Mazepa 1
- Scurt istoric
Cartierul Mazepa a luat naștere, în forma sa actuală, din necesitatea de a se asigura oraşului un front cât mai aspectuos spre Dunăre.
În acest sens s-a propus construirea unui șir de blocuri înalte situate cât mai aproape posibil — atît cât permit condiţiile geotehnice — de faleză. Centrul cartierului format dintr-un amplu spaţiu plantat care cuprinde şi şcoala existentă şi alte dotări ale acestei unităţi, comunică prin legături largi de spaţii plantate cu promenada principală a oraşului de-a lungul falezei. în general toată compoziţia are o tramă pe direcţia nord-sud permiţînd o legătură directă între această unitate şi malul Dunării. La extremitatea vestică complexul de clădiri de locuit se termină cu un grup de blocuri înalte, care marchează delimitarea dintre zona verde ce se va dezvolta în prelungirea centrului orăşenesc şi zona de locuit.
Centrul, care are o formă alungită dispusă pe direcţia nord-sud, va fi dublat de un mare parc public ce se va amenaja pe panta ce separă cele 2 terase superioare ale oraşului. (actuala Faleza Dunării). [1]
În ianuarie 1968 au fost date în folosință blocurile C de pe str. Melodiei (C9, C10, C11, C12) și blocurile W de pe str. Traian (actuala „Prelungirea Traian”).[2]
În decembrie 1968 au fost constatate defecțiuni ale instalației la blocul G4, motiv pentru care a a fost amânată darea în folosință.[3]
În 1969 cartierul Mazepa reprezenta un ansamblu arhitectural nou, blocurile fiind dispuse circular. Din vechiul ansamblu rămânând mărturie doar Biserica Precista. Tot în 1969 a fost inaugurat Restaurantul „Pescarul” actualul Restaurant „BlueAqua”. [4]
- Toponimie
Denumirea de „Mazepa” provine de la numele hatmanului Ivan Stepanovici Mazepa, născut în 1910, la Podolia. A fost funcționar al cancelariei domnești pe lângă hatmanul Ucrainei, după moartea căruia a fost ales hatman al cazacilor din Ucraina. Apropiat colaborator al lui Constantin Brâcoveanu, a tipărit împreună cu acesta o Evanghelie în limba arabă, pentru creștinii ortodocși din Orientul Mijlociu. Un exemplar al acestei Evanghelii unicat se află acum în Biblioteca Academiei Române. A fost înmormântat în Biserica „Sf. Gheorghe” care se afla în apropiere de biserica „Precista”, căreia i-se mai spunea și „Ierusalim” fiindcă era închinată Sfântului Mormânt de la Ierusalim. Ivan Stepanovici Mazepa a fost înhumat și dezhumat de mai multe ori, după demolarea bisericii „Sf. Gheorghe” în 1964 și construirea a numeroase locuințe nu se mai cunoaște exact locul unde s-ar afla osemintele acestuia. [5]
- Localizare
Situat în vecinătatea cartierului Mazepa 2, Centru și Piața Centrală, este mărginit de străzile „Prelungirea Traian”, str. Falezei și bld. Brăilei.
- Instituții publice
CEC Bank - Agentia NR. 8 GALAȚI
- Unități de cazare
- Restaurante
Restaurant Alex • Blue Acqua Restaurant • C House Lounge Cafe • Captain Jack • CRAFT Rebel Food • Malnaș • Restaurant Nicnic • Restaurant „Piano” • Union Jack
- Biserici
Biserica Apostolică Ortodoxă Armeană „Sfânta Maria” • Biserica Fortificată „Precista”
- Centre comerciale
Carrefour „Potcoava de Aur” • Profi „Piața Ancora”
- Secții de poliție
- Unități medicale
Laborator de Analize „Medico-Test”
- Unități de învățământ
- Librării
- Parcuri
Faleza Dunării • Parcul "Mazepa"
- Mijloace de transport în comun
Fiind un cartier poziționat în zona cvasicentrală a orașului, stația de autobuz „Potcoava de Aur” reprezintă un punct rutier important.
Trasee: Traseul 9, Traseul 10, Traseul 11, Traseul 15, Traseul 16, Traseul 20,Traseul 24, Traseul 34, Traseul 105, Traseul 102 - Toponimie
- ↑ Sebestyen, Victor, „Galați - Arhitectura nouă”. Bucureşti, Editura "Meridiane", 1967
- ↑ „ Cum răspunde constructorul exigențelor locatarului?”, în Viața nouă, nr. 7175, 7 ian. 1968, p. 3
- ↑ Florea, Aurel „Blocul G4 din Mazepa încă nu și-a găsit „stăpâmii”, în Viața nouă, nr. 7464, 11 dec. 1968, p. 1-2
- ↑ Tănăsache, Ilie „Mazepa - trecut, prezent și viitor”, în Viața nouă, nr. 7517, 12 febr. 1969, p. 1-2
- ↑ Ionescu, Violeta „ Ivan Mazepa, simbol al independenței Ucrainei, înmormântat în Galați ”, în Dunărea de Jos, nr. 239, febr. 2022, p. 15