Igor Jechiu

Preot, publicist, bibliofil

„Omul adevărat, cu tot ce realizează, se realizează şi pe el!”

„Cât de fericit aş fi dacă aş putea să scriu ce vreau! Dar nu pot. Am impresia că în zestrea ancestrală a fiinţei mele zac, de-a valma, o seamă de energii încătuşate şi neconturate care, asemenea crisalidei, rod să-şi sfărâme crusta claustrării. O dată eliberate din apăsătoarea obsesie a anonimatului se cer îmbrăcate elegant, ca să facă o impresie cât mai bună.”

Autograf Igor P. Jechiu

Prezentare

IGOR P. JECHIU - preot, publicist, bibliofil

Una dintre importantele personalităţi ecleziastice gălăţene din a doua jumătate a secolului XX, părintele Igor P. Jechiu s-a remarcat prin nemăsurata sete de cultură, numărându-se printre cărturarii bibliofili care au îmbinat în activitatea lor credinţa şi învăţătura cuprinsă în paginile cărţilor: „Nu există dragoste mai mare decât dragostea de Dumnezeu şi dragostea de carte”.

Urmând chemarea spirituală a tatălui său, preotul Procopie din Mârzeşti, în a cărui amintire şi-a adăugat iniţiala «P» la semnătură, Igor Jechiu a urmat cursurile Seminarului Teologic din Chişinău, dovedindu-se de atunci un elev „deştept şi un foarte bun organizator”.

S-a implicat atât în activităţile culturale, fiind recompensat cu un premiu al Tinerimii Române, cât şi în cele sportive, echipa de oină a seminarului, al cărei căpitan era, fiind una dintre cele mai bune din oraş şi din ţară. De asemenea, împreună cu alţi elevi care aveau aptitudini pentru arta plastică, a ajutat la renovarea picturii din biserica seminarului.

Continuându-şi studiile la Facultatea de Teologie, a avut bucuria să îl aibă printre profesori pe scriitorul Gala Galaction, „inimosul şi mult regretatul dascăl”, unul dintre cei care au contribuit la formarea sa în spiritul dragostei pentru carte şi învăţătură.

Hirotonit diacon şi preot în 1943, în Capela eparhială din Chişinău, de arhiepiscopul-locotenent Efrem al Arhiepiscopiei Chişinăului, părintele Jechiu a fost în scurt timp numit profesor de Istoria Bisericii la Seminarul Teologic, unde s-a ocupat printre altele de organizarea programelor artistice ale serbărilor elevilor seminarişti. Și-a manifestat încă din tinereţe preocupările publicistice, făcând parte din echipa redacţională a prestigioasei reviste Luminătorul, publicaţie bisericească în paginile căreia au publicat numeroase personalităţi ale României interbelice. Ulterior, la Caransebeş, apoi la Galaţi, a colaborat la reviste cu profil teologic şi s-a implicat în activitatea editorială a Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos, fiind membru în comitetele de redacţie ale publicaţiilor apărute aici, realizând în 1981 volumul „Arhiepiscopia Tomisului şi Dunării de Jos în trecut şi astăzi”, importantă lucrare pentru istoria bisericească din aceste ţinuturi.

Dincolo de activitatea pastorală şi misionară, părintele Igor P. Jechiu a lăsat urme trainice ale trecerii sale, oriunde l-au purtat valurile vieţii: la Caransebeş, unde s-a ocupat de amenajarea bibliotecii eparhiale şi a dirijat Corul „Reuniunii Române de Cântări şi Muzică”; la Iveşti, unde a înfiinţat primul muzeu sătesc şi Societatea Culturală „Ştefan Petică” (prima societate de acest fel din judeţ şi din Moldova după 1946) şi a adunat materialul documentar pentru monografia satului Iveşti.

La Galaţi, unde a avut o contribuţie importantă la organizarea bibliotecii Arhiepiscopiei, insistând asupra importanţei protejării valorilor patrimoniale, organizând depozitul de carte veche, identificând şi recuperând icoane şi cărţi vechi bisericeşti din eparhie, care altfel ar fi rămas pierdute pentru tezaurul spiritualităţii de la Dunărea de Jos. De asemenea, s-a numărat printre cei care au avut iniţiativa înfiinţării periodicului Călăuză ortodoxă, unul dintre primele periodice eparhiale din Patriarhia Română apărute în 1990, ce se numără şi astăzi printre cele mai importante publicaţii ale Arhiepiscopiei Dunării de Jos. Aplecarea spre cartea veche, spre cercetare şi documentare poate fi întrevăzută şi în grija cu care a adunat documente vechi, cu scriere chirilică, de la locuitorii din Iveşti, ce pot fi regăsite în „Fondul Igor Jechiu” constituit în cadrul Direcției Județene Galați a Arhivelor Naționale.

Unul dintre cei apropiaţi acestuia a fost părintele Eugen Drăgoi, care concentrează în amintirile sale despre Igor Jechiu aspecte importante ale personalităţii sale:

Era generos cu cei dornici de cunoaştere şi de informare; avea un spirit liberal, distanţat de clişee şi de stereotipii, pătrunzător în analize, aspru cu proletcultismul prezent în societatea românească a anilor ’80-’90, necruţător faţă de prostia afişată ori de grobianismul insolent, intolerant faţă de mimetismul cultural pe care-l denunţa fără rezerve. Avea un respect deosebit faţă de cei care se dovedeau certe personalităţi culturale şi ştiinţifice, dar, dacă sesiza la acestea unele derapaje ori lansarea cu intenţie a unor idei tendenţioase, nu se sfia să comenteze deschis şi să-i avertizeze pe cei apropiaţi asupra acestor capcane camuflate sub notorietatea persoanei în cauză. Altfel, blând şi bun cu cei de aproape sau de departe, într-un cuvânt, om ca toţi oamenii.

Spirit enciclopedic, slujitor al bisericii, orator desăvârşit, rafinat epigramist, cercetător, pasionat bibliofil, părintele Igor P. Jechiu a fost mentor şi exemplu pentru mulţi dintre cei care l-au cunoscut şi i-au fost aproape, impresionaţi fiind de personalitatea sa puternică şi de cultura sa remarcabilă şi va rămâne cu siguranţă un reper al vieţii spirituale şi culturale gălăţene.

Biografie

Data şi locul naşterii: 19 octombrie 1918, com. Mârzeşti, jud. Orhei, Basarabia

Data şi locul decesului: 19 martie 1992, Galați

Studii:

• Şcoala primară Mârzeşti (1925-1929);
• Seminarul Teologic Chişinău (1930-1939);
• Facultatea de Teologie a Universităţii din Iaşi, cu sediul la Chişinău (1939-1942);
• a susţinut examenul de licenţă, cu teza „Legea talionului şi morala creştină”, la Cernăuţi, obţinând licenţa în teologie cu calificativul magna cum laude (1943), teza de licenţă fiind publicată la Chişinău în 1944;
• cursuri de doctorat la Facultatea de Teologie din Suceava şi Bucureşti (1947-1949).

Activitate socio-profesională:

• preot la parohia Ceaga, jud. Tighina (1 nov. - 1 dec. 1943);
• spiritual şi profesor de Istoria Bisericii la Seminarul Teologic din Chişinău (1 dec. 1943 – 1 dec. 1944);
• „delegat şef” (1 apr. 1941) şi redactor responsabil (1943-1945) al revistei bisericeşti Luminătorul;
• bibliotecar şi registrator la Episcopia Ortodoxă Română din Caransebeş (1 nov. 1944 - 1 nov. 1946);
• a predat ore facultative de limba rusă la Liceul Teoretic din Caransebeş (1945-1946);
• spiritual-confesor la capela Penitenciarului din Caransebeş (1 dec. 1944 - 1 nov. 1946) şi în parohia Zlatiţa, jud. Caraş-Severin (1 nov. 1946 - 29 sept. 1947);
• s-a ocupat de amenajarea bibliotecii eparhiale şi a bibliotecii Sfatului Popular din Caransebeş;
• preot la Catedrala din Caransebeş (oct. 1947 – 1951);
• dirijor al Corului „Reuniunea Română de Cântări şi Muzică” din Caransebeş;
• preot la Parohia Iveşti, jud. Galaţi (1 ian. 1952 – 1 apr. 1974);
• a înfiinţat un muzeu sătesc la Iveşti (inaugurat la 22 aug. 1969);
• a pus bazele Societăţii Culturale „Ştefan Petică” din Iveşti (3 iunie 1971);
• preot la Parohia „Sf. Pantelimon” din Galaţi, unde a slujit şi după 1 martie 1985, când s-a retras la pensie (1 apr. 1974 – 19 mart. 1992);
• consilier cultural al Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos (1 mart. 1978 – 1 mart. 1985);
• membru fondator şi redactor al revistei Călăuză ortodoxă (1 mart. 1990).

Afiliere:

• membru al Asociaţiei Scriitorilor şi Publiciştilor din Basarabia (apr. 1943);
• membru al Reuniunii Române de Cântări şi Muzică din Caransebeş;
• membru fondator al Societăţii Române de Bibliofilie (dec. 1972);
• membru al Studioului de Istorie „Nicolae Iorga” (1986);
• membru al Clubului epigramiştilor „Păstorel Teodoreanu” din Galaţi;
• preşedinte al Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, filiala „Costache Negri” Galaţi (1991).

Colaborări la publicații (selectiv): Altarul Banatului, Basarabia literară, Buletinul „Mihai Eminescu” (Cernăuţi), Călăuză ortodoxă, Foaia diecezană (Caransebeş), Itinerar (Chişinău), Îndrumător bisericesc, Limba noastră Chişinău), Luminătorul (Chişinău), Partener, Porto Franco, Tribuna tinerimii, Viaţa liberă, Viaţa nouă (Galaţi).

Note

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

• Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman, Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2012 - 2013, Galaţi, Axis Libri, 2014.

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z