Tudor Pamfile
Etnograf și folclorist
- „Sunt împrejurări când nu poţi spune despre un om prea multe, fiindcă toate aceste multe sunt atât de strâns legate între dânsele, atât de încrucişate, încât e greu să le desfaci pe câte una, să le scuturi frumos şi să le pui la rând după o socoteală.”
Prezentare
thumb|Tudor Pamfile, etnograf, folclorist thumb|Autograf Tudor Pamfile thumb|
- Printre primii culegători de folclor ai secolului al XX-lea, Tudor Pamfile este una dintre personalităţile care au ştiut să exploateze şi să pună în valoare străvechile tradiţii ale poporului român. Autodidact, intelectual cu suflet de ţăran, înzestrat cu o putere de muncă neobişnuită, Tudor Pamfile a fost cel care a încercat constituirea unui ciclu de scrieri despre mitologia românească, adunând la un loc „credinţele poporului român" despre facerea lumii, cerul şi podoabele lui, văzduhul, duşmanii şi prietenii omului şi sfârşitul lumii. Călăuzit de entuziasmul descoperitorului de comori, Tudor Pamfile s-a aflat într-o permanentă căutare a „documentelor vii”, a acelor „firişoare de aur” (după cum îi plăcea să le numească) ce contribuie la cunoaşterea poporului român şi care formează „arhiva vie a sufletului românesc”. Culegerile lui Tudor Pamfile, bazate pe informaţie şi observaţie personală, sunt astăzi considerate documente de autenticitate incontestabilă în studierea folclorului şi etnografiei româneşti.
- Istoria literaturii române şi în special folcloristica i-au conferit lui Tudor Pamfile un loc binemeritat în evoluţia culturii române. Gălăţenii îi păstrează memoria vie, reînviind tradiţiile populare în fiecare an, cu prilejul Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Tudor Pamfile”, atunci când, în preajma sărbătorilor de iarnă, costumele şi obiceiurile tradiţionale fac obiectul unui adevărat spectacol.
Biografie
- Data şi locul naşterii: 11 iunie 1883, comuna Țepu,judeţul Galaţi
- Data şi locul decesului: 17 octombrie 1921, Chișinău (reînhumat la Tecuci, la 27 aprilie 1923)
- Studii:
- Şcoala primară din Ţepu, jud. Tecuci (1891-1893);
- Școala primară din Tecuci (1893-1895);
- Studii gimnaziale la Tecuci şi Iaşi (1895-1899);
- bursier la „Şcoala fiilor de militari” din Iaşi (1899-1904);
- Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie din Bucureşti (1904-1906).
- Activitate socio-profesională:
- a fost repartizat la Regimentul 3 Roşiori din Bârlad, cu gradul de sublocotenent în cavalerie (1 iun. 1906);
- a desfăşurat o intensă activitate de folclorist, istoriograf şi publicist la Bârlad (1906-1920);
- a predat istoria la Şcoala Gradelor Inferioare din Regimentul 3 Roşiori din Bârlad (1907);
- fondator şi conducător al publicaţiilor Ion Creangă (1908-1919), Miron Costin (1913), Florile dalbe (1919) şi Freamătul;
- a înfiinţat alături de G. Tutoveanu (preşedinte) şi de preotul Toma Chiricuţă, vestita societate literară „Academia bârlădeană”, cu Al. Vlahuţă membru de onoare, cu scopul de încurajare a talentelor locale (la 1 mai 1915);
- s-a stabilit la Chişinău (1918), unde a condus, Cuvântul Moldovei până în 1920.
- Debut:
- publicistic, în revista de folclor Şezătoarea cu „Cântece din ţinutul Tecuciului, culese din Ţăpu” (1903);
- editorial, cu „Jocuri de copii adunate din satul Ţepu. Extras din Analele Academiei Române”. Bucureşti, Editura Göbl, 1906.
- Afiliere:
- membru al „Academiei bârlădene” (1915);
- membru al Comitetului de conducere al primei Societăţi a Scriitorilor Români din Chişinău, din care mai făceau parte Mihail Sadoveanu, Ștefan Ciobanu, Nicolae Dunăreanu, N.N. Beldiceanu, Apostol D. Culea (1920);
- Performanţe:
- a fost propus să devină membru corespondent al Academiei Române, la 11 iunie 1921, dar votarea a fost amânată şi nu a mai avut loc, intervenind decesul folcloristului.
- Colaborări la publicaţii: Făt-Frumos (Bârlad), Viaţa literară, Semănătorul (cu pseudonimul Ostaş), Revista noastră, Floarea darurilor, Neamul Românesc, Analele Academiei Române, Calendarul foii „Lumea şi ţara”, Calendarul gospodarilor, Calendarul „Ion Creangă”, Calendarul învăţătorilor, Calendarul Ligei, Calendarul „Lumina poporului”, Calendarul „Neamului românesc”, Calendarul naţional al ziarului „America” Cleveland, Ohio), Calendarul poporului, Calendarul sătenilor, Convorbiri literare, Cuvânt moldovenesc, Însemnări literare, Lamura, Lumina poporului, Şezătoarea, Viaţa literară şi artistică, Viaţa Românească, Vocea Tutovei, Sfatul Ţării şi Dreptatea (Chişinău) ş.a.
