură la consolidarea renumelui acestuia şi câştigând aprecierea publicului gălăţean şi nu numai.
- Proaspăt absolvent al Conservatorului „George Enescu” din Iași, a optat să vină la Galați, la solicitarea directorului de atunci al Teatrului Muzical din Galați, regizorul Nicolae Ciubuc, în detrimentul Operei Române din Iași, în dorinţa de a fi mai aproape de oraşul natal, Brăila, unde făcea naveta ca să îşi vadă familia.
- Glasul deosebit și disponibilitatea vocală de adaptare la diversele partituri pe care le-a interpretat i-au adus notabilitate în rândul artiștilor lirici, numele său identificându-se cu cel al muzicalului gălățean, cu al cărui destin de altfel s-a şi împletit de-a lungul anilor.
- Primul rol pe scena muzicalului gălăţean, cel al misteriosului prinț Sou Chong din opereta Ţara Surâsului de Franz Lehár, a reprezentat nu doar debutul artistic al tenorului Ion Frigioiu ci și temelia unei cariere artistice solide. Montarea spectacolului, realizat de maestrul emerit al artei, regizorul Nicușor Constantinescu, a pus în valoare calităţile artistice şi interpretative ale tânărului tenor, distribuit în rolul principal şi în spectacolul reluat în anul 1974 și jucat vreme de cinci ani în peste 60 de reprezentații.
- Vocea de tenor, care a încântat generații de spectatori, alături de profesionalismul și pasiunea cu care s-a dedicat scenei, i-au adus nenumărate aprecieri, reflectate inclusiv în presa vremii. Numeroasele cronici, apărute în publicaţiile locale şi naţionale, care i-au consemnat aparițiile pe scenă, constituie tot atâtea mărturii ale valorii sale artistice. În Solida pregătire muzicală i-a înlesnit tenorului Ion Frigioiu posibilitatea de a acumula numeroase roluri în vastul său repertoriu artistic, de diverse facturi, farmecul personal aducând o notă în plus unor personaje adânc gravate în istoria muzicii lirice. Artistul Ion Frigioiu, omul care și-a dăruit întreaga viață scenei, a cântat alături de nume consacrate ale artei interpretative, cu personalități de seamă ale scenei lirice, printre aceştia numărându-se: Jean Segal, Pușa Urdăreanu, Nicu Urziceanu, Nicolae Urdăreanu, Benedict Gorodețchi, Viorica Pop, Lucia Țibuleac, Marilena Marinescu-Mareș, Tamara Alexandru, Laurențiu Buzilă, Margareta Kiss, Sofia Șerban, Cicerone Ognef, Georgeta Pinghiriac, Emil Pinghiriac.
- O pagină importantă în istoria teatrului muzical gălățean o reprezintă seria manifestărilor omagiale, organizate în luna decembrie 1972, în memoria „Prințului operetei”, Nae Leonard. Cu acest prilej, Teatrul Muzical din Galați a primit numele marelui artist și a avut loc premiera absolută a operetei în două acte, Leonard, de Florin Comișel, scrisă special pentru liricul gălățean și prezentată publicului în ajunul Crăciunului, exact în ziua în care se împlineau 46 de ani de la moartea marelui artist, în rolul Leonard fiind distribuit Ion Frigioiu. Rememorând acea perioadă, tenorul Ion Frigioiu îşi amintea cum „după ce ani de zile trebuise să fie convins să-şi lase în sfârşit barbă pentru a juca în «Boema», a fost nevoit să se radă imediat, pentru a intra «în pielea» Prinţului Operetei...”.
- Drumul parcurs ca solist al Teatrului Muzical din Galați i-a oferit tenorului posibilitatea de a răspunde adecvat exigenţelor artistice ale realizatorilor muzicali, multe dintre roluri fiind interpretate şi pe alte mari scene din țară sau în apariții pe micul ecran. Unul dintre aceste spectacole, difuzate pe micul ecran, a fost O noapte furtunoasă, care a putut fi vizionat pe postul de televiziune TVR 2 și care a obținut premiul al II-lea la Festivalul Național „Cântarea României”.
- Cunoștințele muzicale, apropierea de lumea şi oamenii scenei, pe care i-a urmărit cu atenţie, și experiența artistică l-au determinat pe Ion Frigioiu să încerce şi rolul de regizor artistic, cochetând cu acesta în mai multe spectacole, unul dintre acestea fiind opereta Ţara surâsului (1990), montat pe scena gălățeană după ideea regizorală a lui Ion Frigioiu. Cinci ani mai târziu, sub îndrumarea solistului Ion Frigioiu, aflat şi în postura de interpret, spectacolul a fost prezentat în cadrul Zilelor Muzicale Gălățene.
- Numele artistului Ion Frigioiu a reprezentat, vreme de câteva decenii, o permanență a spectacolelor de mare valoare ale Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galați, tenorul aducându-și o valoroasă contribuție la făurirea istoriei muzicii lirice gălățene. Boala necruţătoare din ultimii ani şi nemiloasa trecere a timpului au stăvilit parcursul destinului şi carierei profesionale a celui care rămâne una dintre personalităţile de referinţă ale teatrului muzical gălăţean şi care la un moment dat afirma: „Cântând, trăiesc cu adevărat în miezul acestui veac, lângă inima şi aspiraţiile tuturor”.
Biografie
- Data şi locul naşterii: 18 aprilie 1933, Brăila
- Data şi locul decesului: 14 noiembrie 2006, Galați
- Studii:
- Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila;
- Conservatorul de Muzică „George Enescu” din Iaşi (1961-1966).
- Activitate socio-profesională:
- actor amator şi regizor la Casa de Cultură din Focşani (1952-1961);
- solist al Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi (din 1967);
- a interpretat numeroase roluri din capodopere lirice românești şi universale precum: Traviata, Boema, Liliacul, Valurile Dunării, Leonard, Mireasa vândută, Rigoletto, Voievodul ţiganilor, Othello, Petru Rareș, Țara Surâsului, Farmecul unui vals, Apa vie, Olandezul zburător, Tosca, Lăsați-mă să cânt, Silvia, O noapte furtunoasă, Trubadurul;
- a avut roluri în lucrări semnate de: Giacomo Puccini, Florin Dimitriu, Eduard Caudella, Franz Lehár, Giuseppe Verdi, Paul Abraham, Oscar Strauss, Bedřich Smetana, Emmerich Kálmán, Florin Comişel, Johann Strauss, Richard Wagner;
- a avut ca parteneri de scenă nume marcante ale muzicii clasice precum: Nicolae Herlea, Elena Patrichi, Alexandru Agache, Emil Pinghiriac, Eremia Manole, Camelia Storin-Pascu, Ana Condrea;
- a lucrat cu regizori precum: Jean Rânzescu, Carmen Capato-Velincov, Rodica Popescu-Moisa, Nicuşor Constantinescu, Nicolae Ciubuc, Barbu Dumitrescu, Boris Stegărescu, Anghel Ionescu Arbore, Dumitru Tăbăcaru, Giovanni Bartoli, Emil Strugaru, Giuseppe Visciglia;
- a colaborat cu nume de rezonanţă ale artei dirijorale: Ury Schmidt, Silviu Zavulovici, Gabor Kiss, Sorin Oancea, Corrado De Sessa;
- a realizat regia și a interpretat rolul principal în opereta Ţara surâsului (1990);
- a fost asistent de regie şi interpret în opera Silvia (1990);
- a cântat în premierele naţionale ale spectacolelor: O noapte furtunoasă (1969), Farmecul unui vals (29 mai 1971), Leonard (24 dec. 1972), Petru Rareş (dec. 1976).
Fişier de autoritate
Surse
- Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Tena Bezman, Otilia Badea. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2016, Galaţi, Axis Libri, 2017.
Referințe
- Georgeta şi Emil Pinghiriac: …marele artist Ion Frigioiu, un om ce şi-a dăruit întreaga viaţă scenei. A cântat şi a încântat cu vocea sa de tenor generaţii succesive de spectatori. A susţinut pe scena liricului gălăţean partituri dintre cele mai dificile din repertoriul naţional şi internaţional, roluri de mare complexitate din galeria marilor tenori. Cu aceeaşi dăruire a dat viaţă multor roluri de june prim din repertoriul de operetă. Făcea un titlu de glorie, pe drept cuvânt, din crearea, în premieră naţională, a personajului principal din opereta „Valurile Dunării” de George Grigoriu. L-a întruchipat cu o vervă seducătoare pe Eisenstein din „Liliacul”, de J. Strauss, şi l-a creat într-o tentă sobră şi profundă pe fostul mare tenor, Leonard, din opereta cu acelaşi nume de Florin Comişel. Personajele pe care le-a interpretat s-au confundat adesea cu propria persoană: înalt, frumos şi tânăr, veşnic tânăr.
- Laura Sava: Tenorul Ion Frigioiu a fost unul dintre soliştii reprezentativi ai scenei lirice gălăţene. Timp de aproximativ 30 de ani a cântat în aproape toate spectacolele de operă şi operetă montate la Teatrul Muzical „Nae Leonard”, în roluri principale de mare dificultate. Punea pasiune în fiecare personaj întruchipat, pregătindu-se intens pentru fiecare rol. Încă de la prima repetiţie venea cu partitura învăţată, studiind singur, ascultând interpretări diferite şi colaborând cu maeştrii dirijori şi corepetitori. […] A cochetat de multe ori şi cu regia, unul dintre spectacolele readuse la viaţă de domnia sa fiind opereta „Ţara surâsului” de Franz Lehár. În acelaşi timp, s-a dovedit a fi un excelent îndrumător al tinerelor talente ocupându-se de debutul scenic al unor solişti care mai apoi au făcut carieră pe scena Muzicalului gălăţean (Emilia Frigioiu, Ana Condrea, Isabela Oancea, ş.a.). Cu siguranţă, pentru cei care l-au văzut jucând în opereta „Leonard” de Florin Comişel, Ion Frigioiu rămâne cea mai fidelă întruchipare a marelui tenor român, personaj realizat în premieră naţională pe scena teatrului muzical gălăţean la 24 decembrie 1972.
- Margareta Kiss: Printre soliştii colectivului care au poposit la Galaţi se numără şi tenorul Ion Frigioiu, venit cu forţe noi de la Conservatorul din Iaşi. Popasul lui a vrut să fie scurt, dar a rămas la Galaţi până la sfârşitul vieţii. Era un solist bine pregătit, care întotdeauna cânta cu pasiune şi dăruire, cu emoţie şi bucurie spre satisfacţia publicului. A cântat de la operetă la operă, în concerte și recitaluri, dar cel mai frumos şi complex rol care l-a consacrat pe Ion Frigioiu a fost capodopera lui Verdi, „Othello”. În afara scenei era un om obişnuit, care avea multiple preocupări, tot artistice, de la poezie la pictură; îi plăcea să gătească o mâncare bună, mâncată cu prietenii la un pahar de vin bun. Aşa era colegul meu, Ion Frigioiu.
