Difference between revisions of "Bălăbăneşti"
(→Educaţie) |
(→Biblioteca Comunală Bălăbăneşti) |
||
| (40 intermediate revisions by 2 users not shown) | |||
| Line 1: | Line 1: | ||
='''Date monografice'''= | ='''Date monografice'''= | ||
<div style="text-align: justify;"> | <div style="text-align: justify;"> | ||
| − | [[ | + | [[File:Scoala lungestir.jpg|thumb|alt=Scoala din Lungesti.| Şcoala "Dumitru I. Ghimuş" Lungeşti]] |
| − | [[ | + | [[File:Scoala balabanesti.jpg|thumb|alt=Scoala din Balabanesti.| Şcoala "Gheorghe şi Maria Taşcă" Bălăbăneşti]] |
| − | [[ | + | [[File:balabanesti monument.jpg|thumb|alt=Balabanesti.| Monumentul eroilor Bursucani]] |
| − | :Prima menţiune documentară a satului Bălăbăneşti este din 5 decembrie 1460, într-un act de judecată dat de Ştefan cel Mare la Bârlad. Acest document confirmă legenda satului şi | + | :Prima menţiune documentară a satului Bălăbăneşti este din 5 decembrie 1460, într-un act de judecată dat de Ştefan cel Mare la Bârlad<ref>Neculai Pământ, Delia-Elena Guţă, Florin Munteanu, ''Bălăbăneşti : Un sat de răzăşi : Monografie'', Galaţi, Zigotto, 2010, p. 13-14</ref>. Acest document confirmă legenda satului<ref>Ibidem, p. 16-20</ref>, care are mai multe variante, şi face legătura între toponimul „Româneşti”, dat unei văi de pe versantul stâng al văii Jeravaţului, în partea de nord a actualei vetre a satului, şi Bălăbăneşti. |
| − | :Legenda spune că a fost un oarecare Roman care avea o fată, Florica. Fiind plecat cu treburi într-o zi | + | :Legenda spune că a fost un oarecare Roman care avea o fată, Florica. Fiind plecat cu treburi într-o zi, au venit tătarii şi i-au răpit fata. Tătarii ardeau, jefuiau şi pustiau ţinuturile şi furau fete pe care le vindeau la Constantinopol ca roabe în haremuri. Întors acasă, Roman află despre invazia tătarilor şi dispariţia fetei. Roman promite mâna fetei celui ce o va salva. Un tânăr argat se învoieşte să o salveze. Acesta pleacă cu o ceată călare, prinde din urmă convoiul tătarilor, iar noaptea o salvează pe Florica dintr-o căruţă, o aruncă pe cal şi vine cu ea înapoi la moşie, la Româneşti. Roman îşi ţine promisiunea făcută, îi dă fata în căsătorie, eroul devenind urmaşul boierului Roman. Pe acest erou legendar îl chema Peche. Acest Peche a avut cu Florica un fiu care a primit numele de Balaban. Balaban este un cuvânt turcesc, care înseamnă "urs, om mare sau namilă". Fiul lui Peche a primit aceast nume în amintirea tatălui său care se pare că era un om extraordinar de voinic şi curajos . Balaban, fiul lui Peche, conştientizează pericolul unei noi invazii tătărăşti, deoarece satul se situa într-un loc deschis pe malul Jăravăţului şi decide să retragă satul în pădure, unde este astăzi. La început s-a mutat Balaban cu familia sa, dar prin creşterea populaţiei, aşezarea s-a mărit devenind Bălăbăneşti. |
| − | + | [[File:Lumea lui Creangă la Bursucani.jpg|thumb|alt=Lumea lui Creangă la Bursucani.|Sculpturi aparţinând lui Neculaiu Balaban]] | |
| − | [[ | + | :Celelalte sate ale comunei sunt menţionate după cum urmează: '''Lungeşti''' (13 iunie 1436), '''Bursucani''' (1 septembrie 1681), '''Zimbru''' (1830). |
| − | :Celelalte sate ale comunei sunt menţionate după cum urmează: Lungeşti (13 iunie 1436), Bursucani | + | :'''Bălăbăneşti''' este comună din anul 1864 şi a făcut parte succesiv din: ţinutul Tutova, judeţul Tutova, regiunea Galaţi, raionul Bârlad, raionul Bereşti, iar din 1968 din [[judeţul Galaţi|judeţul Galaţi]]. În 1908, a fost reşedinţă de plasă în judeţul Tutova. |
| − | + | :Satul '''Lungeşti''' a fost comună din 1864, iar după 1900 a făcut parte permanent din comuna Bălăbăneşti. Între 1871-1875, a fost reşedinţă de comună şi cuprindea satele: Lungeşti, Bălăbăneşti, Miroasa, Bursucani, Zimbru, Cruceanu, Rădeşti, Oanca. | |
| − | : | + | :Satul '''Bursucani''' a fost comună din 1865 şi a făcut parte în perioade lungi din comunele: Rădeşti, Drăguşeni, Bălăbăneşti (din 1968 până în prezent). |
| − | :Satul Lungeşti a fost comună din 1864, iar după 1900 a făcut parte permanent din comuna Bălăbăneşti. Între 1871-1875, a fost reşedinţă de comună şi cuprindea satele: Lungeşti, Bălăbăneşti, Miroasa, Bursucani, Zimbru, Cruceanu, Rădeşti, Oanca. | ||
| − | :Satul Bursucani a fost comună din 1865 şi a făcut parte în perioade lungi din comunele: Rădeşti, Drăguşeni, Bălăbăneşti (din 1968 până în prezent). | ||
:[[Image:Troiţă la Bălăbăneşti.jpg|thumb|left|alt=Troiţă la Bălăbăneşti.|Troiţă la Bălăbăneşti]] | :[[Image:Troiţă la Bălăbăneşti.jpg|thumb|left|alt=Troiţă la Bălăbăneşti.|Troiţă la Bălăbăneşti]] | ||
| − | + | :Comuna Bălăbăneşti este aşezată în partea centrală a Moldovei, în nordul [[judeţul Galaţi|judeţului Galaţi]], la limita cu judeţul Vaslui. Este o zonă care face parte din Dealurile Fălciului, în partea de nord, şi Podişul Covurluiului, în partea de sud. Relieful reprezentat de dealuri şi văi este alcătuit din nisipuri şi argile. Cele mai importante dealuri sunt: Poieni, Jorăşti, Ceahlău, Rohna, Băbălăul, Muntele, Uliul etc. Cel mai important râu, Jerevăţul, are albia formată din nisipuri şi are viituri dese şi mari, mai ales primăvara şi toamna. Cele mai răspândite soluri sunt cernoziomurile levigate. Vegetaţia este formată din păduri de amestec (stejar, carpen, tei, ulm, cireş, păr etc.) vegetaţie de baltă (stuf, papură, mentă, coada calului etc.), mai ales pe Valea Jeravăţului şi ochiuri de stepă pe versanţii văilor sau pe culmi. Pădurile, actualmente cu o suprafaţă de 1359 ha, în trecut au fost mai mari, asigurând lemne şi adăpost populaţiei. Animalele sălbatice cele mai răspândite sunt iepurii, vulpea, mistreţul, căprioara etc. În pădurile din partea de sud trăieşte o pasăre, corbul, ocrotită de lege. Înainte de 1989, pădurile comunei făceau parte dintr-un fond de vânătoare special pentru mistreţi, cerbi, căprioare. Anual, din pădurile comunei se recoltează cantităţi importante de plante medicinale. Agricultura a constituit şi constituie şi în prezent ocupaţia de bază a locuitorilor comunei.<ref>La adunarea referințelor a contribuit bibliotecarul din comună, Costică Baicu; '''Album Foto''', în ''Xpress Balabanesti'' [online], [citat 19 octombrie 2009], Disponibil în internet: http://balabanesti.net/about-2/album-foto/. | |
| − | :Comuna Bălăbăneşti este aşezată în partea centrală a Moldovei, în nordul [[ | + | </ref> |
| − | |||
='''Primăria Bălăbăneşti'''= | ='''Primăria Bălăbăneşti'''= | ||
[[Image:Primaria Balabanesti1.jpg|thumb|alt=Primaria Balabanesti.| Primăria comunei Bălăbăneşti]] | [[Image:Primaria Balabanesti1.jpg|thumb|alt=Primaria Balabanesti.| Primăria comunei Bălăbăneşti]] | ||
'''Date contact:''' | '''Date contact:''' | ||
| − | |||
::'''Adresa:''' str. Principală, nr. 22, loc. Bălăbăneşti, jud. Galaţi | ::'''Adresa:''' str. Principală, nr. 22, loc. Bălăbăneşti, jud. Galaţi | ||
::'''Cod poştal:''' 807010 | ::'''Cod poştal:''' 807010 | ||
| − | ::'''Telefon:''' 0236/348508, 348625 | + | ::'''Telefon:''' 0236/348508, 0236/348625 |
::'''Fax:''' 0236/348508 | ::'''Fax:''' 0236/348508 | ||
::'''E-mail:''' primariabalabanesti@yahoo.com | ::'''E-mail:''' primariabalabanesti@yahoo.com | ||
::'''Site:''' http://www.comunabalabanesti.ro | ::'''Site:''' http://www.comunabalabanesti.ro | ||
| − | =''' | + | ='''Biblioteca Comunală Bălăbăneşti'''= |
| − | + | :Biblioteca comunală Bălăbăneşti funcţionează pe lângă Căminul Cultural şi apare ca instituţie de cultură după Al Doilea Război Mondial. Înainte de război, biblioteca deţinea 734 volume, iar Biserica „Sfântul Nicolae” 380 volume. Înainte de 1960, moşierul Antonescu donează o casă comunităţii din Bălăbăneşti, având ca destinaţie înfiinţarea unui cămin cultural şi a unei biblioteci. | |
| − | :Biblioteca comunală Bălăbăneşti funcţionează pe lângă Căminul Cultural şi apare ca instituţie de cultură după | + | :În jurul anilor 1960-1963, pe structura vechiului cămin, se construieşte actuala clădire a Căminului Cultural Bălăbăneşti, care are şi două încăperi destinate bibliotecii cu o suprafaţă totală de 60 m². Una din încaperile bibliotecii este amenajată şi ca sală de lectură cu cca 10 locuri. |
| − | :În jurul anilor 1960-1963, pe structura vechiului cămin, se construieşte actuala clădire a Căminului Cultural Bălăbăneşti, care are şi două încăperi destinate bibliotecii cu o suprafaţă totală de | + | :În prezent, Biblioteca Comunală Bălăbăneşti are aproximativ 15.000 volume. În afara activităţii propriu-zise de împrumut la domiciliu, consultarea fondului sălii de lectură, biblioteca ţine o legătură strânsă cu şcolile, dezvoltând diverse activităţi: vizite la bibliotecă, comemorări, expoziţii, spectacole artistice cu elevii etc. |
| − | :În prezent | + | :Programul de funcţionare al bibliotecii este: |
| − | :Programul de funcţionare al bibliotecii este | ||
[[Image:Biblioteca Balabanestii.jpg|thumb|alt=Biblioteca Balabanesti.| Biblioteca "G.F.Taşcă" Bălăbăneşti]] | [[Image:Biblioteca Balabanestii.jpg|thumb|alt=Biblioteca Balabanesti.| Biblioteca "G.F.Taşcă" Bălăbăneşti]] | ||
| − | : | + | :După 1963, au îndeplinit funcția de bibliotecari: Eliza Dragomir (învăţătoare); Neculai Pământ (profesor); Constantin Ciocan. |
| − | + | :Bibliotecar: '''BAICU Costică''' (în prezent). | |
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | :Bibliotecar | ||
| − | :''' | ||
='''Educaţie'''= | ='''Educaţie'''= | ||
| − | + | :'''Grădiniţe''': | |
| + | :*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', com. Bălăbăneşti | ||
| + | :*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Bursucani, com. Bălăbăneşti | ||
| + | :*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Lungeşti, com. Bălăbăneşti | ||
| − | + | :'''Școli gimnaziale''': | |
| − | + | :*''Şcoala Gimnazială ”Gheorghe şi Maria Taşcă"'', com. Bălăbăneşti, e-mail: scoala_balabanesti@yahoo.com | |
| − | + | :*''Şcoala Primară Nr. 1'' sat Bursucani, com. Bălăbăneşti, Tel: 0236/330.406 | |
| − | + | ='''Comunitate locală'''= | |
| − | + | ::'''Facebook-ul comunităţii''': http://www.facebook.com/balabanesti | |
| − | + | ::'''Site-ul comunităţii''': http://balabanesti.net/ | |
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | =''' | + | ='''Note/Referinţe'''= |
| − | ::''' | + | <references /> |
| + | :*'''OPREA, Ion N.'''. ''George-Felix Taşcă şi neamul Tăşculeştilor''. Iaşi : Pim, 2011. 342 p. II 104.252 | ||
| + | :*'''PĂMÂNT, Neculai; GUŢĂ, Delia-Elena; MUNTEANU, Florin'''. ''Bălăbăneşti : Un sat de răzăşi : Monografie''. Galaţi: Zigotto, 2010. 330 p. II 102.844 | ||
| + | :*'''TAŞCĂ, George-Felix'''. ''Răzeșii de Bălăbănești''. Cuvânt înainte: prof. Cristian-Dragoş Căldăraru. Galați: Editura Muzeului de Istorie Galaţi, 2014. 404 p. III 47.477 | ||
| + | :[[File:Balabanesti_mic.jpg|frameless|Monografie]] [[File:Razesii_de_Balabanesti_mic.jpg|frameless|Razesii]] [[File:George Felix Tasca si Neamul Tasculestilor.jpg|frameless|thumb|170px|right|Razesii]] | ||
| + | :*Bălăbăneşti, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii "V.A. Urechia"], [citat 10 august 2017], Disponibil în Internet: http://193.231.136.4/opac/browse#idx=12&q=B%C4%83l%C4%83b%C4%83ne%C5%9Fti%2C+comun%C4%83 | ||
Latest revision as of 11:50, 5 April 2022
Contents
Date monografice
- Prima menţiune documentară a satului Bălăbăneşti este din 5 decembrie 1460, într-un act de judecată dat de Ştefan cel Mare la Bârlad[1]. Acest document confirmă legenda satului[2], care are mai multe variante, şi face legătura între toponimul „Româneşti”, dat unei văi de pe versantul stâng al văii Jeravaţului, în partea de nord a actualei vetre a satului, şi Bălăbăneşti.
- Legenda spune că a fost un oarecare Roman care avea o fată, Florica. Fiind plecat cu treburi într-o zi, au venit tătarii şi i-au răpit fata. Tătarii ardeau, jefuiau şi pustiau ţinuturile şi furau fete pe care le vindeau la Constantinopol ca roabe în haremuri. Întors acasă, Roman află despre invazia tătarilor şi dispariţia fetei. Roman promite mâna fetei celui ce o va salva. Un tânăr argat se învoieşte să o salveze. Acesta pleacă cu o ceată călare, prinde din urmă convoiul tătarilor, iar noaptea o salvează pe Florica dintr-o căruţă, o aruncă pe cal şi vine cu ea înapoi la moşie, la Româneşti. Roman îşi ţine promisiunea făcută, îi dă fata în căsătorie, eroul devenind urmaşul boierului Roman. Pe acest erou legendar îl chema Peche. Acest Peche a avut cu Florica un fiu care a primit numele de Balaban. Balaban este un cuvânt turcesc, care înseamnă "urs, om mare sau namilă". Fiul lui Peche a primit aceast nume în amintirea tatălui său care se pare că era un om extraordinar de voinic şi curajos . Balaban, fiul lui Peche, conştientizează pericolul unei noi invazii tătărăşti, deoarece satul se situa într-un loc deschis pe malul Jăravăţului şi decide să retragă satul în pădure, unde este astăzi. La început s-a mutat Balaban cu familia sa, dar prin creşterea populaţiei, aşezarea s-a mărit devenind Bălăbăneşti.
- Celelalte sate ale comunei sunt menţionate după cum urmează: Lungeşti (13 iunie 1436), Bursucani (1 septembrie 1681), Zimbru (1830).
- Bălăbăneşti este comună din anul 1864 şi a făcut parte succesiv din: ţinutul Tutova, judeţul Tutova, regiunea Galaţi, raionul Bârlad, raionul Bereşti, iar din 1968 din judeţul Galaţi. În 1908, a fost reşedinţă de plasă în judeţul Tutova.
- Satul Lungeşti a fost comună din 1864, iar după 1900 a făcut parte permanent din comuna Bălăbăneşti. Între 1871-1875, a fost reşedinţă de comună şi cuprindea satele: Lungeşti, Bălăbăneşti, Miroasa, Bursucani, Zimbru, Cruceanu, Rădeşti, Oanca.
- Satul Bursucani a fost comună din 1865 şi a făcut parte în perioade lungi din comunele: Rădeşti, Drăguşeni, Bălăbăneşti (din 1968 până în prezent).
- Comuna Bălăbăneşti este aşezată în partea centrală a Moldovei, în nordul judeţului Galaţi, la limita cu judeţul Vaslui. Este o zonă care face parte din Dealurile Fălciului, în partea de nord, şi Podişul Covurluiului, în partea de sud. Relieful reprezentat de dealuri şi văi este alcătuit din nisipuri şi argile. Cele mai importante dealuri sunt: Poieni, Jorăşti, Ceahlău, Rohna, Băbălăul, Muntele, Uliul etc. Cel mai important râu, Jerevăţul, are albia formată din nisipuri şi are viituri dese şi mari, mai ales primăvara şi toamna. Cele mai răspândite soluri sunt cernoziomurile levigate. Vegetaţia este formată din păduri de amestec (stejar, carpen, tei, ulm, cireş, păr etc.) vegetaţie de baltă (stuf, papură, mentă, coada calului etc.), mai ales pe Valea Jeravăţului şi ochiuri de stepă pe versanţii văilor sau pe culmi. Pădurile, actualmente cu o suprafaţă de 1359 ha, în trecut au fost mai mari, asigurând lemne şi adăpost populaţiei. Animalele sălbatice cele mai răspândite sunt iepurii, vulpea, mistreţul, căprioara etc. În pădurile din partea de sud trăieşte o pasăre, corbul, ocrotită de lege. Înainte de 1989, pădurile comunei făceau parte dintr-un fond de vânătoare special pentru mistreţi, cerbi, căprioare. Anual, din pădurile comunei se recoltează cantităţi importante de plante medicinale. Agricultura a constituit şi constituie şi în prezent ocupaţia de bază a locuitorilor comunei.[3]
Primăria Bălăbăneşti
Date contact:
- Adresa: str. Principală, nr. 22, loc. Bălăbăneşti, jud. Galaţi
- Cod poştal: 807010
- Telefon: 0236/348508, 0236/348625
- Fax: 0236/348508
- E-mail: primariabalabanesti@yahoo.com
- Site: http://www.comunabalabanesti.ro
Biblioteca Comunală Bălăbăneşti
- Biblioteca comunală Bălăbăneşti funcţionează pe lângă Căminul Cultural şi apare ca instituţie de cultură după Al Doilea Război Mondial. Înainte de război, biblioteca deţinea 734 volume, iar Biserica „Sfântul Nicolae” 380 volume. Înainte de 1960, moşierul Antonescu donează o casă comunităţii din Bălăbăneşti, având ca destinaţie înfiinţarea unui cămin cultural şi a unei biblioteci.
- În jurul anilor 1960-1963, pe structura vechiului cămin, se construieşte actuala clădire a Căminului Cultural Bălăbăneşti, care are şi două încăperi destinate bibliotecii cu o suprafaţă totală de 60 m². Una din încaperile bibliotecii este amenajată şi ca sală de lectură cu cca 10 locuri.
- În prezent, Biblioteca Comunală Bălăbăneşti are aproximativ 15.000 volume. În afara activităţii propriu-zise de împrumut la domiciliu, consultarea fondului sălii de lectură, biblioteca ţine o legătură strânsă cu şcolile, dezvoltând diverse activităţi: vizite la bibliotecă, comemorări, expoziţii, spectacole artistice cu elevii etc.
- Programul de funcţionare al bibliotecii este:
- După 1963, au îndeplinit funcția de bibliotecari: Eliza Dragomir (învăţătoare); Neculai Pământ (profesor); Constantin Ciocan.
- Bibliotecar: BAICU Costică (în prezent).
Educaţie
- Grădiniţe:
- Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, com. Bălăbăneşti
- Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, sat Bursucani, com. Bălăbăneşti
- Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, sat Lungeşti, com. Bălăbăneşti
- Școli gimnaziale:
- Şcoala Gimnazială ”Gheorghe şi Maria Taşcă", com. Bălăbăneşti, e-mail: scoala_balabanesti@yahoo.com
- Şcoala Primară Nr. 1 sat Bursucani, com. Bălăbăneşti, Tel: 0236/330.406
Comunitate locală
- Facebook-ul comunităţii: http://www.facebook.com/balabanesti
- Site-ul comunităţii: http://balabanesti.net/
Note/Referinţe
- ↑ Neculai Pământ, Delia-Elena Guţă, Florin Munteanu, Bălăbăneşti : Un sat de răzăşi : Monografie, Galaţi, Zigotto, 2010, p. 13-14
- ↑ Ibidem, p. 16-20
- ↑ La adunarea referințelor a contribuit bibliotecarul din comună, Costică Baicu; Album Foto, în Xpress Balabanesti [online], [citat 19 octombrie 2009], Disponibil în internet: http://balabanesti.net/about-2/album-foto/.
- OPREA, Ion N.. George-Felix Taşcă şi neamul Tăşculeştilor. Iaşi : Pim, 2011. 342 p. II 104.252
- PĂMÂNT, Neculai; GUŢĂ, Delia-Elena; MUNTEANU, Florin. Bălăbăneşti : Un sat de răzăşi : Monografie. Galaţi: Zigotto, 2010. 330 p. II 102.844
- TAŞCĂ, George-Felix. Răzeșii de Bălăbănești. Cuvânt înainte: prof. Cristian-Dragoş Căldăraru. Galați: Editura Muzeului de Istorie Galaţi, 2014. 404 p. III 47.477
- Bălăbăneşti, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii "V.A. Urechia"], [citat 10 august 2017], Disponibil în Internet: http://193.231.136.4/opac/browse#idx=12&q=B%C4%83l%C4%83b%C4%83ne%C5%9Fti%2C+comun%C4%83
